1. Personalitatile nevrotice
Personalitatile nevrotice corespund cu ceea ce psihanaliza numeste caractere nevrotice (Glor, Reich). Caracterul nevrotic se distinge de nevroza prin absenta simptomelor si prin prezenta izolata a unor "mecanisme de aparare ale caracterului" care constituie pentru subiect o carapace si care dau un anumit stil comportamentului acestuia.
Aceste trasaturi de caracter sunt, de fapt, modalitatile de aparare, prenti sau reactionale, cele mai obisnuite ale subiectului, orientate impotriva conflictelor intra-psihice sau exterioare. Ele sunt trasaturi permanente care pot fi rezultatul unei "retele de pulsiuni, sublimari sau formatii reactionale" (S. Freud).In aprecierea tipologica a personalitatilor nevrotice se ia drept criteriu de referinta stadiul de dezvoltare libidinala care are ca obiect fixatiile obsesi sau mecanismele de aparare ale Eului intr-un fel preferential si stereotip in scopul rezolvarii conflictelor intrapsihice. Se izoleaza, in acest sens, urmatoarele tipuri de caractere : oral, sadic-anal, falie, narcisic sau masochist.
1. Tipul oral este specific personalitatii isterice, cu trasaturi pasi si de dependenta afectiva, acest tip de personalitate histrionica fiind mai apropiat de conflictul oedipian.
2. Tipul anal corespunde personalitatilor psihastenic-obsesionale.
3. Tipul falic-narcisic este determinat de formatiile reactionale legate de teama de castrare si de fixarea la stadiul falie al dezvoltarii cu hipervalorizarea penisului (W. Reich).
4. Tipul masochist moral grupeaza tendintele autopuniti si conduitele de esec, aspecte care traduc o culpabilitate inconstienta generata de conflictul oedipian.

2. Personalitatile isterice si dependente
Problema acestor tipuri a fost studiata de numerosi specialisti (J.M. Charcot, J. Babinski). P. Janet leaga patologia isterica de tipul de constitutie mitomaniaca, pe cand K. Schneider spune despre isterici ca sunt psihopati care simt nevoia sa se puna in valoare.
Personalitatea de tip isteric a fost pe larg descrisa la femei. Ea este caracterizata prin urmatoarele "trasaturi psihopatologice":

- histrionism;

- facilitatea afectelor;

- model de gandire dominat de imaginatie;

- reactivitate emotionala cu hipermolivitate si impulsivitate ;

- sugestibilitate crescuta si mitomanie ;

- dependenta afectiva;
- tulburari de dinamica sexuala (frigiditate, indiferenta, dezgust).In ceea ce priste personalitatea de tip isteric la barbati, aceasta ramane inca o problema discuila, tara a fi insa exclusa. In orice caz, atunci cand ea este pusa in evidenta, Th. Lempcriere deosebeste doua forme :
a) Barbatul histrion : bun actor, se confunda cu stereotipul sexului sau. Histrionismul se asociaza cu o stare de dezechilibru psihic, insilitate, un tip de existenta parazitara, afaceri frauduloase, fenomene astenice, dureri dirse ca localizare si intensitate, simptome de tip deficitar, ctilism.
b) Barbatul pasiv-dependent este tipul imatur care-si controleaza cu greutate emotiile, inhibat in viata sociala, incapabil pentru o actiune competitiva.
DSM-III-R include in acest grup de personalitati patologice urmatoarele varietati: personalitatea histrionica, personalitatea dependenta si personalitatea pasiv-agresiva. I.c vom analiza in continuare.
a) Personalitatea histrionica se caracterizeaza prin urmatoarele tipuri de manifestari
- este perceputa de ceilalti ca superficiala si lipsita de autenticitate, in pofida unei aparente de caldura si de farmec personal;
- egocentrica, preocupata de sine, indiferenta fata de altii;
- vanitoasa si exigenta :

- dependenta, slaba, nelinistita ;

- inclinata catre amenintari, gesturi sau tentati de suicid in scop de manipulare pentru obtinerea unor avantaje personale de la altii.
b) Personalitatea dependenta se caracterizeaza prin urmatoarele :
- incapabila de autonomie, se bazeaza pe ajutorul altora, incapabila de a-si asuma responsabilitatea;
- dependenta de alte persoane pentru a se simti la adapost;
- lipsita de incredere in sine, avand sentimentul de abandonare.
c) Personalitatea pasiv-agresiva esle caracterizata prin urmatoarele trasaturi psihopatologice :
- este incapabila sa desfasoare o activitate adecvata din punct de dere profesional si social;
- manifesta rezistenta in actiuni, incapatanare, pierdere de timp, ineficacitate deliberata, uitari nejustificatc;
- da dovada de ineficacitate durabila si globala in social si profesional;
- persista in acest lip de comportament, chiar atunci cand circumstantele suni asigurate, eficace si posibile.

3. Personalitatea paranoica

Trasatura fundamentala a acestui tip de personalitate este reprezentata prin hipertrofia propriului Eu. Constitutia paranoica este caracterizata prin prezenta urmatoarelor elemente psihopatologice:
- egocentrism cu hipertrofia Eului care determina dezvoltarea orgoliului si a unor sentimcnle de superioritate in raport cu celelalte persoane;
- dispozitie incerta, cu neincredere, tendinta la suspiciune ostila fata de anturaj si interpretari rauvoitoare fata de ceilalti;
- falsitatea judecatii, cu paralogisme ireductibile, responsabile de interpretari eronate care vor constitui premisele unui sistem de gandire de factura deliranta, de persecutie, de grandoare sau cu o alta tematica bine conturata.
Dupa Genil-Perrin, personalitatea paranoica se caracterizeaza prin urmatoarele patru trasaturi fundamentale: hipertrofia Eului, neincredere, falsitatea judecatii, inadaptare sociala.
In cadrul tipului de personalitate paranoica se descriu cateva forme net diferentiate. Cele mai bine delimitate si unirsal admise de specialisti sunt tipurile descrise de E. Kretschmer. in aceasta privinta, el distinge: personalita[ile de tip combativ, personalitatile submisi si personalitatile senziti.
K. Schneider, la randul sau, descrie urmatoarele tipuri, pe care le incadreaza in tipologia generala a personalitatilor psihopatologice de tip fanatic:
- polul stenic, corespunzator personalitatilor de tip combativ ale lui E. Kretschmer;
- polul tern, corespunzator, in clasificarea lui E. Kretschmer, tipului submisiv,
- personalitatea nelinistita, in care sunt incluse tipurile de personalitate senzitiva si obsesionala descrise de E. Kretschmer.
Redam in continuare aspectele psihopatologice particulare ale tipurilor de personalitate paranoica dupa E. Kretschmer.
1. Personalitatea paranoica combativa corespunde tipului de personalitate cru-lenta, descrisa anterior de E. Kraepelin si personalitatii paranoice din psihiatria franceza. Din punct de dere psihopatologic acest tip este dominai de aspectul fanatic si crulent.
2. Personalitatea paranoica submisiva corespunde tipului de personalitate fanatica terna descrisa de K. Schneider. Trasaturile sale psihopatologice caracteristice sunt urmatoarele: originalitate, izolare, lupta pentru un ideal sau pentru o idee.
3. Personalitatea senzitiva difera de precedentele. Personalitatile senziti sau sensibile sunt "acele naturi care nu numai ca sunt profund impresionabile de experientele traite, ci care le elaboreaza Indelung si in profunzime, fara a lasa sa se intrevada ceva in afara lor" (E. Kretschmer).

4. Personalitatile psihastenic-obsesionale sau compulsi

In aceasta categorie de personalitati anormale sunt incluse urmatoarele aspecte psihopatologice :

- personalitatea psihastenica (P. Janet);

- personalitatea obsesionala sau compulsiva ;

- personalitatea anancasta (K. Schneider);

- caracterul anal (S. Freud).
Vom prezenta in continuare aspectele caracteristice ale fiecarei forme de mai sus.
Personalitatea psihastenica se caracterizeaza prin tendinta spre scrupule si inhibitie afectiva. Orice fel de decizie legata de realitate sau de concret, precum si orice activitate privind perceperea realului reclama un efort psihologic important, resimtit in mod penibil de catre subiect. Cei cu astfel de personiitate sunt scrupulosi si permanent inclinati catre introspectie. Orice actiune din partea lor cere un efort penibil. Sunt persoane meticuloase, lente, serioase care se complac intr-un moralism rigid si o abstractizare riguroasa.
Personalitatea obsesionala sau compulsiva. Acesti indivizi au tendinta de a rifica orice lucru, de a-si ritualiza activitatile, se indoiesc permanent si isi framanta mintea si ideile intr-o maniera obsesiva. Sunt persoane dominate de contrarietati in conduite si actiuni. Modul lor de gandire evoca un tip de functionare de natura "magica".
Caracterul anal, descris de S. Freud, este un tip patologic de caracter, care rezulta din formatiile reactionale orientate catre pulsiunile anale. Din punct de dere psihopatologic acesta se caracterizeaza prin urmatoarele:

- economie sau parcimonie;

- ordine sau punctualitate ;

- incapatanare sau automatism rigid.

Personalitatea anancasta, descrisa de K. Schneider, combina clementele personalitatii obsesionale cu cele ale caracterului anal. Anancastii imbina un caracter exagerat de atent, ingrijit, cu pedanteria, minutiozitatea, corectitudinea, totul desfasurandu-se pe un fond de neliniste interioara. La acestea se mai adauga indoiala, obsesiile, compulsiunile si ritualurile.

5. Personalitatile psihopatice
In aceasta categorie intra o constelatie de anomalii de caracter si de conduite cu tendinte antisociale, impulsivitate si insilitate afectiva si socioprofesionala, dar care au o individualitate caracteristica proprie din punct de dere psihopatologic, neputand fi confundate nici cu structurile nevrotice, nici cu cele psihotice ale personalitatii.
Acest tip de personalitate a fost identificat pentru prima data de A. Morel (1857), care descrie "grupa degeneratilor". Teza degenerescentei este ulterior preluata de V. Magnan care descrie "grupa degeneratilor dezechilibrati", in care include urmatoarele tipuri psihopatologice:

- dezechilibratii de inteligenta;

- dezechilibratii de sensibilitate, agresivi si imorali;

- dezechilibratii de vointa, impulsivii.

E. Dupre reia problema incluzand aceste tipuri de personalitati anormale in grupa "dezechilibratilor constitutionali", in care include urmatoarele forme clinice:

- dezechilibratii constitutionali de motilitate;

- constitutia emotiva;

- constitutia paranoica;

- constitutia mitomaniaca;
- perrsiunile instincti (insilitatea socioprofesionala, tendinta spre delincnta, propensiunea la bufeurile delirante).
Astazi, in acest grup de tipuri de personalitati anormale sunt incluse personalitatile psihopatice, sociopatice si personalitatile antisociale. Acest tip de personalitati au un caracter psihopatologic eterogen, marcat de natura lor dezechilibrata si antisociala. Din punct de dere psihopatologic ele se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:

- impulsivitate;

- agresivitate;

- inafectivitate aparenta;

- absenta anxietatii;
- alte manifestari (trasaturi de caracter de aparenta isterica, tulburari de conduite sexuale, tulburari de dispozitie afectiva, episoade disforice de scurta durata).
Tot in cadrul acestui grup de personalitati anormale trebuie mentionate si sociopatiile. Acestea reunesc acele tulburari de personalitate la care predomina manifestarile antisociale. Ele se definesc in felul urmator: "Tulburarea de personalitate caracterizata prin neglijarea obligatiilor sociale, independenta fata de ceilalti, o violenta impulsiva si o insensibilitate rece". Acesti indivizi manifesta o mare indiferenta comportamentala fata de normele sociale admise, iar sanctiunile care le sunt aplicate le modifica putin sau deloc conduitele. Actiunile lor sunt inafecti si ireflexi. Suporta greu situatiile frustrante, proiectand asupra celorlalti propriile lor situatii conflictuale si, prin aceasta, sunt permanent in conflict cu societatea.

6. Personalitatile-limita (borderline)
Acestea au fost identificate si descrise de Hugues (1884) ca situandu-se la "frontierele (borderline) nebuniei". Conceptul are trei surse:
- in orientarea psihiatrica notiunea de "stare-limita" corespunde gruparii situate la frontiera dintre psihozele schizofrenice, starea de dezechilibru mintal si nevroze;
- in sens psihanalitic, diferitele stari de aparenta nevrotica sau caracteriala sunt susceptibile de a aa in cursul curei psihanalitice simptome intalnite in cazul psihozelor;
- din punct de dere psihopatologic se considera ca "starile-limita" formeaza o entitate clinica originala care nu apartine nici nevrozelor si nici psihozelor.
Din punct de dere psihopatologic, "starile-limita" se caracterizeaza printr-un mare polimorfism in care notam prezenta urmatoarelor aspecte clinice (Kernberg si Marcelii):
- angoasa;

- simptome nevrotice;

- sindromul depresiv;

- insilitatea si impulsivitatea.

Dupa D. Widlocher, "starile-limita" se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte psihopatologice:

- o activitate fantasmatica;

- o angoasa de anihilare (distructia coerentei Eului);

- o organizare haotica a dezvoltarii libidinale ;

- tendinte agresi particulare intense.

7. Personalitatile deficitare si imature
Acestea reunesc acele modele de personalitati anormale caracterizate prin diferite grade sau niluri de subdezvoltare psihica. Elementul caracteristic al acestui model este "starea de deficienta" a personalitatii globale a acestor categorii de indivizi. Starea de deficienta poate aa mai multe aspecte.
a) Deficienta intelectuala afecteaza, in dirse grade ca intensitate sau profunzime, subdezvoltarea intelectului (inteligenta, gandire, memorie, limbaj etc).
b) Deficienta afectiva se refera la imaturizarea emotional-afectiva a individului, la incapacitatea acestuia de a aa si de a-si putea controla relatiile emotionale, stapanirea de sine, participarea emotionala sau indiferenta afectiva, intensitatea si durata reactiilor emotionale.
c) Deficienta de comunicare priste capacitatea persoanei de a comunica, de a putea sili relatii interpersonale cu ceilalti. Aceasta se refera, in primul rand, la "deschiderea catre lume", la nevoia de contacte interumane sau, dimpotriva, la "inchiderea patologica in sine", refuzul de a comunica sau imposibilitatea de a putea realiza acest act. Acest tip de deficienta poate aa trei dimensiuni:
- periferica, printr-o tulburare a analizatorilor (vizual sau auditiv);
- centrala, printr-o tulburare a functiilor instrumental-simbolice cerebrale (afazie, apraxie, agnozie);
- globala, printr-o tulburare a maturizarii si dinamicii sistemului personalitatii, cum este intalnita, de exemplu, in autism.
d) Deficienta de adaptare-integrare sociala se refera la capacitatile persoanei de a se putea adapta la situatiile vietii sau de a se integra in realitate. Acest tip de deficienta depinde de o stare de "imaturizarc a Eului personal" din cauza unor carente de educatie, influentelor exercitate de modelele negati (frustrari, stari complexuale ideo-afectivc, traumatisme emotionale din perioada copilariei etc).
Factorii mentionati care concura la instalarea acestui tip de deficienta sunt implicati direct in procesul formarii sau al structurarii Supraeului personal ca instanta de "cenzura morala" a personalitatii. in sensul acesta distingem urmatoarele tipuri de deficiente de adaptare-integrare:
- starea de dependenta familiala sau sociala, reprezentand o inadaptare pasiva a individului;
- starea de inadaptare activa, caracterizata prin conflicte, conduite de tip deviant, delincnta, sociopatie, acte antisociale.

8. Personalitatile deteriorate

Acest grup reuneste modelele de personalitati anormale caracterizate prin degradarea progresiva, cu caracter irersibil, a sistemului personalitatii si care survine ca urmare a evolutiei clinico-psihiatrice a unor procese psihopatologice gra, la o personalitate complet structurata psihic.
Deteriorarea este caracteristica proceselor psihopatologice care apar in cursul dementelor si ea intereseaza urmatoarele niluri structural-dinamice ale aparatului psihic si ale conduitei individului:
a) nilul intelectual: gandirea, memoria, procesele de expresie si mecanismele instrumental-simbolice cerebrale;

b) nilul afectiv, in special reactiile emotional-afecti;

c) nilul instinctual: regimul instinctelor, trebuinte si pulsiuni, motivatie, orientarea vietii instinctuale, reprimarea si controlul acestor pulsiuni;
d) nilul comportamental: orientarea temporal-spatiala si autopsihica, motivatia comportamentala, initiativa si finalizarea conduitelor si actiunilor, reactii de opozitie, inactivitate, inertie, dezorganizarea conduitelor;
e) nilul social: dezorientarea temporal-spatiala, tendinta la fuga si vagabondaj, colectionarism absurd, morbid, acte delictuale absurde, cleptomanie etc.

9. Personalitatile defectuale
In cadrul acestui grup sunt reunite acele modele de personalitati anormale caracterizate prin existenta unor modificari struclural-dinamice ale personalitatii consecuti evolutiei indelungate unui proces psihopatologic, de factura psihotica, care a operat o modificare profunda intr-un anumit "sector" al aparatului psihic sau al sistemului personalitatii globale a individului.
De regula, acest tip de modificari apar in urma evolutiei psihozelor endogene (schizofrenie, PMD, psihoze schizo-afecti, deliruri cronice sistematizate, epilepsie cu tulburari psihice etc).
Starile defectualepost-procesuale pot aa diferite aspecte psihopatologice, in functie de procesul psihotic care a actionat asupra sistemului personalitatii: defecte post-schizo-frenice, defecte post-PMD, defecte post-delirante etc.