De regula, se considera ca psihopatiile sunt tulburari psihopatologice de caracter si personalitate specifice rstei adulte. J. de Ajuriaguerra, ca si alti autori, le semnaleaza si la copii, numindu-le personalitati neobisnuite.
Din punctul de vedere al psihologiei diferentiale, se pot descrie diferite tipuri de personalitati care sunt considerate fie ca simple particularitati de dispozitie emotionala, de contact social, al modului de organizare al gandirii, fie chiar ca tulburari propriu-zise (J. de Ajuriaguerra).
Autorii americani pun accentul pe tulburarile modelului de personalitate si, in special, pe trasaturile acestuia. in acest cadru, ei includ personalitatile inadecte si tipurile de personalitate apropiate psihozelor: personalitatile schizoide, ciclotime si paranoide.In ceea ce priveste tulburarile trasaturilor de personalitate sunt mentionate personalitatile compulsive, care predispun la o decompensare psihonevrotica, personalitatile emotionale insile si personalitatile pasiv-agresive.
E. Dupre si A. Dumas descriu cate tipuri particulare de personalitate de tip psihopatie" : ciclotimii, hiperemotivii, paranoicii, perversii, mitomanii.
E. Kretschmer distinge, in cadrul tipurilor constitutionale, ciclotimii, schizoizii si scosii epilcptoizi.
Problema psihopatiilor capata contur precis odata cu studiile lui K. Schneider. Pentru acesta, personalitatile psihopatice sunt personalitatile anormale in masura in care ele afecteaza caracterul si deranjeaza societatea. Psihopatiile se diferentiaza de psihoze, intrucat, sustine K. Schneider, ele nu transmit predispozitia" la aceasta tulburare, ca in cazul psihozelor.
Delimitarea la copil a cadrului clinic al personalitatilor psihopatice pune numeroase probleme. M. Tramer, CV. Kerbikov si altii semnaleaza dificultatea tipologiei psihopatice, cu caracter net delimitat, la copii si adolescenti. M. Tramer admite ca numai dupa rsta de 18 ani se poate vorbi despre psihopatii, asa cum sunt ele intalnite in sfera psihiatriei clinice a adultului.
In aparitia trasaturilor psihopatice ale personalitatii copiilor si adolescentilor au importanta urmatoarele aspecte (M. Tramer):
- aparitia si fixarea unor semne psihopatice prin imitatia formelor de comportament psihopatie ale anturajului (reactii de imitare);
- consolidarea reactiilor de negativism care se pot repeta ca urmare a unor situatii particulare (reactii de protest, de opozitie);
- cultirea directa si fixarea prin intermediul anturajului a unor reactii psihopatice la adolescent.
Literatura pedagogica si psihopedagogica subliniaza influenta factorilor formativ-educativi, cu rol primordial, precum si raportul dintre modelele de educatie" si personalitatile psihopatice". Un important factor de risc este reprezentat de prezenta si apartenenta la grupele de insili" caracterizate prin urmatoarele:
- absenta unor interese superioare ;

- atasamentul afectiv al membrilor sai;

- sugestibilitate crescuta;

- marea receptivitate la influentele negative;

- carente emotional-afective;

- frustrari;

- carente educationale;

- absenta unui model sau a unor modele negative;

- abandon familial;

- fugi si gabondaj;

- asocierea la grupele delictuale de adolescenti.
Din cele de mai sus se poate desprinde faptul ca o clasificare unica si unitara a personalitatilor psihopatice este greu de facut si mai ales este destul de greu de a fi impusa tuturor specialistilor. Factorii de mediu social, lorile moral-culturale, modelele familiale si de educatie contribuie enorm la modelarea personalitatii indivizilor. Pe aceste considerente, forma psihopatiilor" fi la fel de riabila ca si forma personalitatilor" umane luate in considerare. Din aceste considerente, in orice clasificare a psihopatiilor este absolut obligatoriu de a avea in vedere factorii psihologici diferentiali", specifici unei culturi si de care depinde atat structura personalitatii", cat si modelele de comportament" ale indivizilor respectivi.
Prima incercare cunoscuta in istoria culturii de clasificare a tipurilor caracteriale umane" apartine lui Theophrast, care descrie cu un uimitor spirit de fina obsertie psihologica 30 de tipuri morale de caracter. Tema este reluata de La Bruyere in acelasi spirit de clasificare morala a caracterelor umane considerate ca moravuri ale epocii".
Scoaterea din sfera moralei si transferul lor in aria medicinei, a psihologiei si psihiatriei pune problema unei noi forme de clasificare a tulburarilor de caracter, respectiv a personalitatilor psihopatice", asa cum o vedem la numerosi specialisti (E. Kretschmer, K. Schneider, A. Petrilovisch, K. Leonhardi etc).
Cea mai cunoscuta si utilizata clasificare a psihopatiilor apartine lui K. Schneider. Acesta descrie zece tipuri de psihopatii, considerandu-le ca reprezentand tipuri de personalitati anormale" si care nu trebuie privite neaparat ca diagnostice psihiatrice". Acestea sunt urmatoarele:

1. Psihopatii hipertimici sau activi
Acestia au o dispozitie vesela, un temperament sangvin si sunt activi. Buni si serviabili, adesea tumultuosi, sunt capabili de randament, insa superficiali, neseriosi si nesiguri. Au putin simt critic, sunt independenti si usor influenili. Naivi si nitosi, optimisti, comportamentul lor este fara forma, fara distanta si neinhibat. Unii dintre ei sunt agitati si excitati, certareti si insili, dar se reconciliaza usor.
2. Psihopatii deprimati
Aceste persoane sunt calme, sceptice sau pesimiste. Ele privesc viata si lumea cu o pronuntata nota de angoasa. Le lipseste siguranta si increderea. Sunt incapabile de a se bucura. Suspicioase, ele sunt persoane inclinate catre introspectie.
3. Psihopatii timorati
Sunt personalitati apropiate de cei deprimati, descrisi mai sus. Ei se caracterizeaza printr-o lipsa de securitate interioara si o lipsa de incredere in ei. Comportamentul lor etic este dominat de scrupule. Pe acest teren se dezvolta, de regula, procesele obsesionale.
4. Psihopatii fanaticiIn aceasta categorie sunt inclusi cei care-si exagereaza meritele personale, supraes-timandu-si opiniile. Fanaticul este o personalitate de tip expansiv, care se supraestimeaza, este virulent, conflictual, agresiv, mereu in conflict cu societatea.

5. Psihopatii nitosi

Acestia sunt acele personalitati care vor sa para mai mult decat sunt in realitate. K. Jaspers ii numeste isterici. Ei sunt personalitati de tip artificial, orgoliosi si excentrici, care cauta in mod permanent sa atraga atentia celorlalti asupra lor.

6. Psihopatii cu dispozitie labila

Ei sunt, de regula, persoane cu o dispozitie fie exciila, fie depresi, cu un caracter permanent oscilant. Le sunt caracteristice fugile, excesele episodice de alcoolism (dipso-manie), starile impulsive subite, in forme diferite.

7. Psihopatii explozivi

Acestia sunt indivizii care explodeaza din orice, la orice motiv anodin. Sunt susceptibili, iriili si irascibili. Reactiile acestei categorii de indivizi au un caracter primitiv.
8. Psihopatii reciIn aceasta grupa sunt inclusi oamenii carora compasiunea, pudoarea, onoarea, responsabilitatea, constiinta morala le lipsesc complet. Ei sunt sobri, reci, insensibili, brutali, cruzi. Sunt persoane needucabile si incurabile. Din randul acestora se recruteaza delincventii si criminalii. Unii dintre acestia pot avea o inteligenta superioara.
9. Psihopatii abulici
Sunt persoane inerte, inactive, influenile, fiind permanent dirijate de altii, usor de
" ilitatii lor crescute. manipulat din cauza sugestibilitatii lor crescute.
10. Psihopatii asteniciIn aceasta categorie intra persoanele care au un randament scazut, o capacitate de concentrare redusa si memorie slaba. Ei sunt foarte atenti la corpul lor, descoperind adesea suferinte imaginare, de factura ipohondriaca. Acuza insomnii, migrene, tulburari cardiace, respiratorii, digestive sau menstruale.
Clasificarea psihopatiilor propusa de K. Schneider este dominata, pe de o parte, de o nola psihologica privind anomaliile caracteriale" ale personalitatii, iar pe de alta parte, de consecintele morale si sociale ale acestor anomalii, atat pentru persoanele in cauza, cat si pentru cele din anturajul imediat sau mai indepartat al acestora.
C. Rodiere-Hein si J.D. Guelfi propun o clasificare a psihopatiilor raportata in primul rand la aspectele clinico-psihiatricc pe care le presupun conduitele acestor indivizi. Considerate din punct de vedere psihopatologic, personalitatile psihopatice, pentru autorii mentionati, ocupa o pozitie intermediara intre starea de normalitate psihica si categoriile psihopatologice. Acest fapt este admis si de unii psihiatri germani care considera psihopatiile nu ca pe niste boli psihice", ci ca pe niste riatii patologice ale normalului".In sensul acesta, C. Rodiere-Rein si J.D. Guelfi descriu opt forme" sau tipuri" de personalitati psihopatice, dupa cum urmeaza mai jos.

A. Personalitatea paranoica

Este caracterizata prin neincredere, senzitivitate, restrictia deliberata a afectelor exprimate, hipertrofia Eului, exagerarea dificultatilor, refuzul criticii altora, asteptarea permanenta de a fi inselat sau de a fi victima rautatii altora, punerea sub semnul indoielii a cinstei altor persoane, neincredere sau disimulare.

B. Personalitatea antisociala
Este caracterizata prin aspectul impulsiv si imprevizibil al actelor si comportamentelor sale cu caracter autodistructiv, la care se asociaza alte diferite forme de tulburari de comportament.

C. Personalitatile schizotipa si schizoida

Acest grup reuneste doua subforme de personalitati psihopatice:
a) personalitatea schizotipa, caracterizata prin bizareria conduitelor si a gandirii;
b) personalitatea schizoida, caracterizata prin retragerea emotionala si absenta dorintei de contact social.

D. Personalitatea evitanta
Acest tip de personalitate se caracterizeaza prin comportamente de evitare. Sunt evitate relatiile sociale, contactele si comunicarea interumana. Indivizii respectivi manifesta o mare vulnerabilitate la respingere, la care se adauga o nevoie crescuta de a fi iubit si acceptat.

E. Personalitatile histrionica si dependenta

Aceasta categorie cuprinde doua subgrupe de psihopati:
a) personalitatea histrionica, remarcandu-se prin tendinta la dramatizare, reactivitatea excesi la influenta evenimentelor minore, tentative permanente de a atrage atentia celorlalti asupra lor, impresia de a fi perceput de ceilalti ca superficial si lipsit de autenticitate, dependenta, nevoia imperioasa de activitate si de senzatii tari;
b) personalitatea dependenta, caracterizata printr-o stare de dependenta, nevoia de a fi sprijinit si securizat, condus de altii.

F. Personalitatea compulsi
Opinia referitoare la acest tip de personalitate oscileaza in doua directii:
- a fi considerata o personalitate cu trasaturi psihastenice ;
- a fi considerata o personalitate cu trasaturi de caracter anal si comportamente tiranice exercitate de individ asupra lui insusi si asupra anturajului acestuia.
Caracteristicile personalitatii de tip compulsiv sunt urmatoarele : indecizia si perfec-tionismul, atasamentul excesiv de munca, aptitudinea limitata de a exprima emotiile tandre si calduroase, exigenta fata de ceilalti, pe care-i obliga sa se supuna propriei lor maniere de a gandi si de a actiona.

G. Personalitatea pasiv-agresi
Caracteristic pentru acest tip de personalitate este comportamentul de rezistenta indirecta, organizarea deliberata a esecului social, agresivitatea exprimata printr-o rezistenta pasi din partea individului.

H. Personalitatea narcisica

Acest tip de personalitate psihopatica se caracterizeaza prin exagerarea pana la grandomanie a propriei sale importante in detrimentul celorlalti, tulburari de relatii interpersonale care merg de la exploatarea celuilalt pana la tulburari de apreciere a lorii sau a sentimentelor acestuia, exhibitionism, fantasme sau atotputernicie, sentimentul de a avea orice drept, oscilatia caracteristica intre pozitiile extreme de idealizare si de delorizare a celorlalti.

Psihobiografia personalitatilor psihopatice
Caracteristicile personalitatilor anormale de tip psihopatie presupun un anumit mod sau slil de viata al acestora si implicit un anumit destin". Ele sunt cuprinse in caracteristicile psihobiografice ale acestor indivizi.
O analiza psihobiografica a personalitatilor psihopatice pune in evidenta aspecte specifice, care pot fi sintetizate in urmatoarele:

a) incapacitatea adaptarii lor sociale ;

b) imposibilitatea acestor indivizi de a putea duce o viata in comun cu altii;
c) psihopatii se dovedesc inapti pentru viata de familie, se simt constransi de rigorile cuplului conjugal din cauza iriilitatii lor, sunt indiferenti sau chiar total inafectivi, cu pervertirea apetentelor si insili;
d) inadapili la viata si programul de disciplina scolara, ei sunt elevii-problema", greu educabili, insili, indisciplinati, lenesi, indiferenti, incapabili de efort;
e) inapti pentru serviciul militar, indisciplinati, refuza sa execute ordinele, dezerteaza, comit acte infractionale de diferite forme si gravitati;
0 incapabili de a desfasura o activitate profesionala teoretica sau practica utila, sustinuta, continua, indisciplinati, nepunctuali, insili, nitosi, suspiciosi, invidiosi fata de colegii lor;
g) tendinte la delincvente si criminalitate, apetenta pentru alcool, droguri, conduite de refugiu sau agresiune (suicid, criminalitate), tendinta la perversiuni.
Facand o sinteza a acestor aspecte mai sus mentionate, E. Dupre afirma ca viata psihopatilor se infatiseaza ca o suita neintrerupta de bizarerii, extragante, neregularitati, fugi, delicte si crime, internari repetate in spitalele de psihiatrie, expertize medico-legale psihiatrice, dezertari, simulari ale unor afectiuni in scopul realizarii unor interese, parazitism social, gabondaj, alcoolism, toxicomanii, diferite conduite de refugiu etc.
Psihopatii sunt personalitati perverse moral si caracteriopatice din punct de vedere psihopatologic, incorigibile, imposibil de a putea fi ameliorate sau schimbate, imprevizibile, cu tendinta la recidi.