Dinamica sistemului personalitatii este data de etapele vietii individului. Viata unei persoane nu este liniara si continua. Ea reprezinta o succesiune de etape cu caracteristici proprii care conureaza perioade de viata bine determinate, separate intre ele prin momente de criza psihobiologica (de dezvoltare si de involutie) (Ch. Biihler, C. Enachcscu). And in vedere faptul ca fiecarei etape de viata ii corespund caracteristici psihologice proprii, in sensul ca fiecare rsta are conuratia sa proprie (model de comportament, de gandire, de activitate, de dispozitie afecti, aspiratii etc), este la fel de firesc sa acceptam faptul ca fiecare rsta are psihopatologia sa proprie.
Factorul "timp" priveste, in mod egal, atat dezvoltarea, maturizarea si involutia personalitatii in psihologic, cat si o anumita potentialitate cronologica determinata in ceea ce priveste aparitia si dezvoltarea unor afectiuni psihice, in raport cu rstele individului. Asa cum acceptam ca exista un potential psihobiologic formativ, trebuie sa admitem si existenta unui potential patogenic distructiv raportat la rstele individului, din punct de vedere psihopatologic. Se poate deci vorbi despre o vulnerabilitate psihopatologica in raport cu rstele sau cu etapele de viata ale unei persoane. Aceasta constatare este deosebit de importanta, intrucat ea ne dovedeste ca fiecare rsta are conuratia sa proprie atat in ceea ce priveste normalitatea, cat si anormalitatea sau sanatatea mintala si starea de boala psihica. Fiecarei rste ii corespund anumite afectiuni psihice, iar aceasta distributie sau vulnerabilitate este direct legata de caracteristicile psihologice ale rstei respective.
In aceasta privinta, trebuie sa subliniem faptul ca o vulnerabilitate crescuta o reprezinta etapele de criza psihobiologica (pubertatea-adolescenta si menopauza--andropauza), cand schimbarile psihobiologice sunt deosebii de marcate si extrem de zgomotoase, solicitand in mod particular dinamica vietii individului.
Aparitia tulburarilor psihice nu este intamplatoare. Ea se raporteaza la factorii de dezvoltare/regresiune ai personalitatii individuale. Fiecarei etape de viata ii sunt caracteristici factori sanogenetici, de protectie a sanatatii mintale, si factori morbigenetici, de vulnerabilitate a sanatatii mintale. Atat factorii sanogenetici, cat si cei morbigenetici riaza in decursul vietii individului, fapt care explica vulnerabilitatea diferentiata in raport cu rsta fata de tulburarile psihice. Acest aspect poate fi insa in mod egal constant si in psihologic, intrucat individul nu este la fel pe tot parcursul vietii sale. El se schimba permanent, natural, in limitele tipului sau psihobiologic, inregistrand riatii care trebuie intelese ca transformari in cadrul normalitatii.
And in vedere cele mai sus mentionate, in cele ce urmeaza, vom incerca sa prezentam sintetic distributia afectiunilor psihice, in raport cu etapele de viata ale individului, asa cum sunt ele intalnite in practica clinico-psihiatrica (C. Enachescu). Este important de obseri faptul ca intre factorii psihologici specifici fiecarei etape de viata a individului si factorii psihopatologici se sileste o corespondenta, ei influentandu-se reciproc. Aceasta se poate vedea in cele de mai jos, prin analiza distributiei afectiunilor psihice in raport cu rstele individului (C. Enachescu).
a) Grupa de rsta cuprinsa intre 0 si 15 ani prezinta urmatoarele caracteristici: interese psihobiologice legate de dezvoltarea generala a persoanei. Acestei perioade ii sunt specifice urmatoarele tipuri de tulburari: imaturitate sau intarziere in maturizarea afecti si intelectuala, stari complexuale, tulburari de comportament.
b) Grupa de rsta cuprinsa intre 16 si 20 de ani prezinta urmatoarele caracteristici: interese psihobiologice in raport cu dezvoltarea personalitatii, rezolrea situatiei oedipiene, dobandirea identitatii, nevoia de libertate, de prestigiu, de afirmare de sine etc, specifice adolescentei. Acestei perioade de rsta, caracterizata prin criza de dezvoltare psihobiologica, ii sunt specifice urmatoarele tipuri de tulburari psihice: dificultati de adaptare si comunicare, stari complexuale, tulburari de comportament, bufeuri delirante sau delirant-halucinatorii de tip discordant, tulburari instinctuale de factura devianta, anorexia mintala la fete etc. Este o perioada deosebit de sensibila prin vulnerabilitatea ei extrem de mare.
c) Grupa de rsta cuprinsa intre 21 si 30 de ani prezinta urmatoarele caracteristici: silizarea personalitatii si a conduitelor, interese psihobiologice si psihosociale legate de intrarea individului in viata sociala, in activitatea profesionala, intemeierea familiei proprii, desfasurarea unei activitati profesionale regulate. Acestei perioade ii sunt caracteristice urmatoarele tipuri de tulburari psihice: stari conflictuale, dificultati de adaptare competiti, esecuri cu efecte psiho-trau-matizante, nevroze, stari reactive, toxicomanii, conduite deviante, psihoze endogene.
d) Grupa de rsta cuprinsa intre 31 si 40 de ani prezinta urmatoarele caracteristici: interese legate de viata sociala, profesionala si familiala. Acestei perioade de silitate in viata individului ii sunt caracteristice urmatoarele tipuri de tulburari psihice : psihopatiile, nevrozele si starile reactive, alcoolismul, psihozele endogene.
e) Grupa de rsta cuprinsa intre 41 si 50 de ani prezinta urmatoarele caracteristici: interese sociale, familiale si profesionale. Ea corespunde instalarii crizei de involutie psihobiologica si din cauza acesteia prezinta o vulnerabilitate particulara, extrem de crescuta, fata de bolile psihice. Acestei perioade "critice" din viata individului ii sunt caracteristice urmatoarele afectiuni: stari reactive si nevroze, afectiuni psihosomatice, tulburari psihotice endogene, in special din seria tulburarilor afective, dementele presenile de tip Alzheimer si Pick.
0 Grupa de rsta cuprinsa intre 51 si 60 de ani prezinta urmatoarele caracteristici: interese psihobiologice si psihosociale legate in continuare de criza de involutie (menopauza si andropauza), la care se suprapun retragerea din activitatea profesionala si din viata sociala, diferentele dintre persoanele respective si generatiile tinere. Acestei perioade ii sunt specifice urmatoarele tipuri de tulburari psihice: nevroze, depresii de involutie, stari fobic-anxioase.
g) Grupa de rsta cuprinsa intre 61 si 70 de ani se caracterizeaza prin interese psihobiologice legate de involutie, trecerea de la activitatea profesionala la alte tipuri de activitati prite, ingustarea campului de relatii, de preocupari, izolare. Acestei etape de viata ii sunt specifice urmatoarele tipuri de afectiuni psihice : nevrozele si depresia de involutie, starile fobic-anxioase, tulburari psihice de involutie sau cauzate de arteroscleroza cerebrala etc.
h) Grupa de rsta de peste 70 de ani se caracterizeaza prin urmatoarele : interese psihologice si biologice circumscrise propriei sale persoane. Tipurile de afectiuni psihiatrice specifice acestei perioade de viata sunt tulburarile psihice de involutie (arteroscleroza cerebrala, psihoze de involutie, demente senile). Izolarea individului duce la pierderea contactelor si restrangerea considerabila a comunicarii, sentimentul inutilitatii, pierderea sensului vietii, perspecti apropiata a mortii.

Din cele expuse mai sus se poate vedea ca fiecarei etape de viata ii corespunde un anumit profil psihologic, dar, in egala masura, si o anumita conuratie psihopatologica. Starea de sanatate mintala, ca si patologia psihiatrica sufera schimbari cronologice extrem de nuantate. Aceste aspecte discutate mai sus demonstreaza inca o data faptul ca persoana umana, ca si viata acesteia nu sunt unitare, ci ele se compun din etape cronologice, dinamo-structurale, de o mare rietate si plasticitate pe care le regasim in egala masura atat in ul starii de sanatate mintala, cat si in cel al starii de boala psihica. Este un domeniu in care psihologia si psihopatologia se regasesc intr-un raport de complementaritate, fapt care ne obliga sa reflectam din nou la raportul dintre normal si patologic.