Majoritatea copiilor merg singuri de la vArsta de un an. O parte dintre ei incep sA meargA dupA 15 luni. Copin devin foarte activi, dispare aspectul de
sugar grAsut, apar modificArile coloanei verte-brale determinate de ridicarea in pozitie verticalA. Ritmul cresterii ponderale ca si al apetitului este in declin. De-a lungul celui de-al doilea an de viatA creierul continuA sA se dezvolte, ca si mieliniza-rea lui.
La un an
A. Alimentatia
1. La aceastA vArstA copilul poate primi foarte multe alimente, pArintii fiind avizati sA le asigure toate principiile nutritive.
2. Copilul este lAsat sA mAnAnce singur cu mAna sau cu lingurita.
3. Alimentele noi se introduc treptat, urmArind eventualele reactii adverse.
4. Nu este obligatoriu sA se adauge
sarea de bucAtArie.
5. De la un an copilul poate primi trei mese pe zi. Vor fi limitate gustArile dintre mese.
6. O regulA importantA care trebuie reamintitA pArintilor este aceea cA ei trebuie sA ofere copilului alimentul, dar acesta nu fi fortat sA-l accepte. Copilul mAnAncA atunci cAnd ii este foame.
B. Stimularea dezvoltArii
1. Jocurile potrivite acestei vArste sunt: veselA de bucAtArie, litere decupate, mingi, jucArii de tras pe jos, jucArii cu oglinzi.
2. AdulAi vor numi corect obiectele din jurul copilului si nu vor adopta jargonul lui.
3. La aceastA vArstA, copin au o foarte micA putere de concen-trare si se tine cont de acest lucru in timpul jocului cu ei.
C. Ocrotirea si prevenirea vAtAmArilor
La un an majoritatea copiilor merg singuri si se catArA pe scaune, dulapuri, scAri. De aceea vor fi supravegheati tot timpul si li se limita accesul spre zonele unde ar putea sA se rAneascA.
D. Disclplina
1. PArintii trebuie sfAtuiti sA impunA reguli de disciplinA cu care sA fie consecventi. Copin nedisciplinati devin anxiosi. Copilului i se explica ce comportament este adect si care neadect.
2. Una dintre metodele de disciplinare a copilului este distragerea atentiei.
3. DacA copilul greseste, este pedepsit imediat si nu mai tArziu, pentru ca el sA inteleagA exact semnificatia pedepsei. E. PreocupAri curente
1. Una dintre intrebArile puse adesea de cAtre pArinti se referA la normalitatea copilului lor din punctul de vedere al cresterii si dezvoltArii. Li se vor arAta curbele de crestere si limitele cresterii si dezvoltArii.
2. O altA preocupare este statul pe olitA. Vom explica pArintilor cA la un an copilul nu este capabil de aceastA performantA, chiar dacA se aratA interesat de olitA sau de toaletA. Incercarea poate duce la esec si la crearea unui sentiment de frustrare, atAt pentru copil, cAt si pentru pArinte.
La cincisprezece luni
A. Alimentatia
Copilului i se vor oferi alimentele care-i plac, dar care sA continA toate principiile nutritive.
B. Stimularea dezvoltArii
1. Este vArsta cAnd copilul incepe sA devinA din ce in ce mai inde-pendent, pe mAsurA ce mobilitatea lui se perfectioneazA.
2. Va fi incurajat vorbitul.
C. Relatiile famAiale
Se vorbi pArintilor despre
anxietatea separArii care A resimtitA atAt de cAtre copil, cAt si de cAtre pArinti. De aceea se recomandA separAri scurte ale pArintilor de copii.
La optsprezece luni
A. Alimentatia
1. La aceastA vArstA copilul doreste aceeasi mAncare la toate mesele. Preferintele insA se schimbA dupA scurt Amp, de aceea pArintii nu trebuie sA dispere.
2. Ca si pAnA la aceastA vArstA, nu se recomandA gustArile intre mese.
3. Din acest moment obiceiurile alimentAre devin sile, motiv pentru care copilul fi incurajat sA mAnAnce singur, sA stea la masA pe tot parcursul alimentatiei (fArA pauzA de joacA) si nu se vor admite la masA jucArii sau cArti.
4. Copilul fi incurajat, dar nu fortat sA mAnAnce; atAta timp cAt mAnAncA, oricAt de putin, nu muri de foame.
B. Stimularea dezvoltArii
1. JucAriile potrivite gradului de dezvoltare al copilului vor fi: argilA, cArti de colorat, cataloage, creioane colorate, tricicletA. CumpArarea acestora se face dupA ce pArintii au intrebat dacA sunt sigure pentru copil. Cele mai multe fabrici de jucArii dau informatii de acest gen, ca si indicatii privind vArsta la care pot fi folosite.
2. Se stimuleazA in continuare dezvollarea limbajului prin Incura-jarea vocalizelor, vorbind cu copilul mult si corect. Se insistA si cu aceastA ocazie ca adultii sA nu imprumute jargonul copiilor, pentru cA ii dezorienteazA si le intArzie dezvoltarea vorbirii.
O cauzA a intArzierii dezvoltArii limbajului este familia bilingvA. Aceasta face ca la inceput copilul sA foloseascA cuvinte din ambele limbi in aceeasi propozitie. Problema se rezolvA cu timpul.
C. RelaiAle familiale
1. Se vor discuta cu pArintA drepturile acestora si cele ale copi-lului.
2. Vom atentiona familia cA pentru o bunA dezvoltare a copilu-lui este necesar un medic sil.
3. Copilul Tncepe sA lupte pentru cApAtarea autonomiei, prin negativism si comportament de rezistentA.
4. Atasamentul este TncA important si se reflectA prin agAtarea de pArinti si anxietatea la separare.
D. Siguranta copilului si preuenirea vAtAmArAor
1. La aceastA vArstA copilul poate incerca sA fumeze (imitAnd adultul), de aceea chibriturile si tigArile se vor pAstra sub cheie.
2. Se vor discuta din nou mAsurile de prevenire a intoxicatiilor. PArintA vor fi instruiti cu mAsurile ce se vor lua in cazul intoxicatiilor; li se vor da numerele de telcfon la care sA apeleze la nevoie ( capi-tolul 12).
E. Probleme curenle
1. La aceastA vArstA pot sA aparA crizele de furie, care sunt manifestAri normale ale copilului ce se luptA pentru autonomie in timpul cAnd IncA este dependent de pArinti. PArintA sunt sfAtuiti sA-l ignore (este cea mai bunA metodA) sau sA-i distragA atentia.
2. O altA manifestare ce poate apArea acum este plAnsul din timpul noptii la un copil ce anterior dormea bine. PArintA vor fi sfAtuiti sA nu-l ia din pat si sA nu incerce sA-l alimenteze. Se poate trece peste acest impas dovedind o atitudine pozitivA.
3. PArintA sunt preocupati si de apetitul scAzut al copilului. Acesta este explicat pe de o parte de scAderea ritmului de crestere, iar pe de altA parte de refuzul alimentatiei pasive si incercarea de a deveni independent.
La doi ani
A. Alimentatia
Se vor reimprospAta sfaturile dietetice pentru asigurarea unei nutriAi corecte.
B. Stimularea dezvoltArii
1. Autonomia este in crestere. Copilul incepe sA caute compania torAsilor de joacA, care devin persoane importante in viata lui.
2. Jocurile potrivite acestei vArste sunt cele de colorat si de con-struit care sunt incitante, stimulante si satifAcAtoare.
Copilul acceptA cu plAcere sA ajute la treburile casnice. PArintA il vor incuraja.
4. Limbajul poate fi stimulat prin jocuri adecte, povestit, citit, mersul la grAdina zoologicA.
C. Siguranta copilului si preuenirea vAtAmArAor
Jocul copiilor incepe sA se desfAsoare si in afara casei, de aceea pArintA vor asigura un mediu de joacA sigur. Ei vor inlocui geamurile casabile si vor indepArta obiectele ascutite din zona de joacA. Frigide-rele si congelatoarele neuAlizate vor fi incuiate. Vechile baterii de masinA nu vor fi aruncate in apropierea casei. Copilul fi descurajat sA ducA la gurA pAmAnt sau obiecte contaminate cu pAmAnt din cauza riscului intoxicatiei cu plumb si al contaminArA cu ouA de paraziti. La fei, nu se permite mestecatul telor.
D. Igiena dintilor
De la doi ani copin vor fi invAtati sA foloseascA periuta de dinti, care fi moale, si pasta de dinti, care fi neadezivA.
E. Educarea sAncterelor ( si "Formarea deprinderilor legate de maturarea sfincterianA. Utilizarea olitei", in modulul 4)
1. Majoritatea copiilor nu sunt capabili sA se foloseascA de olitA sau sA mcargA la toaletA. Pentru a realiza acest lucru, ei trebuie mai intAi sA meargA bine si sA execute comenzi simple. Nici o metodA folositA nu este universal labilA. De cAte ori o metodA e eficientA, aceea fi folositA. Controlul sfincterian poate fi dezvoltat de la optsprezece luni, cAnd copilul prezintA:
a) dorinta de a face plAcere adultului;
b) plAcerea de a imita adultul;
c) plAcerea de a-si dezvolta autonomia si de a-si stApAni impul-surile primitive.
2. Actiunea fi inceputA prin a lAsa copilul sA observe cum folosesc fratii mai mari sau pArintA toaleta.
3. Se vor folosi o olitA sau un scaun special pentru toaletA; o metodA bunA de tinut copilul pe olitA este cititul unei cArti.
4. Nu fi (.inut mult timp pe olitA si nu fi fortat sA stea pe olitA; in cazul in care copilul opune rezistentA incercArA, inseamnA cA nu este incA pregAtit pentru aceastA performantA si se amAna pentru o lunA.
5. PArintA vor obser copAul in timpul zilei si-l vor pune pe olitA cAnd da semne cA ar vrea sA urineze sau sA elimine scaunul.
6. La inceput fi recompensat si lAudat dacA se obtine un rezul-tat, dar nu fi pedepsit dacA se inregistreazA accidente.
7. CopAul fi invAtat sA arunce singur conAnutul olitei la toaletA si sA-si clAteascA olita.
8. Pot sA aparA accidente in timpul noptii, de aceea salteaua fi acoperitA cu o musama sau copilul purta chiloti de plastic sau absorbanti. Oricum, nu se relua folosirea scutecului. Trebuie reamintit pArintilor faptul cA instalarea controlului sfincterian se realizeazA pAnA la 5 ani.
