AceastA perioadA este divizatA in perioada de sugar mic (primele 6 luni) si perioada de sugar mare (6-l2 luni). Prima perioadA este caracterizatA prin intArirea legAturii intre mamA si copil, prin cresterea rapidA in greutate si acumulAri importante in dezltarea psihicA. Tot in aceastA perioadA se incep si imunizArile. Perioada de sugar mare este caracterizatA prin scAderea apetitului si a ritmului de crestere ponderalA, dar prin acumulAri deosebite in domeniul dez-ltArii psihomotorii.

Primele sase sAptAmAni

A. Alimentatia

1. Sugarul alimentat artificial va primi 600-700 mL lapte pe zi (exceptAnd primele 10 zile) la 3-4 ore, la inceput fArA pauzA noap-tea. Pentru hidratare se foloseste apA, 50 mL pe zi.
DupA 3 sAptAmAni se introduc fluorul, vitaminele si fierul, dacA nu sunt continute in formulele de lapte, iar apa este nefluorinatA.
2. Alimentatia la sAn va fi la cerere. De la 3 sAptAmAni se adaugA Vitamine si fluor. Nu este necesarA suplimentarea cu fier a sugarului nAscut la termen alimentat la sAn in primele 6 luni de viatA; ea poate fi necesarA la prematuri de la vArsta de 6-8 sAptAmAni, pAnA la diversificarea alimentatiei.

B. Stimularea dezltArii

Auzul nou-nAscutului e bine dezltat, ca si vederea de aproape. PArintii sunt sfAtuiti sA rbeascA cu sugarul, sA punA muzicA in camerA si chiar TV, care sA ofere o stimulare auditiva si vizualA supli-mentarA. Deasupra pAtutului r fi agAtate jucArii colorate.
C. Relaliile Jamiliale
Adaptarea nou-nAscutului la viata extrauterinA, ca si a familiei la noua situatie poate fi dificilA.
1. Fratii mai mari au sentimentul de frustrare. De aceea mama vA fi sfAtuitA sA-si petreacA o parte din timpul liber numai cu acestia. In plus, dacA sunt suficient de mari, pot fi antrenati la ingrijirea nou-nAscutului.
2. Tatii pot deveni gelosi pe nou-nAscut si pot reactiona negativ la aceastA situatie. Mama va fi sfAtuitA sA nu neglijeze nici un mem-bru al familiei.
3. Mama poate deveni anxioasA din cauza sentimentului de cul-pabilitate fatA de restul familiei. Este momentul cAnd sora de oerotire sau medieul trebuie sA intervinA.

D. Ocrolirea sugarului si preuenirea vAtAmArilor

MAsurile de sigurantA r fi discutate cu toti membrii familiei.
1. Sugarul va dormi in patul propriu, fArA pernA, pe o saltea suficient de tare. Dormitul cu pArintii poate proca aeeidente (sufocare).
2. Nu se r pune lanturi si snururi la gAtul copilului din cauza riscului strangulArii.
3. Apa de baie nu va depAsi 49AC (de regulA, se face la temperatura de 35-37AC).
4. Se discutA incA din acestA perioadA despre achizitionarea scaunu-lui auto special pentru copii si a scaunului de stat la masA.

E. PreocupAri comune ambilor pArinti

1. EliminArile sunt foarte variate:

a) 6-l5 mictiuni pe zi pot fi normale;

b) scaunul poate fi zilnic sau la 4 - 5 zile, culoarea si consistenta variind cu tipul alimentatiei.
2. StrAnutul, obstruetia nazalA, peristaltismul intestinal sunt preocupAri curente ale pArintilor. Medieul pediatru trebuie sA rAspundA tuturor intrebArilor pArintilor si sA le explice cA aceste manifestAri nu necesitA ingrijiri deosebite.

La douA luni

A. Alimentatia

1. La sAn: la cerere.
2. Cu formula adaptatA: 120-l40 mL de 4-5 ori pe zi.
3. Se va introduce sucul de fructe (mAr) care poate fi diluat cu apA in pArti egale. Nu se va adAuga zahAr, nici miere.
B. Stimularea dezltArii
1. Sugarului i se r oferi jucArii viu colorate, care scot sunete, pentru a le prinde in mAnA.
2. Contactul vizual si miscArile capului sunt incurajate rbindu-i-se copilului din diverse pozitii.

3. Se r incuraja calizele.

C. Relaliile JamAiale
Probleme pot fi create de copin mai man, la care apare rivalitatea. PArintii r rbi cu acestia si isi r petrece timpul liber cu ei.
D. Ocrotirea sugarului si prevenirea uAtAmArilor
Este vArsta cAnd se reaminteste pArintilor despre pericolul cAde-rilor de pe masa de infAsat sau din patul adulUlor, despre siguranla jucAriilor si a casei.
E. PreocupAri obisnuite
1. La douA luni se fac imunizArile ( si modulul "ImunizAri"). Se explicA efectele lor secundare precum si tratamentul acestora (febra sau reactiile locale).
2. Somnul si perioada de veghe. La aceastA vArstA sugarul doarme mai puAn in timpul zilei. O parte dintre copii dorm noaptea 5-6 ore, incA de la 2 luni.

La trei luni

A. Alimentatia

1. Sugarul alimentat artificial va primi 650-850 mL/24 h.
2. Nu este necesarA introducerea solidelor dacA pArintii urmAresc sA-l facA pe copil sA doarmA noaptea.

B. Stimularea dezltArii

1. Se urmAreste stimularea dezltArii oferindu-i-se copilului jucArii sau incurajAndu-i rAspunsul la sunete (muzicA, rbit, bAtutul din palme, zgomote casnice).
2. Sincronizarea: interacAunea copil-pArinte este reciprocA si sensul si constientizarea cerintelor se silesc din primele luni de viatA.
3. Atasamentul devine trAsAtura afectivA dominantA de la 2-3 luni, cAnd copilul isi recunoaste pArintii si rAspunde prezentei lor. De aceea se incurajeazA contactul fizic cu mama si cu tatAl, aceasta fiind o metodA beneficA mai ales pentru copilul anxios.
4. Sugarul va fi incurajat sA ajungA la obiecte, suspendAndu-se deasupra pAtutului sau tarcului jucArii viu colorate. in pozitie inclinatA, copilul va fi incurajat sA-si ridice capul si umerii, plasAndu-se obiecte in fata lui sau rbind cu el. Vor fi incurajate calizele prin aprobare sau cAntAnd copilului.

C. Relatiile JamAiale

Este necesarA intArirea relatiilor dintre fraA. Cei mari pot fi invAtati jocuri simple pentru a se juca cu sugarul, r fi lAsaA sA-l ingrijeascA, dar numai in prezenta pArintilor. Mama trebuie sA-si petreacA o parte din timpul liber cu copin mai mari.

D. Ocrotirea sugarului si prevenirea vAtAmArAor

Copin devin din ce in ce mai mobili, de aceea se r lua mAsuri de sigurantA incA din aceastA perioada: se r reface pselele cojite, se r asigura prizele, aparatele electrocasnice, cordoanele electrice etc.

E. PreocupAri curente

PArintii incep sA-si punA intrebarea dacA au un copil normal dezltat sau nu. Este momentul sA li se explice variaAile normale ale cresterii si dezltArii.

La patru luni

A. Alimentatia

De la patru luni se pot introduce alimentele solide. Acest lucru este anuntal de scAderea intervalului dintre supturi. DacA alimentul solid nu este tolerat, se amAnA incercarea 1-2 sAptAmAni, dupA care se reia.
1. FAina de orez instant sau fulgii de orez sunt alimentul ideal. Se preparA cu lapte (formulA), cu lapte matern muls, apA sau suc de fructe. La inceput consistenta este mai moale, crescAnd treptat pe mAsurA ce sugarul se adapteazA noului aliment. Se va adminis-tra cu lingurita, copilul fiind asezat in pozitie semisezAndA. Lingurita umplutA doar un sfert se aseazA pe partea anterioarA a limbii. La inceput sugarul suge alimentul din lingurita, dar treptat devine capabil sA ia alimentul din lingurita si sA-l inghitA. DupA ce s-a ajuns la consistenta optima, se va creste cantitatea. Masa de fAinos va fi completatA la inceput cu lapte.
2. De la patru luni se poate sili un orar al meselor.
3. UrmAtoarele solide se introduc la interval de cel putin 3-4 zile.
B. PreocupAri obisnuite
Este momentul unor noi imunizAri. Li se r explica din nou pArintilor eventualele efecte secundare si tratamentul acestora.

La sase-opt luni

A. Alimentatia

1. Sugarul va primi trei mese pe zi, plus suptul. Alimentele r fi variate. Multe femei sunt pregAtite pentru alAptatul discontinuu. Orarul meselor se va suprapune peste cel al familiei. Pentru admi-nistrarea apei se incepe folosirea cupei, fArA sA se insiste insA.
2. Intre 6-8 luni se introduce carnea. Masa de carne o data preparatA nu se pAstreazA la frigider, ci doar la congelator, pentru maximum 48 de ore.
3. DupA 8 luni formulele de lapte pot fi inlocuite treptat cu lapte de vacA integral. Cea mai frecventA reactie la introducerea laptelui de vacA este constipatia. Aceasta poate fi combAtutA astfei:
a) diluarea laptelui cu apA 1-2 zile;

b) dacA persistA, se poate administra suc de prune;

c) DacA nu s-a rezolvat nici in acest mod, se amAnA introducerea laptelui de vacA pAnA la un an.
4. DupA 9 luni se poate introduce si gAlbenusul de ou (chiar mai devreme!).
5. Copin care primesc formule imbogAtite cu fier, nu neccsitA supli-mentarea mineralelor sau vitaminizarea dacA s-a fAcuf diversificarea corectA a alimentatiei.
6. Sugarii alimentati la sAn r primi vitamina D 400 U pe zi. Fierul nu neccsitA suplimentare (dacA s-a fAcut verificarea corectA a alimentatiei). Fluorinarea suplimentarA se face la sugarul alimen-tat natural sau la cel alimentat artificial cu formule de lapte preparale cu apA ncfluorinafA, administrAnd 0,25 mg fluor pe zi.
D. Stimularea dezltArii

1. Poate fi folosit prernergAtor, dar nu obligaloriu.

2. Vor fi ineurajate actiunile de cAutare si apucare a obieclelor cu mAna, ca si a alimentelor, ceea ce va stimula coordonarea miseArii mAnA-gurA, mAnA-ochi a copilului.

C. Relatiile familiale

1. Este momentul cAnd pot fi introduse regulile de diseiplinA, dar nu pedeapsa fizicA.
2. De la sase luni, copilul devine anxios la separarea de pArinti. Este o perioadA dificilA pentru bunici, care r fi insA asigurati cA va trece o data cu cresterea si dezltarea copilului.

D. Ocrotirea si prevenirea vAtAmArilor

1. PArintii r fi atentionati cA la aceastA vArstA sugarul duce la gurA tot ce IntAlneste in cale (risc de intoxicatii!).
2. Baia va fi supravegheatA atent, copilul nu va fi lAsat singur in cadA.

E. PreocupAri obisnuite

1. Aparitia dintilor poate fi insofitA de unele reactii: iriilifate, scaune moi (dar nu diaree), rash, sialoree. De retinut cA eruptia den-tarA nu proaeA febrA.
2. Pentru calmare pot fi folosite inelele speciale cu lichid ce se pAstreazA la frigider (nu la congelator, din cauza riscului degerA-turilor).

La noua luni

A. Alimentatia
1. Se foloseste din ce in ce mai mult paharul pentru adminis-trarea lichidelor. Sugarul alimentat natural poate fi intArcat.
2. Se va ineuraja alimentarea cu mAna, dAnd copilului biseuiti spe-ciali ce se topesc cAnd ajung in gurA.
3. Alimentatia cu lingurita e insotitA de dezordine, de aeeea copilul va fi asezat la masA in scaunul special sub care va fi pla-satA o musama.
4. Li se va explica pArintilor cA la aceastA vArstA ritmul cresterii scade. Concomitent scade si apetitul, deci nu sunt motive de ingri-jorare.

B. Stimularea dezltArii

1. Vor fi ineurajate incereArile copilului de a rbi.
2. Copilul ineepe sA se ridice in picioare singur, sprijinit de mobilA si sA se miste in jurul acesteia. Mersul poate fi asistat stand in fata copilului si inAnzAnd mAinile spre el.
3. Coordonarea miseArii mAnA-ochi va fi intAritA oferind copilului cArti colorafe si poze.
4. Copilul nu este pregAtit pentru a sta pe olitA la aceastA vArstA.
C. RelalAle familiale
1. Fratii mai mari pot sprijini dezltarea psihicA a sugarului si pot ajuta la supravegherea lui.
2. Se intAresc regulile de diseiplinA si de comportament normal.

D. Ocrotirea si prevenirea vAtAmArilor

Este vArstA cAnd sugarul devine foarte mobil si curios.
1. Copilul va fi supravegheat in timpul jocului cu cArti, picturi, reviste si ziare, din cauza riscului intoxicatiei cu plumbul continut in cerneluri.
2. Se r proteja toate prizele, obiectele electrocasnice si cablurile electrice.
3. Fierberea mAncArii se va face pe ochiurile din spate ale aragazului.
4. Medicamentele, detergenAi casnici sau alte produse toxice (sodA, petrol etc.) se r pAstra in dulapuri speciale, ineuiate.

5. Ferestrele si usile r fi inchise.

6. Sugarul nu va fi lAsat singur in cada de baie sau in apropierea apelor (bazin, lac, rAu).

E. Igiena dintilor

De la aparitia lor, dintii r fi ingrijiti.
1. CurAtarea dintilor si gingiilor se va face cu o bucatA de prosop moale.
2. Nu i se r da sugarului bomboane si alte dulciuri.
3. Nu i se r lAsa peste noapte in pat biberoane cu lapte sau suc pentru cA dintii, flind mereu in contact cu substante cu continut crescut de carbohidrati, sunt predispusi cariilor.