Scopul si sfera de activitate a practica pediatrice
Scopul supravegherii snttii copilului este promovarea cresterii si dezvoltri optime a acestuia. Pediatrul din ambulatoriu/medicul de familie isi imparte timpul in:
- vizite profilactice;

- vizite determinate de boli infectioase;

- vizite determinate de alte boli: rniri, traumatisme, boli de piele, tul-burri de dezvoltare si comportament;
- in ultima perioad s-au observat schimbri ale scopului prac-ticii pediatrice. S-a redus numrul imbolnvirilor care necesit spi-talizare si al celor care amenint viata si a crescut frecventa unor afecuni ca: astmul, alergia, efectele polurii, ale unor disfunct scolare sau comportamentale ale copilului, abuzul de substante, disfunct familiale. Aceasta face ca pediatrul s fie solicitat in plus in suprave-gherea snttii copilului prin educatie sanitar.
Educatia publicului privind propria sntate este cheia succesu-lui actrattii preventive si terapeutice medicale. Trebuie subliniat faptul c asumarea responsabilittii primre de mentinere a snttii si de prevenire a bolilor apartine nu numai medicului si cadrului mediu sanitr, ci si familiei si pacientului.
Un aspect important al unei ingrijiri medicale reusite este colabo-rarea cu familia copilului. Din pcate, aceast colaborare este de obicei slab. De aceea, pentru a putea fi intelesi, este nevoie de un limbaj simplu.

Vizitele prenatale

Primul contact al prinlor cu pediatrul ar trebui s aib loc in perioada prenatal: gravida e indrumat de obstetrician spre un anumit pediatru, fie cel indicat de printi, fie pe eriteriul arondrii teritoriale care mai functioneaz inc la noi. Pediatrul trebuie s aib timp inainte de nastere s rspund intrebrilor viitorilor printi legate de ingrijirea copilului. Imediat dup nastere trebuie s-i linisteasc in legtur cu noua calitate de printi si s pun bazele viitoarclor intlniri.

Sfaturi privind alimentatia copilului (a se vedea si Nutritia", in modulul 1)
Intrebrile referitoare la alimentatie sunt puse obisnuit pcdi atrului si asistentei de ocrore. De obicei, printii beneficiaz de sfaturile dorite sau nedorite ale bunicilor care trebuie primite cu diplomatie, pentru a nu-i indeprta. Bunicii pot fi cei mai buni pri-eteni, dar si cei mai mari dusmani ai copilului. Un rspuns obisnuil din partea unei bunici esle: asa te-am crescut si eu pc tine si uite cc bine ai ajuns". Aceasta replic este desigur imposibil de contrazis, dar, dac se actioneaz cu tact, momentul poate depsit.
Rspunsul la intrebrile prinlor trebuie s fie concis, dar explieit si Ibrmulat in termeni simpli. Sc vor recomanda si crti sau articole de specialitatc.
Una dintre intrebrile referitoare la alimentatie este: s alegem alimentatia natural sau pe cea artificial ?
Rspunsul este c mama este singura care decide, medicului si asistentei rmnndu-le rolul s explice avantajele si dezavantajele fiecrui tip de alimentatie, att pentru copil, ct si pentru mam. Desi alimentatia la sn trebuie incurajat cel putin in primele luni de viat, cnd copilul profit imunologic si fiziologic de pe urma lapte-lui matem, nu toate femeile pot sau vor s alimenteze la sn. De aseme-nea, decizia de a intrca sugarul si rsta la care s o fac ii apartine toi mamei.

A. Alimentatia la sn

1. Pregtirea prenatal a snilor pentru alimentatie. Dac mama nu este pregtit corespunztor, durerile care vor aprea in timpul suptului vor fi asa de mari, inct vor da nastere unui sentiment de aversiune fat de urmtorul alptat si unei intreruperi timpurii a ali-mentatiei la sn. Totodat, aspectele emotionale pot afecta negativ reflexul fiziologic al lactatiei. De aceea se va face psihoprofilaxie pentru a scdea durerea provocat de alptare si pentru a intrerupe ciclul anxietate-durere, asigurnd o alptare normal.
Dac apare totusi durerea, aceasta este la prima incercare de alptare si la inceputul fiecrei alptri; este ascutit, incepe cnd copilul prinde mamelonul si areola si dureaz circa 1-2 minute. Restul alptrii e neinsotit de durere. Cel mai mare disconfort este resimtit in primele 2-3 sptmni, o perioada dificil pentru mam. De aceea, pregtirea mamei pentru micsorarea disconfortului este unul dintre scopurile esentiale ale educatiei prenatale.
2. Snii sunt pregtiti prin masaj. Mamelonul va fi prins Tntre degetul mare si artfor, apoi rotit in sensul acelor de ceasornic si in sens invers cteva minute zilnic. Ca unguente pentru masaj pot fi folosite lanolina neparfumat, unguente cu vitamina A si D sau lichidul din capsulele de vitamina E.
3. La inceputul alptrii se prefer alptatul scurt si des pentru a preveni aparitia iritatiilor si a durerii. Reflexul de expulzie a lapte-lui are nevoie de circa 3 minute pentru a se activa. De aceea perioadele de alptat vor fi la inceput de 3 pn la 5 minute, prelungindu-se trcptat in functie de tolerant. Alptrile scurte si dese sunt bene-fice post-partum, cci stimulcaz eliberarea de hormoni care deter-min contractiile musculaturii uterine si climinarea lohiilor.
4. Tehnica alptrii. Mama apue areola intre degetele arttor si mare, storend o cantitate mic de lapte, apoi introduce mamelonul si areola in gura copilului. Comprimarea circumareolar de ctre gura si gingiile copilului ajut la golirea sinusurilor si canale-lor galactofore. Snul nu trebuie s astupe nasul copilului. Suptul poate fi stimulat apsnd usor obrazul copilului in apropiere de gur. Alptatul se incepe de fiecare data cu alt sn, iar snul cel mai pun dureros va fi golit primul. In cazul in care cantitatea de lapte este suficient, nu trebuie introdus un alt lapte. Dac e nece-sar completarea, aceasta se va face cu lingurita, nu cu biberonul. Cresterea ponderal bun este semn c mama are lapte suficient, de aceea copilul va fi cntrit sptmnal la inceput.
5. Scaunele copilului alimentat natural sunt de obicei mai putin legate, de culoare galben-aurie pn la verde, aproape la fiecare supt, astfei c 6-8 scaune pe zi nu sunt un lucru neobisnuit. Se va rea-minti mamei c alimentatia ei influenteaz consistenta, freeventa si culoarea scaunelor copilului.
6. Problemele intlnite in timpul alimentatiei naturale:
a) Angorjarea snilor va beneficia de comprese calde si umede, de bi sau dusuri calde, mulgerea manual si alptatul mai des. Aspirina poate fi folosit cu efecte benefice, la fei si sutienul.
b) Hipogalactia poate fi combtut prin consumul crescut de lichide de ctre mam, prin alimentarea mai freevent a sugarului, prin golirea complet a snului care va stimula feed-back-ul hormonal pentru obtinerea unei productii sporite. Mama trebuie s-si acorde mai mult timp pentru odihna proprie, s se relaxeze inainte de alptare. Se pot administra temporar ocitocice.
c) Supralactia se poate rezolva prin hrnirea la un singur sn la o alptare, cellalt sn fiind golit manual sau, dac se doreste folo-sirea ambilor sni la o sedint, laptele va fl muls manual pn la disparitia scurgerii spontane si apoi snii vor fi oferiti sugarului.
d) Durerea, dac nu este secundar infectiei, beneflciaz de msurile expuse deja. In plus, snii pot fi expusi la aer sau se vor purta aprtori speciale pentru sni. Acestea au si rolul de a forma mame-lonul la femeile cu mamelon ombilicat.
e) Infectiile ( modulul 1, Nutritia" - Alimentatia natural"). J] Refuzul suptului la sn apare cel mai frecvent intre 4 si 10 luni.
Dintre cauzele cele mai frecvente amintim: insatisfactia snului pentru sugar, gustul schimbat din pricina alimentatiei materne neadec-vate, inhibarea lactatiei, aparitia dentiei. Dac snul este reluzat mai mult de o sptmn, sugarul va fi intrcat si se va incepe alimentatia artificial cu o formul de lapte adaptat.

B. Alimentatia artificial

Se va face cu o formul adaptat, tinnd cont de: necesarul caloric, fluorinarea sau nefluorinarea apei, folosirea formulelor imbogtite in fier sau nu. Laptele va fi administrat cu biberonul.

C. Diversificarea

1. Cerealele se introduc primele in alimentatia sugarului. Sin-gura cereal permis pn la 6 luni este orezul. Se folosesc fulgi sau fin de orez instant ce se dizol in lichide cldute. La inceput consistenta e mai moale, apoi se ingroas treptat. Se administreaz cu lingurita in cantitate din ce in ce mai mare pn la asigurarea unei mese. Dac masa de cereale nu este acceptat, se vor modi-fica temperatura, consistenta, tipul de cereale sau lichidul de dizol-vat (laptele va fi inlocuit cu ap sau cu suc de fructe). Nu se adaug zahr sau miere (risc de botulism). In cazul in care copilul refuz alimentul, se amn introducerea finosului cteva sptmni. Refuzul indic faptul c sugarul nu este pregtit pentru alimentatia solid.
2. Vegetalele galbene (fructele rase sau pasate si morcovul) se introduc primele, apoi cele verzi (fasole verde, spanac, dovlecel, mazre). Folosirea vegetalelor galbene determin coloraa galben a tegumen-telor din jurul gurii si nasului, palmelor si telor, fenomen ce poart numele de carotinemie. Pot fi folosite si formele industriale, dar sunt mai scumpe si nu la fei de gustoase. Fructele se vor servi numai proas-pete. Legumele se curt, se spal bine, se fierb si se paseaz sau se mixeaz. Se administreaz imediat sau se pstreaz la congela-tor in pungi de plastic ermetic inchise, care se decongeleaz in momen-tul folosirii.
3. Camea slab de pui si vifel se introduce prima, apoi cea de vac sau ficatul. Carnea se poate prepara similar cu vegetalele. Pentru subtierea piureului de carne se foloseste supa, iar pentru gust se pot aduga verdeturi si mirodenii necondimentate.
4. Alimentele solide moi sunt introduse primele. Ele trebuie s fie suficient de consistente pentru a-l determin pe copil s mestece, dar suficient de moi pentru a se topi in gura copilului. Se evit alimentele consistente si sfrmicioase (alunele, de exemplu) din cauza riscu-lui aspiratiilor.

Sfaturi privind baia copilului

Baia general se face imediat ce s-a detasat bontul ombilical, iar plaga ombilical s-a cicatrizat. Pn atunci sugarul va fi splat partial. Sugarul sntos va fi imbiat zilnic.

A. Orarul bii

Indiferent de perioada aleas de mam, baia se va face la aceeasi or. S-a constatat c ora cea mai adecvat este inainte de penultima mas.

B. Pregtirea bii

1. Temperatura in camer va fi 22-24C.
2. Temperatura apei din cdit va fi de 36-37C pentru nou-nscut si sugarul mic si 35-36C pentru sugarul mai mare.
3. Cantitatea de ap necesar bii se adapteaz la mrimea vasu-lui, in asa fei inct, in pozitie semiseznd, apa s acopere umerii copilului.

C. Tehnica bii de curtenie

1. Spunirea copilului se face in afara cditei; durata bii nu depsete 5 minute.
2. Spunirea copilului se face in cdit; durata bii va fi de 5-7 minute, pn la 10-l5 minute la sugarii mai mari.
D. Ingrijvrile dup baie: toaleta fetei (ochi, nas, urechi), ingrijirea unghiilor, ingrijirea pielii capului.

Sfaturi privind temperatura optima a mediului ambiant
A. Temperatura in camera sugarului trebuie s fie constant, in jur de 20-22C, umezeala adecvat, fr curenti de aer, camera s fie luminat natural.
B. Scoaterea la aer $i la soare. Pentru o dezvoltare normal a copilului de orice rst, aerul si soarele au o important deosebit. Sugarul care beneficiaz de aer curat (plimbare zilnic, soare pe o teras etc.) doarme mult si linistit, mnnc mal bine si este vioi.
1. Nou-nscutul poate fi scos afar de la 2 sptmni, iar in timpul iernii la 4-6 sptmni. Prematurii sunt scosi afar vara numai dup ce implinesc 4 sptmni de viat si au greutatea peste 2500 g, iar iarna dup 8-l0 sptmni.
2. Scoaterea afar se face cu prudent, progresiv, pe timp frumos.
3. Din octombrie pn in aprilie expunerea se face initial la fereastra deschis pentru cteva minute, apoi copilul este dus afar treptat, timp de 5 minute, 15 minute, 30 de minute si se ajunge la 1-2 ore. Dac este ger, va fi dus afar de dou ori, timp mai scurt.
4. Primvara si vara expunerea la aer poate fi mai precoce si pro-gresele fcute mai rapid.
5. Pe ce vreme este scos sugarul afar ? in general, sugarii mici nu sunt scosi cnd este ger (sub -6, -4UC), nt puternic, ploaie torential, ceat deas sau canicul.
6. Orarul scoaterii afar este diferit in functie de anotimp, altitu-dine, clim si de timpul liber al printilor. De obicei este scos afar cnd temperatura nu difer mult de cea a camerei.
De ce plnge copilul ? ( Tiptul si colicile sugarului", in capi-tolul 4)
Cauzele cel mai des intlnite sunt:

- Foamea.

- Scutecele murdare de scaun sau ude.
- Ace sau obiecte strine in patul copilului, ce-l pot deranja.
- Dorinta de a fi luat in brate.
Cu timpul, printii vor inta limbajul copilului, moment in care se poate spunc c s-a realizat o comunicare intre printi si copil.