Caracteristica acestei perioade este
tensiunea dintre autonomia copilului si limitele interne si externe ale mediului familial.
A. Alimentatia
1. PArintii vor fi avizati cA prescolarul mAnAncA rareori douA mese complete pe zi si cA preferA gustArile.
2. Pentru a atrage copilul la masA, atmosfera va fi plAcutA, nu se va insista sA mAnAnce, nu se vor impune maniere stricte la masA. PArintii trebuie sA dea ei insisi un exemplu. Nu vor privi la televizor, nu vor citi cArA sau ziare in timpul mesei. Se descura-jeazA jocul cu alimentele si cu resturile alimentAre.
3. Copilului i se vor oferi portii mici de mAncare. Farfuriile mari si pline il intimideazA. Copilul isi va lua o dietA echilibratA singur, dacA are de unde sA aleagA.
4. Copilul va fi incurajat sA participe la asezarea mesei, la ser-vitul mAncArii si la spAlatul vaselor la sfArsitul mesei.
5. PArintii vor fi atentionati cA obiceiurile alimentAre ale copilului vor fi influentate de alti membri ai familiei, de prietenii de joacA si de familia acestora.
6. Se va accentua importanta micului dejun, mai ales pentru copilul care merge la grAdinitA.
B. Stimularea dezuoltArii
1. PreocupArile centrale ale acestei perioade sunt: propriul corp, imaginea corpului si socializarea. PArtile corpului vor fi discutate cu copilul fArA emotie si o bunA metodA de evaluare a corpului copilului este desenul.
2. Se vor incuraja tendintele de independentA in a se imbrAca, in treburile casnice, in aranjatul jucAriilor si hainelor.
3. Jocurile si materialele adecvate pentru aceastA perioadA de dezvoltare sunt: gAletuse, lopeti, basculante, jucArii de construit (cuburi, puzzle, lego), creioane colorate, pensule, culori, pastA de lipit, colaje, foarfece fArA rf. Acestea vor ajuta in dezvoltarea coordonArii mAnA-ochi. Se vor introduce jocuri cu cifre si cu lite-rele alfabetului, instrumente muzicale. Creativitatea va fi incura-jatA prin jocurile cu marionete, povestiri, desen. Se vor organiza jocuri interactive si mici piese de teatru.
4. Limbajul va fi stimulat citindu-i-se copilului, organizAnd jocuri sau privind emisiuni adecvate TV.
5. DupA rsta de doi ani, cresc treptat intervalul si indemAnarea in jocurile colecAve cu copin de aceeasi rstA.
C. Relaliile familiale
1. Comportamentul consecvent al copilului prescolar scade nevoia de disciplinare prin pedeapsA.
2. Copilul incepe sA se identifice cu pArintele de acelasi sex.
3. Fiecare copil are nevoie sA petreacA singur o perioadA de timp cu fiecare pArinte. Gelozia este frecventA si nu se vor face atii intre fra(i, din cauza sentimentelor de frustrare si anxietate care pot sA aparA.
4. Se reamin teste pArintilor ideea separArii copilului de familie o data cu apropierea scolii. Aceasta se incepe prin darea copilului spre ingrijire pentru perioade scurte bunicilor, altor rAde sau unor prieteni apropiati. Perioadele de separare vor fi crescute treptat.
D. Relatiile cu tovarAsA de joacA
La inceputul perioadei prescolare copin sunt adesea egoisti din cauza neintelegerii notiunilor de "proprictate" si "a apartine". Treptat se obser o nevoie crescAndA de integrare socialA, de acceptare de cAtre grupul de colegi.
E. Securitatea, prevenirea uAtAmArilor
1. Principalele accidente ce pol sA aparA la aceastA rstA sunt: arsurile, inecul si accidentele de circulatie, de aceea copilul va fi supravegheat tot timpul.
2. Accidentele din jurul casei pot fi prevenite luAndu-se unele mAsuri ca: alegerea unui loc de joacA sigur, a unor jucArii si a unui mobilier ce nu pot provoca accidente, asigurarea ferestrelor cu para-vane si a usilor cu incuietori. Aparatele electrice, armele de foc, cuAtele, toxicele si medicamentele vor fi pAstrate sub cheie.
3. Copilul va fi intat cum sA traverseze strada, va fi asezat in masinA pe locul din spate, cu centurA de sigurantA si va fi sfAtuit sA stea linistit pe parcursul deplasArii automobilului; usile auto-mobilului vor fi blocate.
4. Plimbatul cu bicicleta nu se va face pe strAzi si fArA cascA de protectie.
5. Se va discuta cu copilul cum sA previnA incendiile si ce sA facA in cazul aparitiei focului in locuintA.
6. Copilul va fi intat numele intreg, adresa, numArul de tele-fon si ce sA facA dacA se rAtAceste; va fi sfAtuit sA nu accepte daruri de la necunoscuti si sA nu plece cu necunoscuti.
7. Inotul si jocul in apA vor fi supravegheate atent.
F. Disciplina
Disciplina intAreste sentimentul de securitate si il incurajeazA pe copil sA-si respecte pArintii, ajutA in dezvoltarea autocontrolului. PArintii trebuie sA stie unde si cAnd sA aplice pedeapsA: niciodatA in locurile publice si in prezenta martorilor, niciodatA nemotivat, iar motivele vor fi explicate copilului, intotdeauna imediat dupA ce a gresit si nu tArziu dupA eveniment. G. Igiena dentarA
1. CopiA incep sA-si schimbe dintii de la rsta de 5 ani. Acestia vor fi scosi cu blAndete, eventual de specialist.
2. Semestrial se impun controale stomatologice prevenAve.
3. Doza de fiuor in zonele cu apA nefluorinatA este de 0,5 mg pe zi de la 3 la 6 ani.
H. Educatia sexualA
1. PArintii vor fi incurajati sA rAspundA mtrebArilor copilului sim-plu si cinstit, iar organele genitale se vor explica folosind termenul corect si nu un inlocuitor.
2. La prescolari poate sA aparA rnasturbarea. Aceasta nu trebuie privitA ca ceva patologic, ci cu intelegere. Masturbarea face parte din dezvoltarea normalA a copilului, conotatiile ei nefiind cele de la copi-lul mare.
/. Preocupdri curente
1. Anxietatea legatA de separare mergAnd pAnA la
fobie scolarA.
2. La aceastA rstA se contureazA noAunea de fricA, de obicei in legAturA cu intunericul, cu animalele sau cu strAinii.
3. Pot apArea cosmaruri ca manifestAri ale anxietAtii. Trezitul in timpul noptii va fi privit de pArinti cu toatA atentia, dar reamintim acestora cA nu este cazul nici sA alimenteze copilul, nici sA-l ia in patul lor.
4. Repetarea unor cuvinte sau propoziAi intregi este specificA copilului intre 2 si 5 ani. Se deosebeste de bAlbAialA, care se carac-terizeazA prin repetarea multiplA, neregulatA a unei pArti de cunt si care apare mai ales la rste mai man.
