Cu aceastA vArstA incepe socializarea in afara unitAAi familiale. Frecntarea scolii este un parametru pentru demonstrarea obiec-tivA a dezvoltArii fizice, emotionale si sociale a copilului. in timpul perioadei scolare, alti adulA' devin importanti pentru copil (profe-sorul, pArintii colegilor).
A. Alimentatia
Copilului i se vor oferi trei mese echilibrate pe zi care sA continA o mare variatate a alimentelor de bazA. Vor fi evitate gustArile intre mese. Obiceiurile alimentAre dezvoltate in aceastA perioadA persistA toatA viata.
B. Stimularea dezvoltArii
Se va face incurajAnd acAvitAti ca ciAtul, pictura, sculptura, vizitele la biblioteci si muzee etc. Timpul liber va fi petrecut practicAnd spor-turi in aer liber. Se vor incuraja hobby-urile.
C. Relatiile cu familia si colegii
Relatiile cu colegii devin de o importantA mare pentru copil. Este timpul cAnd se formeazA cluburi si grupuri, la inceput pe criterii sexuale. Creste interesul pentru
sexul opus, de obicei mai devreme la fete decAt la bAieti.
D. Siguranta copilului si prenirea vdtAmArilor
Accidentele sunt o cauzA importantA de morbiditate si mortali-tate la aceastA grupA de vArstA. De aceea pArintii se vor preocupa de siguranta transportului auto, explicarea regulilor si a semnelor de cir-culatie, siguranta mersului cu bicicleta, prenirea intoxlcatiilor, interzicerea jocului cu focul si cu armele de foc, prenirea fuma-tului si a consumului de alcool si droguri.
E. Disciplina
La vArsta scolarA copilul este foarte imprevizibil. El incepe sA-si caute modele in afara familiei. Rolul pArintilor este de a-l ghida spre modelele carc sA constituie un exemplu pozitiv. CopiA nu vor fi cicAliti, ci se poate folosi metoda contractului pentru a le modifica comportamentul. Copilul poate opune rezistentA autoritAtii pArintilor, de aceea i se va acorda libertate, dar cu limite.
F. Igiena dentarA
Copilul este capabil sA-si perie dintii si sA practice
igiena bucalA de la o vArstA fragedA. Controalele stomatologice se reiau la 6 luni.
G Obiceiuri sAnAtoase
Pe mAsurA ce copilul isi capAtA autonomia, va fi ajutat sA ia decizii si sA dezvolte obiceiuri sAnAtoase referitoare la dietA, exercitii, protectie, fortificare.
H. Educatia sexualA
Educatia sexualA va fi inceputA in scoalA si continuatA acasA. Copilul trebuie pregAtit pentru schimbArile pe emotional, fizic si psihologic specifice pubertAtii. In timpul vizitelor prenA, medicul trebuie sA discute cu pArintii despre educatia sexualA, pubertate si menarhA, si separat cu copin pe aceeasi temA. Discutiile vor fi centrate in jurul schimbArilor pubertare: aparitia pArului pubian, lun-girea penisului, mArirea testiculelor, angoijarea sAnilor, menstruatie. Este o perioadA in care copilului ii este teamA de propria sexualitate, de aceea va fi sprijinit de medic si de pArinti pentru a depAsi aceste momente.
I. PreocupAri curente
1. Comportamentul. In lupta pentru independentA pot sA aparA unele schimbAri comportamentale sub influenta colegilor, care pot duce la conflicte cu "autoritAtile" (profesori, familie).
2. Anxietatea legatA de separare poate duce la
fobia de scoalA care este definitA ca o teamA patologicA de scoalA. Se deosebeste de alte forme de absente scolare pe baza anamnezei. AdevAratul sin-drom fobic dispare in vacante.
PlAngerile obisnuite sunt: dureri abdominale recurente, cefalee, dureri toracice,
anorexie si greatA insotitA de paloare, agitatie si irita-bilitate. Simptomele pot fi precipitate de o serie de cauze ca: examene, terorizare, tensiuni rasiale, reintoarcerea la scoalA dupA o boalA, schimbarea scolii.
3. Rezultatele scolare slabe. Medicul trebuie sA se intereseze de rezultatele scolare ale copilului. DacA apar probleme deosebite, el va indruma pArintii si copilul spre scoli speciale (a se dea modulele 9 si 10).
