Sanatatea si tigarile

SANATATEA

Acesta e domeniul in care spalarea creierului atinge cote maxime. Fumatorii cred ca sunt constienti de riscurile pentru sanatate. Nu sunt.

Eu insumi, cand ma asteptam sa-mi explodeze capul din clipa-n clipa si credeam din rasputeri ca sunt gata sa accept consecintele, ma amageam singur.

Daca as fi scos o tigara din pachet si in acel moment ar fi inceput sa pulseze o lumina rosie si sa sune o sirena, urmata de o voce tunatoare:  Atentie, Allen, aceasta e tigara fatala! Din fericire pentru tine, primesti un ultim avertisment. Pana acum ai scapat, dar daca fumezi tigara asta iti va exploda capul!  - crezi ca as mai fi aprins-o?

Daca te indoiesti, mergi intr-un loc cu trafic intens, stai cu ochii inchisi la o curba a drumului si incearca sa-ti imaginezi ca ai de ales: fie te lasi de fumat, fie traversezi drumul legat la ochi, inainte sa-ti aprinzi urmatoarea tigara.

Nu exista nici o indoiala in privinta variantei pe care o vei alege. M-am comportat asa cum se comporta orice fumator toata viata: m-am prefacut ca nu-mi pasa si am tinut capul in nisip, sperand ca intr-o buna dimineata ma voi trezi nemaidorind, pur si simplu, sa fumez. Fumatorii nu-si pot permite sa se gandeasca la riscurile pentru sanatate.

Daca ar face-o, pana si iluzia ca le place  obiceiul  lor s-ar spulbera.

De aceea e atat de ineficient tratamentul de soc folosit in mass-media cu ocazia zilei nationale impotriva fumatului doar nefumatorii vor fi dispusi sa urmareasca emisiunile. Si de aceea fumatorii, amintindu-si de unchiul George care fuma doua pachete pe zi si a trait pana la 80 de ani, vor ignora miile de oameni doborati in floarea varstei de buruiana otravitoare.

Cam de sase ori pe saptamana, am cu fumatorii (de obicei mai tineri) conversatia urmatoare:

EU: De ce vrei sa te lasi?

FUMATORUL: E scump, nu-mi pot permite.

EU: Problema sanatatii nu te ingrijoreaza?

FUMATORUL: Nu. As putea ajunge si maine sub rotile unei masini.

EU: Te-ai arunca singur sub rotile unei masini?

FUMATORUL: Sigur ca nu m-as arunca!

EU: Nu te obosesti sa te uiti in stanga si in dreapta cand treci drumul?

FUMATORUL: Sigur ca ma uit!

Exact. Fumatorul are mare grija sub rotile unei masini, iar probabilitatea sa i se intample asa ceva este de unu la sute de mii. In schimb, fumatorul are sanse de aproape 100% sa fie imbolnavit de tigara, si totusi pare sa uite complet riscurile. Atat de eficienta este spalarea creierului.

Imi amintesc de un celebru jucator de golf britanic care nu voia sa participe la Circuitul American pentru ca ii era frica sa zboare cu avionul. Cu toate astea, fuma tigara de la tigara in timpul jocului. Ciudat lucru: daca am intui ca avionul are o defectiune cat de mica, nu ne-am urca in el, desi riscul de a muri cand calatoresti cu avionul este de unu la sute de mii, acelasi risc, in cazul fumatului, este de unu la patru, si totusi il ignoram. Si ce castiga fumatorul luandu-si acest risc? Absolut nimic!

Alt mit foarte raspandit legat de fumat se refera la tusea tabagica. Multi dintre oamenii mai tineri care vin la consultatiile mele nu-si fac griji in privinta sanatatii pentru ca nu tusesc. Dar lucrurile ar trebui sa stea exact pe dos. Tusea este o metoda cu scop profilactic a naturii de a inlatura substantele straine din plamani. Tusea in sine nu e o boala, ci un simptom. Fumatorii tusesc pentru ca plamanii lor incearca sa scape de gudroanele si otravurile capabile sa declanseze un cancer. Cand nu tusesc, acele gudroane si otravuri raman in plamani si atunci pot sa provoace cancerul. Fumatorii evita de regula exercitiul fizic si obisnuiesc sa nu respire adanc ca sa nu tuseasca. Eu insumi eram convins ca tusea mea tabagica permanenta ma va ucide. Insa, eliminand o parte din mizeria pe care o aveam in plamani, este posibil sa-mi fi salvat viata.

Gandeste-te la problema asta in felul urmator. Ar fi o prostie sa ai o masina frumoasa si s-o lasi sa rugineasca fara sa misti un deget, caci masina se va transforma curand intr-un morman de rugina si nu te va mai duce nicaieri. Pe de alta parte, n-ar fi sfarsitul lumii, totul e o chestiune de bani daca ai destui, poti oricand sa-ti cumperi o masina noua. Corpul tau e vehiculul cu care calatoresti prin viata. Cu totii spunem ca sanatatea e tot ce avem mai de pret este un adevar pe care ti-l vor marturisi toti milionarii bolnavi. Cei mai multi dintre noi ne amintim de o imprejurare a vietii o boala sau un accident cand ne-am rugat sa ne insanatosim (cat de repede uitam aceste lucruri!). Fumand, nu numai ca lasam rugina sa patrunda in noi fara sa miscam un deget, ci distrugem sistematic vehiculul de care avem nevoie ca sa inaintam in viata. Si nu ni s-a dat decat unul.

Fii inteligent. N-ai nevoie de tigara: nu-ti ofera absolut nimic.

Scoate-ti, doar o clipa, capul din nisip si intreaba-te: daca ai sti absolut sigur ca urmatoarea tigara va declansa in organismul tau un cancer, ai mai fuma-o? E dificil sa-ti imaginezi boala, dar gandeste-te ca va trebui sa mergi in spital pentru tratamentele acelea cumplite iradieri, citostatice etc. In clipa aceea nu-ti mai faci uri de viata, ci de moarte. Ce se va alege de familia ta si de cei dragi, de proiectele si visurile tale?

Vad adesea oameni carora li se intampla aceasta tragedie. Nici ei n-au crezut ca li se va intampla, iar partea cea mai rea nu e boala in sine, ci constiinta faptului ca si-au provocat-o singuri. Ne spunem toata viata:  O sa ma las de fumat maine.  Incearca sa-ti imaginezi ce simt acei oameni care  au apasat pe buton . S-a terminat acum cu spalarea creierului. Ei vad  obiceiul  exact asa cum este si isi petrec restul vietii spunandu-si:  Cum am putut sa cred ca am nevoie de tigara? Doamne, cat as vrea sa intorc timpul inapoi! 

Nu te mai amagi singur. Poti face ceea ce trebuie acum. Adu-ti aminte, e vorba de o reactie in lant. Daca fumezi urmatoarea tigara, ajungi la urmatoarea si tot asa. Deja ti se intampla si tie.

Ti-am promis la inceputul sectiunilor ca nu vei fi supus unui tratament de soc. Daca ai hotarat deja sa te lasi, restul modulului nu va fi pentru tine un tratament de soc. Daca nu esti sigur inca, sari peste ceea ce urmeaza si revino aici dupa ce ai citit toata sectiunea.

Exista nenumarate statistici despre cum poate periclita tigara sanatatea fumatorului. Problema este ca, inainte de a decide sa se lase, fumatorul nu vrea sa stie despre ele. Chiar si avertismentul de pe pachetele de tigari e inutil, caci fumatorul il ignora, iar daca se intampla sa-l citeasca se grabeste sa-si aprinda o tigara.

Fumatorii cred de regula ca riscul tigarii pentru sanatate este ceva de genul lovit/ratat, ca atunci cand pasesti pe o mina. Ei bine, trebuie odata sa pricepi: deja ti se intampla. Ori de cate ori tragi din tigara, inhalezi gudroane cancerigene in plamani. Iar cancerul nici macar nu e cea mai rea boala fatala cauzata total sau partial de tigari. Fumatul are o contributie hotaratoare in bolile de inima, in aterosleroza, emfizem pulmonar, anghina pectorala, tromboza, bronsita cronica si astm.

Pe vremea cand fumam, nu auzisem niciodata de ateroscleroza sau emfizem. Stiam ca permanenta haraiala din piept, tusea cronica, crizele de astm si de bronsita tot mai frecvente erau urmarea directa a fumatului. Dar, desi ma suparau, nu reprezentau chiar o suferinta si puteam tine sub control disconfortul.

Marturisesc ca ideea cancerului pulmonar ma ingrozea, asa ca pesemne pur si simplu am reprimat-o. Este uluitor cum teama fata de pericolele pentru sanatate ale fumatului este umbrita de teama cealalta, de a te lasa. Si nu atat pentru ca ultima e mai mare, ci pentru ca, daca ne lasam azi, teama e imediata, in timp ce teama de cancer pulmonar este proiectata in viitor. De ce sa fii pesimist? Poate ca n-o sa se intample. Oricum, pana atunci o sa ma las, iti spui.

Avem tendinta sa ne gandim la fumat ca la o recompensa de razboi. Pe de-o parte, frica: e nesanatos, e scump, e mizerabil, e inrobitor. Pe de alta, plusurile: este placerea mea, este prietenul, sprijinul meu. Nu ne trece prin cap ca si aceasta parte inseamna tot frica. Nu ne place chiar asa mult tigara, dar ne simtim mizerabil fara ea.

Gandeste-te la dependentii de heroina lipsiti de drog, la suferinta abjecta prin care trec. Acum imagineaza-ti fantastica lor bucurie cand isi in acul in vena si pun capat cumplitei dorinte. Incearca sa intelegi cum ar putea cineva sa creada ca obtine placere inandu-si un ac in vena.

Nedependentii de heroina nu au senzatia aceea de panica. Heroina nu inlatura senzatia, dimpotriva, o provoaca. Nefumatorii nu se simt nefericiti daca nu li se permite sa fumeze dupa masa. Doar fumatorii au aceasta senzatie de frustrare. Nicotina nu o inlatura, dimpotriva, o provoaca.

Frica de cancer pulmonar nu m-a facut sa ma las de tigara pentru ca imaginea mea era de genul mersului pe un teren minat. Daca scapi bine, daca pasesti pe o mina inseamna ca n-ai avut noroc. Esti constient de riscuri si, de vreme ce esti gata sa risti, asta e treaba ta!

Prin urmare, daca un nefumator incerca vreodata sa-mi atraga atentia asupra riscuriloe, foloseam tactica de elucidare tipica pe care o adopta toti dependentii.

 Trebuie sa mori de ceva. 

Fireste, dar este acesta un motiv logic ca sa-ti scurtezi in mod deliberat viata?

 Calitatea vietii e mai importanta decat lungimea ei. 

Adevarat, insa vrei cumva sa spui ca un alcoolic sau un dependent de heroina are o calitate a vietii mai buna decat cineva nedependent de aceste droguri? Chiar crezi ca un fumator are o calitate a vietii mai buna decat un nefumator? Cu siguranta fumatorul pierde de doua ori viata lui e si mai scurta, si mai nefericita.

 Plamanii mei sunt mai periclitati de gazele de esapament decat de tigari. 

Chiar daca asa ar fi, este acesta un motiv logic ca sa-ti pedepsesti plamanii si mai mult? Iti poti imagina pe cineva atat de prost incat sa-si puna la gura teava de esapament a masinii si sa inhaleze gazele?

Exact asa fac fumatorii! Gandeste-te la asta data viitoare cand un biet fumator tragand cu sete dintr-o tigara!

Inteleg de ce inflamatia plamanilor si riscul de a face cancer pulmonar nu m-au ajutat sa ma las. Cu prima puteam sa ma descurc, iar gandul cancerului il reprimasem. Asa cum stii deja, metoda mea nu mizeaza pe lasatul de fumat din frica, din contra, vreau sa te fac sa realizezi cat de placuta va deveni viata cand vei fi liber.

Totusi sunt convins ca, daca as fi putut vedea ce se petrece in corpul meu, asta m-ar fi ajutat sa ma las. Nu ma refer la tehnica de soc sa-i arati fumatorului culoarea plamanilor lui. Judecand dupa dintii si degetele mele patate de nicotina, imi era clar ca nici plamanii nu aratau bine. Cu conditia sa functioneze in continuare, nu ma deranjau atata ca dintii si degetele cel putin nu-i putea vedea nimeni.

Ma refer la imbacsirea progresiva a arterelor si venelor si la privarea treptata a fiecarui muschi si organ al corpului de oxigen si nutrienti, inlocuite cu otravuri si monoxid de carbon (provenite nu numai din gazele de esapament, ci si de la fumat).

La fel ca majoritatea conducatorilor auto, nu-mi place ideea ca in motorul masinii mele se afla ulei murdar sau un filtru imbacsit. Iti poti imagina ca ai o masina nou-nouta careia nu-i vei schimba niciodata uleiul sau filtrul de ulei? Exact asa ne purtam cu corpul nostru cand devenim fumatori.

Multi medici coreleaza astazi tot felul de boli cu fumatul, inclusiv diabetul, cancerul de col uterin si cancerul de san. Lucrul acesta nu ma surprinde. Industria tutunului insista ca profesia medicala n-a demonstrat stiintific niciodata ca fumatul este cauza directa a cancerului pulmonar.

Dar statisticile sunt atat de coplesitoare, incat nu e nevoie de nici o dovada. Nimeni nu mi-a demonstrat stiintific motivul exact pentru care, cand imi lovesc un deget cu ciocanul, ma doare. Si totusi am priceput imediat care e cauza.

Desi nu sunt doctor, la fel ca in exemplul cu ciocanul si degetul, mi-am dat seama curand ca inflamatia, tusea permanenta, crizele frecvente de astm si bronsita erau in directa legatura cu tigara. Totusi, cred ca pericolul cel mai mare al fumatului este deteriorarea treptata si progresiva a sistemului nostru imunitar.

Toate tele si animalele de pe aceasta eta sunt atacate de-a lungul vietii de microbi, virusuri, paraziti etc. Sistemul nostru imunitar e cea mai puternica bariera in calea bolilor. Cu totii avem, cat timp traim, diverse maladii si infectii. Pesemne ca suferim si de o forma oarecare de cancer de-a lungul vietii. Cu toate astea, nu cred ca organismul uman a fost astfel conceput incat sa fie rapus de boala si, daca suntem puternici si sanatosi, sistemul nostru imunitar va lupta si va invinge. Dar cum ar putea functiona eficient sistemul tau imunitar de vreme ce pri fiecare muschi si fiecare organ de oxigen si de nutrienti, inlocuindu-le cu monoxid de carbon si otravuri? Problema nu e atat ca fumatul provoaca boala, ci ca iti distruge treptat sistemul imunitar, cam in acelasi fel ca SIDA.

De o serie de efecte adverse pe care le-a avut fumatul asupra sanatatii mele, unele manifestandu-se ani in sir, nu mi-am dat seama decat tarziu, dupa ce m-am lasat de fumat.

Pe cand ii dispretuiam pe acei idioti si nebuni care preferau sa li se amputeze picioarele in loc sa se lase de fumat, nu-mi trecea prin cap ca eu insumi sufeream de arteroscleroza. Presupuneam ca tenul meu cenusiu se datoreaza pigmentilor sau lipsei de exercitiu fizic. Nu m-am gandit ca adevaratul motiv este blocarea vaselor capilare. Pe la 30 de ani incepusem sa am vene varicoase care au disparut ca prin farmec cand m-am lasat de fumat. Ajunsesem in stadiul cam cinci ani inainte sa ma las in care aveam in fiecare noapte senzatie ciudata in picioare. Nu erau dureri ascutite, nici furnicaturi, doar un fel de senzatie de nerabdare. O rugam pe Joyce in fiecare seara sa-mi maseze picioarele. Abia la vreun an dupa ce m-am lasat de fumat mi-am dat seama ca nu mai am nevoie de masaj.

Cu vreo doi ani inainte sa ma las aveam uneori dureri violente in piept. Imi era teama ca e vorba de cancer pulmonar, dar acum cred ca era anghina pectorala. N-am mai avut nici o criza de cand m-am lasat de fumat.

Pe cand eram copil, obisnuiam sa sangerez din abundenta cand ma taiam. Eram foarte speriat. Nimeni nu-mi explicase ca sangerarea este de fapt un proces natural, fundamental de vindecare si ca sangele se coaguleaza cand scopul sau vindecator se incheie. Credeam ca am hemofilie si-mi era teama ca voi sangera atat de mult incat o sa mor. Adult, mi s-a intamplat sa ma tai destul de adanc si totusi sa nu sangerez aproape deloc. Din rana iesea o mazga rosie-maronie.

Culoarea aceea ma ingrijora. Stiam ca sangele trebuie sa fie rosu aprins si am crezut ca am vreo boala de sange. Pe de alta parte, consistenta nu-mi displacea, caci se terminase cu sangerarile abundente. Abia dupa ce m-am lasat de tigara am aflat ca fumatul ingroasa sangele si ca nuanta maronie se datora lipsei de oxigen. Habar n-aveam inainte de acest efect al fumatului, insa acum este ceea ce, retrospectiv, ma ingrozeste cel mai tare.

Cand ma gandesc la biata mea inima, chinuindu-se sa pompeze mazga aceea prin vasele ingustate, zi si noapte, la absolut fiecare bataie, faptul ca n-am facut atac de cord sau cerebral mi se pare un miracol. Am realizat nu cat e de fragil corpul nostru, ci cat de puternica si de ingenioasa e masinaria care-l tine in functiune!

Pe la 40 de ani imi aparusera pe maini pete de la ficat. Daca nu stii, e vorba de petele acelea maronii sau albicioase pe care le au persoanele foarte in varsta pe maini si pe fata. Am incercat sa le ignor, presupunand ca se datoreaza imbatranirii precoce provocate de stilul meu de viata dezordonat. La cinci ani dupa ce am scapat de tigara, un fumator de la clinica Raynes Park mi-a spus ca petele lui disparusera cand se lasase, la o data ulterioara, de fumat. Uitasem de ale mele, dar am observat cu uimire ca nu le mai aveam.

Ori de cate ori ma ridicam brusc, mai ales din baie, vedeam in fata ochilor pete luminoase. Ma simteam ametit, de parca eram gata sa lesin. N-am corelat niciodata treaba asta cu fumatul. Credeam ca e ceva absolut normal si ca I se intampla oricui. Doar acum cinci ani, cand un fost fumator mi-a spus ca nu mai are senzatia asta, mi-am dat seama ca n-o mai am nici eu.

Ai putea trage concluzia ca sunt cam ipohondru. Si cred ca intr-adevar am fost pe cand fumam. Unul dintre efectele cele mai nocive ale fumatului este ca ne inoculeaza falsa convingere ca nicotina ne da curaj, cand de fapt ni-l ia treptat si pe nesimite. Am fost socat cand l-am auzit pe tatal meu spunand ca nu vrea sa ajunga la 50 de ani. Nu-mi trecea prin minte ca peste 20 de ani o sa am exact aceeasi lipsa de joie de vivre. Cand eram copil, imi era frica de moarte. Mi-am inchipuit ca fumatul ma va elibera de aceasta frica. Poate ca a facut-o. Dar a inlocuit-o cu ceva infinit mai rau: frica de a trai!

Acum imi este iar frica de moarte. Si nu ma deranjeaza. Stiu care este motivul: faptul ca acum ma bucur atata de viata. Nu ma preocupa prea tare frica de moarte, asa cum nu ma preocupa cand eram copil. Sunt prea ocupat sa-mi traiesc din plin viata. N-am mari sanse sa traiesc pana la o suta de ani, dar o sa incerc. Si voi incerca sa ma bucur de fiecare clipa!

Au existat inca doua avantaje in privinta sanatatii, la care nici nu m-am gandit inainte sa ma las de fumat. Primul se refera la faptul ca obisnuiam sa am cosmaruri repetate in fiecare noapte. Visam ca cineva ma urmareste. Banuiesc ca era rezultatul privarii de nicotina a organismului in timpul noptii, de unde senzatia de pericol. Acum n-am decat un cosmar ca fumez iarasi. E un vis destul de raspandit printre fostii fumatori. Unora le e teama ca inseamna dorinta subconstienta de a fuma. Nu trebuie sa te temi. Faptul ca e un cosmar inseamna ca-ti face mare placere sa nu fii fumator. Fireste, dupa orice cosmar apare zona aceea de semiconstienta, cand te trezesti si nu stii sigur daca s-a petrecut cu adevarat o catastrofa, dar nu e minunat sa-ti dai apoi seama ca a fost doar un vis?

Acum, al doilea avantaj. La clinicile mele, cand discut efectul fumatului asupra concentrarii, uneori spun:  Ce organ din corpul nostru trebuie sa fie, in primul rand, bine alimentat cu sange?  Zambetele ambigue de pe chipurile barbatilor, mai ales, par sa indice ca nu se gandesc la raspunsul corect. De fapt, au perfecta dreptate. Fiind englez si destul de timid, subiectul mi se pare cam jenant si nu vreau sa redactez un mic  raport Kinsey , intrand in detalii privind efectele adverse ale fumatului asupra propriei mele activitati si placeri sexuale sau asupra celor ale altor fosti fumatori cu care am discutat. Din nou, n-am fost constient de acest efect decat la o vreme dupa ce m-am lasat si atribuiam performanta mea sexuala, sau mai bine zis lipsa ei, inaintarii in varsta.

Daca urmaresti filme documentare de stiinte naturale, vei vedea ca prima regula a naturii e supravietuirea, iar a doua e supravietuirea speciilor, adica reproducerea. Natura se asigura ca reproducerea nu are loc decat daca partenerii se simt sanatosi fizic si dispun de un  camin  sigur, de un teritoriu, de hrana si de o pereche adecvata. Ingeniozitatea umana a reusit sa incalce intr-o oarecare masura aceste reguli. Si totusi, am certitudinea ca fumatul poate duce la impotenta, dupa cum te pot asigura ca atunci cand te simti sanatos si in forma te vei bucura de actul sexual mai mult si mai frecvent.

Fumatorii mai au iluzia ca efectele nocive ale fumatului sunt supralicitate. De fapt este exact pe dos. Nu exista nici un dubiu ca fumatul este cauza numarul unu de deces in societatea noastra. Problema este ca in majoritatea cazurilor in care tigara duce (sau contribuie) la deces, lucrul acesta nu e consemnat in statistici.

S-a estimat ca 44% din incendiile domestice sunt provocate de tigara si ma intreb cate accidente de masina se produc in acea fractiune de secunda cand soferul, aprizandu-si tigara, nu mai este atent la drum. In general sunt un sofer prudent, dar nu-mi place sa-mi aduc aminte de cate ori mi-a zburat tigara din gura, cand ma apuca un acces de tuse, aterizand de preferinta in spatiul dintre scaune. Sunt sigur ca multi alti soferi fumatori stiu ce inseamna sa bajbai cu o mana dupa tigara fumeganda, in timp ce incerci sa conduci cu mana cealalta.

Efectul spalarii creierului este ca ne comportam ca in bancul bine cunoscut: ne prabusim de pe un bloc cu o suta de etaje si, cand ajungem la al cincizecilea, ne spunem:  Deocamdata e bine!  Ne imaginam ca, daca am scapat pana acum, o tigara in plus n-are cum sa schimbe ceva.

Incearca sa lucrurile altfel:  obiceiul  e un lant vesnic, fiecare tigara te face sa ai nevoie de urmatoarea. Cand  te obisnuiesti , aprinzi un fitil. Din pacate, nu stii cat de lung e fitilul. Ori de cate ori iei o tigara, faci un pas catre bomba. De unde stii ca la urmatorul pas nu va exploda?