Buspirona este unul dintre noile medicamente utilizate pentru augmentarea SSRI (JOFFE si SCHULLER, 1993) in tratamentul depresiei rezistente la tratament. Acest tip de augmentare a fost studiat atat la pacientii internati cat si la cei din ambulator, fiind descrisa o imbunatatire rapida si semnificativa la 43% dintre pacientii internati si la 65% dintre ceilalti. Aceasta asociere s-a dovedit a fi bine tolerata. Rezultate foarte bune s-au obtinut in conditiile comorbiditatii cu
tulburari obsesiv-compulsive sau tulburari de schema corporala.
FISCHER (1998) confirma faptul ca buspirona actioneaza ca un agonist partial de serotonina intervenind pe receptorul 5-HT1A, proprietate ce sustine experimentele terapeutice ale lui HARVEY si BALON (1995) care au confirmat eficacitatea preparatului in augmentarea efectului antidepresiv la pacientii tratati cu SSRI.
Datele oferite de literatura de specialitate asupra acestei variante de asociere chimioterapeutica sunt prezentate in tabelul nr. 9. Ele edentiaza rezultate favorabile cu exceptia studiului lui FICHER (1998) in cazul caruia eficacitatea minima, respectiv agravarea depresiei au fost descrise la doi pacienti si au impus intreruperea tratamentului.
el nr 9 - Studii prind asocierea buspironei cu fluox.etina sau fluvoxamina
Articolul SSRI Nr. pacienti Remisie partialii Remisie totala Fara raspuns
JACOBSON (1991) Fluoxctina 7 2 4 1
BAKISIl (1991) Fluoxctina 3 - 3 -
JOFFKand SCIIULLKK (1993) Fluoxctina Fluvoxamin 25 9 8 8
FICIIKK (1998) Fluoxctina 10 - 2 8
In studiul dublu orb al lui LANDEN (1998) pe 119 pacienti cu
depresie rezistenta la tratament, dizati in doua grupuri si tratati cu SSRI - citalopram sau paroxetina - si buspirona, respectiv SSRI si placebo, s-a observat dupa 4 saptamani o remisie de 50,9% in primul grup si respectiv 46,7% la grupul cu placebo. Pe termen mai lung - 6 saptamani - insa, procentul celor cu remisie a crescut in primul grup pana la 70%, spre deosebire de cel cu placebo care a ramas constant.
Exista studii precum cel al lui JACOBSON (1991) care arata ca buspirona poate augmenta si efectul triciclicelor. Combinatia dintre Buspirona si IMAOs trebuie insa etata datorita riscului crescut de toxicitate.