Soia este o ta originara din Asia, cultivata astazi in mai multe varietati, dintre care cele mai raspandite sunt soia galbena, cea rosie, de la care se recolteaza boabele azuki, si soia rde, ale carei seminte sunt boabele mung. Datorita continutului sau nutritiv, foarte bogat in carbo-hidrafi, proteine si grasimi polisaturate, soia sta la baza unei intregi game de preparate, getariene si nu numai. Semintele de soia se pot consuma ca atare, dar necesita o inmuiere prealabila de cel putin 2 ore, cum e cazul boabelor azuki (in functie de soi, timpul de inmuiere se poate prelungi), dupa care trebuie fierte indelung. Mult mai practici sunt germenii de soia, recoltati de la varietatea mung, care se pot consuma cruzi, in salate, sau pot fi caliti in tigaie. Boabele de soia mung stau si la baza shetelor din soia, care sunt foarte subtiri si nu trebuie fierte, ci doar inmuiate in apa fierbinte.
Printre produsele derivate, un loc important il ocupa sosul de soia, care e raspandit in | doua sortimente, ambele obtinute prin fermentatia boabelor de soia galbena: varianta japoneza (shoyou), densa si de o culoare inchisa, datorata cerealelor pe care le contine, si cea chinezeasca itamari), ce are un gust mai delicat. Aceste sosuri sarate se folosesc reci, ] la prepararea marinatelor si la asezonarea legumelor, sau j calde, pentru a da un plus I de gust mancarurilor gatite.

Tot din soia galbena se obtine si un tip de faina care, amestecata cu faina de cereale, intra in compozitia pastelor i sau a unor produse de patiserie. Laptele de soia, obtinut prin fermentatia boabelor de soia galbena, nu contine lac-toza si nici colesterol. Din i laptele de soia amestecat cu un cheag getal se prepara branza tofu: pentru ca are un gust neutru, se consuma de obicei condimentata sau asezonata cu legume.