Veti gasi, in continuare, un program nemedicamentos de reducere a colesterolului total. Va int sa consultati si programul anti-ateroscleroza, care defineste doua notiuni fundamentale,
colesterolul HDL si colesterolul LDL.
Pentru a lupta impotriva unui
colesterol ridicat, incepeti prin a mari consumul de
fibre (cereale integrale) si, in genere, de
legume verzi. Nu abuzati de
grasimile saturate (care se gasesc in
laptele integral, unt, brinza), caci, consumate in exces, maresc colesterolul.
Anumite alimente (este din nou cazul untului) contin si colesterol
alimentar (200 mg in 100 g), dar acesta nu are, in cadrul unui
regim alimentar traditional343, aproape nici un impact asupra colesterolului sanguin. De asemenea, nu fiti mereu preocupati de continutul in colesterol alimentar a ceea ce mincati.
Surprizele neplacute ale hipocolesterolemiantelor
Clofibratul este un medicament impotriva colesterolului, prescris in mod curent. In Franta, el este ndut sub numele de Lipavlon 500i. Din lista efectelor neplacute, publicata de dictionarul Vidai, retinem : A dispepsie, greturi, varsaturi, dureri abdominale, ameteala, oboseala, crampe musculare, scaderea libidoului, cefalee, impotenta, ingrasare, cresterea frecventei litiazelor biliareA. Thysician's Desk Reference, echivalentul american al ghidului farmacologic Vidai, adauga : A angina pectorala , aritmii, flebite, alopecii, anemie, bulimieA. Un studiu al Organizatiei Mondiale a Sanatatii a gasit, in grupul tratat cu clofibrat, A o mortalitate
semnificativa din punct de vedere statistic
mai mare cu 36%, ativ cu grupul placebo A. Dar este oare clofibratul eficient impotriva colesterolului ridicat ? La sfirsitul anilor '60, o organizatie americana, Coro-nary Drug Project, a ajuns la concluzia ca acest medicament nu reduce colesterolul
Daca este intelept sa va reduceti consumul de unt, este inutil sa-l eliminati cu totul din regimul dumneavoastra alimentar, mai ales daca va place. Amatorii de unt s-au convertit, de pe o zi pe alta, la margarina, in urma publicitatii .negative
pe care tocmai am evocat-o
din jurul colesterolului si al grasimilor saturate si sub presiunea abila a producatorilor de margarina. imi inchipui calvarul acelor rafinati, cunoscatori intr-ale mincarii, suiti sa-si agrementeze meniurile cu searbada margarina. Si toate acestea, spre uba lor. Caci nu numai ca margarina nu are vreun efect asupra colesterolului sanguin, dar ea ar putea chiar creste
riscul cardiovascular Nu ezitati sa abuzati de
usturoi (sau de ceapa) la pregatirea meselor. Usturoiul se pare ca inhiba producerea unei enzime, HMG-CoA-reductaza, care permite sinteza colesterolului. Un consum substantial si constant de usturoi poate, el singur, diminua cu 10% colesterolul total In paralel, urmatoarele elemente nutritive sint toate eficiente impotriva colesterolului ridicat:I Acidul nicotinic (tamina B.) : conform National Cholesterol Education Program, acidul nicotinic este una dintre cele mai importante substante in tratarea hiperco-lesterolemiei. Doze zilnice de 2-3 g reduc colesterolul total cu 20-30% si diminueaza mortalitatea de boala coronariana, ca si mortalitatea totala, cu 11 %346. Acidul nicotinic exista in doua variante, una cu efect imediat (immediate release, IR), cealalta cu efect prelungit (sustained release, SR). Prima varianta are un efect mai slab asupra colesterolului total (IR il reduce cu doar 10-20 %, fata de SR 20-40 %), dar este mai bine tolerata de pacienti. Este adevarat ca acidul nicotinic poate provoca manifestari toxice la nivelul ficatului, dar acestea dispar odata cu incetarea tratamentului; asemenea simptome sint rare in cazul variantei IR si mai frecvente in varianta SR. Prin urmare, tratamentul hipercolesterolemiei cu acid nico-tinic trebuie prescris si supravegheat de un medic, care se va asigura ca datele biologice (mai ales AST, ALT, fos-fatazele alcaline) ramin normale. Este de preferat deci varianta IR, care se va administra in doze progresive, la sfirsitul mesei: 2 50 mg/zi, timp de o saptamina; apoi 500 mg/zi, in saptamina urmatoare; 1 000 mg/zi, in a treia saptamina; 2 000 mg/zi, saptamina urmatoare si, in sfirsit, 3 000 mg/zi, care reprezinta doza maxima utilizata de obicei. Acidul nicotinic poate provoca, la inceputul tratamentului, simptome de vasodilatatie benigna (roseai ta), care dispar pe masura ce cresc dozele. Efectul asupra colesterolului si trigliceridelor este, in genere, imediat, dar efectul maxim poate aparea dupa citeva saptamini sau chiar luni.
Beneficiul lui este imediat: efectul asupra colesterolului dureaza atita timp cit se aplica tratamentul. In sfirsit, trebuie amintit si faptul ca acidul nicotinic nu costa mai nimic in atie cu tratamentele medicamentoase traditionale. i Cromul: mai multe studii au aratat ca suplimentele de crom permit
reducerea colesterolului total. Intr-un studiu foarte recent cu martor placebo s-au administrat zilnic, de-a lungul citorva saptamini, unui grup de voluntari, 200 ng de crom si 1,8 mg acid nicotinic. Colesterolul lor total a scazut cu 14 96. La un alt grup, care lua 800 /xg crom si 7,2 mg acid nicotinic, s-a constatat o scadere si mai importanta (18 %)347.
Magncziul: un studiu din 1984 a aratat ca suplimentele de
magneziu permit diminuarea colesterolului total in medie cu 14 %i4&. La bolnai cardiaci carora li s-au administrat suplimente de magneziu s-a observat, de asemenea, o ameliorare a nivelului de colesterol
* Vitamina C : cu cit in corp exista mai multa tamina C, cu atit ficatul este mai apt sa transforme excesul de colesterol in acizi biliari. Faptul a fost verificat experimental atit la animal cit si la om : intr-o experienta, s-au administrat 300 g de tamina C, timp de 47 zile, unor persoane cu niveluri de colesterol foarte diferite". Rezultatul ? Cu cit colesterolul fusese mai ridicat, cu atit scazuse mai mult dupa
cura de tamina C. Cu alte cunte, tamina C face sa scada nivelul colesterolului sanguin tocmai in rindul celor care au mai multa nevoie de o reducere a lui (un colesterol total mai mare de 200 mg/100 ml)!
Programul de mai jos, care include acid nicotinic, necesita supraveghere medicala:
* Multitamine/multiminerale: 1 comprimat la fiecare masa
* Vitamina E : 100-400 UI
* Acid nicotinic ( observatiile anterioare) A Vitamina C : 1 000-2 000 mg pe zi
* Crom : 100-200 pe zi
* Magneziu : 500 mg pe zi
* Calciu : 1 000 mg pe zi
CIND COLESTEROLUL SE OXIDEAZA
Colesterolul ridicat, dupa cum am vazut, poate fi un factor care predispune la
boli cardiovasculare, dar sint necesare si alte conditii pentru declansarea lor. Iata teoria cea mai des auzita astazi in ceea ce priveste acumularea colesterolului in peretii arteriali. Se crede ca totul incepe cu o leziune in peretii vaselor sanguine. Hipertensiunea, care exercita un stres excesiv asupra tesuturilor, s-ar putea afla la originea acestor leziuni. Cind tesuturile sint afectate, colesterolul ne sa se cuibareasca in interstitiile lor. Este vorba, mai ales, de colesterolul LDL, mai fragil. Situatia se inrautateste atunci cind depozitele de colesterol se oxideaza
asa cum rincezeste untul.
Odata oxidat, colesterolul este luat in primire de celulele sistemului imunitar, macrofagele, care fac din el un fel de terci ce adera la peretii vaselor, ii deterioreaza, intretine o reactie infla-matorie si dene in timp un obstacol in calea singelui. Asa se formeaza ceea ce se cheama un aterom. Alte particule de colesterol vor veni sa i se alipeasca si vor impiedica, la un moment dat, circulatia singelui, lipsind inima de singe si de oxigen. Oxidarea colesterolului este declansata fie la nivelul celulelor care alcatuiesc peretii vaselor, fie de-a dreptul in plasma, in contact cu particulele libere de fier sau de cupru. Procesul de oxi-dare nu este sistematic. La unele persoane, particulele de colesterol LDL se oxideaza mai usor decit la altele. Altfel spus, riscul depinde nu atit de cantitatea de colesterol sanguin, cit de inclinarea acestuia de a se oxida. De ce colesterolul domnului X se va oxida, in vreme ce colesterolul doamnei Y nu va fi afectat3 ? Din ce in ce mai multi cercetatori cred ca raspunsul la aceasta intrebare tine de cantitatea de antioxidanti pe care o poseda fiecare dintre*noi. Astfel, particulele de colesterol LDL contin in mod natural tamina E, care ar trebui sa protejeze de oxidare. S-ar parea ca oxidarea este cu atit mai puternica, cu cit cantitatea de tamina E este mai mica .
S-a remarcat, de asemenea, ca in cazul indizilor cu celule endoteliale (peretii vaselor) sanatoase, macrofagele au mai mari dificultati sa ia in primire colesterolul oxidat, pentru a face din el A spuma de resturiA ce poate provoca leziuni.
Se pare ca aceste celule endoteliale ar produce o substanta (endothelium-derived relaxing factor, sau EDRF) care ar fi, de fapt, oxid nitric Oxidul nitric este agentul activ al nitroglicerinei care se administreaza bolnalor cardiaci in scopul de a dilata si de a relaxa arterele mici ale inimii dupa o angina pectorala sau un atac cardiac. Pentru a fabrica oxid nitric, celulele trebuie sa aiba la dispozitie mai multe ingrediente. Unul dintre cele mai importante este aminoacidul arginina. In citeva experiente pe animale si pe om s-a aratat ca suplimentele de arginina resilesc productia de EDRF la subiectii care au colesterolul ridicat. La iepuri, redemararea sintezei de EDRF incetineste sau blocheaza complet aspectele cunoscute ale aterosclerozei .
Pentru a lupta impotriva aterosclerozei, strategia principala va consta, asadar, din :
5> reducerea riscurilor de leziune a peretilor vasculari 4" diminuarea fractiunii de colesterol LDL si, in paralel,
cresterea colesterolului HDL i reducerea sensibilitatii colesterolului la oxidare prin cresterea nivelului antioxidantilor din organism si prin diminuarea factorilor oxidati * cresterea productiei de EDRF
Ateroscleroza este asociata si cu alti factori de risc: obezitate, trigliceride in numar mare (grasimile din singe), hiperinsuline-mie, care merge mina in mina cu un nivel crescut de glucoza sanguina. De notat ca medicamentele hipocolestcrolemiante nu par sa aiba efect asupra bolnalor al caror nivel de colesterol este normal (majoritatea bolnalor).
Un studiu publicat in Lancet, editia din 29 octombrie 1994, este elocvent din acest punct de vedere. Autorii lui au at efectul medicamentelor hipocolesterolemiante si al unui place-bo asupra parametrilor aterosclerozei coronariene (diametru, stenoza) in cazul unor bolna coronarieni al caror colesterol era normal. Nu au descoperit nici o diferenta intre placebo si medicamente
