Rolul alimentatiei in incidenta bolilor cardiosculare a fost pus in evidenta, pentru prima oara, atunci cind au fost examinate arterele unor victime ale atacurilor cardiace. Departe de a semana cu arterele persoanelor sanatoase (suple, elastice, roz), aceste se erau rigide si incarcate cu depozite de colesterol. Aceasta stare de lucruri poarta numele de ateroscleroza.
COLESTEROLUL HDL Sl LDL
Se vorbeste adesea de
colesterolul A bun A si de celA rau A. De fapt, nu exista decit un singur colesterol, dar, pentru a circula prin singe, el imprumuta doua tipuri de carausi (doua proteine). Ele sint numite, dupa caz, HDL (high-density lipoproteins) sau LDL (low-density lipoproteins). HDL duce colesterolul de la celule la ficat. LDL parcurge drumul invers. Spre deosebire de HDL, care sint
cum o sugereaza si numele lor
dense si solide, LDL sint fragile.
Ele sint mai apte decit HDL sa se zdrobeasca de asperitatile care le-ar putea iesi in cale. HDL au mostenit numele de A
colesterol bunA pentru ca asigura intoarcerea colesterolului si desporeaza, intr-un fel, celulele de surplusul lor. LDL sint, dimpotri, A colesterolul rau A.
In genere, cu cit in singe este mai mult LDL fata de HDL, cu atit riscul cardioscular este mai mare. Interlele de risc :
LDL> 130, HDL< 35 (40, pentru femei)
colesterol total/HDL>4,5
COLESTEROLUL MARIT SAU VINOVATUL DAT IN VILEAG
Sa nu AsatanizamA prea iute colesterolul. Corpul nostru are nevoie de el pentru o multime de functii cruciale : fabricarea hormonilor, sinteza vitaminei D, producerea bilei, formarea membranelor celulare, intre altele.
Totusi, colesterolul are o faima proasta. Pentru a intelege cum s-a ajuns la a-l acuza de toate relele, e nevoie de putina istorie. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, americanii au cautat sa emita reguli in materie de nutritie, destinate unui public larg. Totul pornea de la un sentiment generos: ameliorarea prevenirii, si deci a sanatatii publice. Dar guvernul american a comis mult timp greseala de a incredinta
sarcina alcatuirii acestor A principii calauzitoare A (guidelines) doar corpului medical. Specialistii in
nutritie si biochimistii, care ar fi fost, probabil, mai calificati pentru a ansa sfaturi in materie de nutritie, au avut rareori prilejul sa-si faca auzit punctul de vedere. De ce a fost o eroare apelul exclusiv la corpul medical ? In primul rind, pentru ca intamintul medical nu abordeaza practic probleme de nutritie. Apoi, pentru ca medicii, fiind cei care prescriu medicamente, sint supusi unei presiuni considerabile din partea laboratoarelor farmaceutice. Medicii sint, in imensa lor majoritate, persoane devotate, preocupate de sanatatea pacientilor lor. Aceiasi pacienti asteapta insa de la medicul lor o rezolre rapida a suferintei, adesea
i!
sub forma unei retete bine garnisite. Din aceste motive, medicii sint foarte sensibili la argumentele unui laborator care sti sa-i convinga ca noua molecula X sau Y permite tratarea instantanee a cutarei boli sau, mai degraba, a simptomelor ei. Corpul medical este deci, in esenta lui, o lume supusa influentelor.
In sfirsit
iata, probabil, aspectul cel mai important , scoala medicala americana practica, de fapt, o medicina de gherila. intr-o excelenta lucrare care a practicile medicale din Franta, Marea Britanie, Germania si SUA, Lynn Payer a prezentat foarte bine agresivitatea medicinii americane, care isi trage se dintr-o cultura la rindul ei marcata de violenta3 . Medicii americani cauta tot timpul un dusman caruia, dupa aceea, sa-i poata declara razboi total. Dintr-o astfel de atitudine lipsesc, prin definitie, nuantele. Asa, de pilda, ani de zile
cancerul de sin a fost tratat in SUA prin ablatie totala, desi tehnicile care pastreaza sinul ofera aceleasi sanse de supravietuire. La fel, SUA este tara in care se efectueaza cele mai multe operatii cezariene, chiar si atunci cind sint vizibil inutile, fapt care are drept consecinta o rata de infectii care bate toate recordurile tarilor dezvoltate. Tot din SUA ne-au venit campaniile anti-sare, anti-grasimi, anti-colesterol, despre care ne-am dat seama, citi ani mai tarziu, ca erau excesive.
PRIMELE STUDII ASUPRA COLESTEROLULUI
Un colesterol scazut diminueaza, poate, riscul cardioscular, imi imaginez reactia dumneavoastra : dumneavoastra, care aveti colesterolul mare, dumneavoastra, care luati medicamente ca sa-I mentineti intre limite accepile, sinteti sigur ca, procedind astfel, puneti la adapost de un eventual accident. Acest comportament poate, bineinteles, proteja, dar realitatea este, fara indoiala, mai nuantata.
Astfel, pentru foarte multi cercetatori, nivelul colesterolului sanguin este un indicator mai putin fiabil cu privire la riscul cardioscular decit nivelul antioxidantilor
Mesajul anti-colesterol s-a nascut in Statele Unite, in anii '50-'60, demarind odata cu mai multe studii prospective si epidemiolo-gice : studiul Western Electric, care se desfasura din 1957 pina in 1977321, studiul Zutphen, din 1960 pina in 1970322, studiul Honolulu, 1965-l975323, studiul Porto Rico, 1965-l971324, studiul 7-Tari, desfasurat timp de 15 ani325, si studiul Boston-Irlanda, care dura 20 de ani.
Studiul Western Electric, in cursul caruia au fost supravegheati 1 900 de barbati intre 40 si 55 de ani, salariati la Western Electric Company din Chicago, trebuia, initial, sa exploreze relatia dintre tipul de
alimentatie si riscul cardioscular. In realitate, studiul nu a fost in stare sa gaseasca nici cea mai ga legatura intre cantitatea de
grasimi saturate consumate si mortalitatea cardiosculara. Abia daca s-a reusit punerea in paralel a cantitatii de colesterol
alimentar cu respectivul risc cardioscular. Singura A revelatie A a studiului Western Electric a fost aceea ca nivelul colesterolului sanguin depinde de tipul de alimentatie : cu cit
alimentatia continea mai multe grasimi saturate, cu atit nivelul colesterolului era mai ridicat.
Studiul Zutphen a fost realizat in Olanda, asupra a 871 de barbati intre 40 si 59 de ani. Dupa 10 ani, 37 dintre participanti murisera de boala coronariana. Cercetatorii nu au gasit nici o legatura intre consumul de grasimi saturate sau de colesterol alimentar si mortalitate. Tot asa cum nu au descoperit nici o legatura intre colesterolul initial si riscul de deces prin infarct miocardic. Studiul Honolulu isi propunea sa elueze riscul de boala cardiosculara la barbatii de origine japoneza care locuiau, in 1965, in insula Oahu. La acest studiu amplu au participat mai mult de 7 000 de adulti. S-a ajuns la concluzia ca un consum important de proteine, de grasimi saturate si nesaturate si de colesterol era legat de un risc crescut de infarct miocardic si de deces. Ancheta Porto Rico a implicat 8 000 de barbati. Cercetatorii nu au descoperit nici o relatie intre cantitatile de colesterol alimentar, de grasimi saturate si polinesaturate si riscul cardioscular. Au remarcat, cel mult, ca aceia care consumau mai multe
legume erau mai protejati, obsertie care mergea in sensul cunoscut. Ancheta 7-Tari a privit 11 570 de barbati intre 40 si 59 de ani, din sapte tari diferite, asa cum sugereaza si numele studiului. Dupa 15 ani, 20 % din populatia de la inceput decedase. Cercetatorii au obsert ca riscul cardioscular era mai mare la persoanele care consumau cele mai multe grasimi saturate, dar au recunoscut limitele studiului, remarcind ca alimentatia participantilor se modificase de la inceputul pina la sfirsitui anchetei. De exemplu, participantii italieni care traiau la tara au inceput sa consume tot mai multe grasimi animale, pe masura trecerii anilor. Nu s-a gasit nici o legatura intre colesterolul sanguin si riscul cardioscular. in studiul Boston-Irlanda au fost urmariti 1 001 de barbati intre 30 si 69 ani. Participantii au fost impartiti in trei grupuri: imigranti irlandezi sositi de curind in SUA, frati ai precedentilor, dar ramasi in Irlanda, americani descendenti din irlandezi. Primul grup a fost cel mai afectat de mortalitatea cardiosculara, rezultat care se explica prin consumul mai ridicat de grasimi saturate si de colesterol alimentar. Dar, pina la urma, riatiile de mortalitate de la un grup la altul au fost considerate nesemnificative din punct de vedere statistic. Iata un rezumat al rezultatelor acestor sase studii:
Relatia dintre alimentatie si riscul cardioscular
Western Electric Zutphen Honolulu Porto Rico Sapte tari Boston Irlanda
Participanti Durata (in ani) Grasimi saturate Grasuni ncsaturate 1 900 19 RN 871 10 7 088 10 8 000 6 RN RN RN 11 570 i nni
15 + RN RNR RN 20 + RN + RNR
RN RN RN + + +
alimentar Colesterol sanguin +
RNR RN
RNR RN
