O idee noua isi croieste drum in comunitatea medicala internationala : aceea ca SIDA apare dupa ce organismul a fost supus unui stres oxidativ intens, care i-a slabit capacitatile naturale de aparare. Termenul de stres oxidativ este folosit de oamenii de stiinta pentru a desemna un dezechilibru intre nivelul radicalilor liberi si nivelul antioxidantilor: atunci cind radicalii liberi sint numerosi, celulele sint deteriorate, distruse sau modificate. Evolutia spre SIDA, dupa o infectie cu virusul HIV, ar putea fi cu atit mai rapida, cu cit organismul a suferit un stres oxidativ mai mare, chiar inainte de a fi fost contaminat. Practicile in vigoare astazi, in anumite medii homosexuale (parteneri multipli, deci risc crescut de infectii, folosirea depoppers), pot contribui la crearea unui astfel de stres oxidativ. Un studiu a aratat ca boala s-a declansat mai repede la seropozitivii care fumau, categorie la care stresul oxidativ este, se pare, mai ridicat Dar nivelul stresului oxidativ nu depinde numai de stilul de viata. Daca aportul de antioxidanti este insuficient, balanta se inclina in favoarea radicalilor liberi. In tarile africane, malnutritia ar putea, astfel, sa favorizeze boala463, in masura in care exista, foarte probabil, carente sezoniere in aportul de antioxidanti importanti, cum sint vitaminele A, C, E, zincul si seleniul. Daca virusul se reproduce mai repede in organismele slabite prin stresul oxidati exista, de asemenea, motive sa credem ca infectia insasi contribuie la accelerarea suplimentara a oxidarii la care sint supuse celulele organismului, ca intr-un cerc vicios. La o conferinta organizata la Washington de National Institutes of Healm, sub presedintia doctorului Howard Greenspan, numerosi oameni de stiinta au prezentat rezultatele unor studii care atesta ca infectia antreneaza o supraabundenta de radicali liberi in corp, cu mult mai mult decit poate suporta un organism deja slabit. A Virusul foloseste un anume tip de mecanism care blocheaza apararea organismului impotriva supraproductiei de radicali liberi A, apreciaza doctorul Greenspan Corpul face, in genere, apel la vitamine si minerale din alimentatie pentru a A stinge A incendiile celulare provocate de radicalii liberi. In cazul infectiei HIV, se pare ca virusul perturba absorbtia naturala a acestor substante, precum si mobilizarea lor de catre organism. Aceasta pista a stresului oxidativ ar putea explica, in parte, prabusirea sistemului imunitar al bolnavilor. Oxidarea crescuta ar favoriza reproducerea virusului, iar virusul, la rindul sau, ar slabi si mai mult arsenalul de aparare impotriva radicalilor liberi. Aceasta este, desigur, o ipoteza recenta, dar faptul ca o personalitate eminenta ca profesorul Luc Montagnier adera astazi la acest punct de vedere demonstreaza interesul unei astfel de abordari. Ipoteza de mai sus acorda nutritiei un rol central in lupta impotriva aparitiei si dezvoltarii bolii, intrucit alimentatia este aceea care furnizeaza esentialul arsenalului anti-radicali. Ea ar putea explica de ce anumiti bolnavi seropozitivi dezvolta maladia SIDA foarte repede, in timp ce la altii ea apare mai tirziu. Va propun sa facem aici o sinteza a citorva studii care exploreaza relatia dintre oxidare, nutritie si infectia HIVI Antioxidantii (1) Cercetatorii de la Universitatea Har-vard au avansat ipoteza potrivit careia consumul de antioxidanti ar putea perturba semnalul intercelular anormal care apare ca raspuns la virusul HIV465. Un studiu intreprins timp de sase ani de cercetatorii americani asupra unui lot de 296 de barbati seropozitivi, a demonstrat ca riscul de a face SIDA era cu atit mai mare cu cit consumul de fier, vitamine A, E, C, riboflavina (vitamina B2), tiamina (vitamina Bj) era mai scazut. Un consum zilnic de multivitamine/minerale era asociat cu un risc mai scazut de declansare a maladiei (mai putin de 31 %), precum si cu un risc mai mic de scadere a numarului globulelor albe CD. (mai putin de 40 %)466. Un alt studiu, desfasurat pe o perioada de aproape sapte ani, pe un lot de 281 de barbati seropozitivi, a ajuns, de asemenea, la concluzia ca un consum ridicat de vitamine C, B, si B" obtinute fie din alimentatie, fie din suplimente, intirzie declararea bolii. Marii consumatori de vitamina C aveau un risc situat sub 45 %; pragul a fost de 40 % pentru consumatorii de B si de 48 % pentru consumatorii de B?. In ceea ce priveste vitamina A, atit consumatorii de mari cantitati cit si consumatorii de cantitati reduse prezentau un risc mai ridicat decit consumatorii de cantitati medii .I Antioxidantii (2) Glutationul (GSH) este o substanta indispensabila in arsenalul de aparare intracelular impotriva radicalilor liberi si stresului oxidativ. Nivelul GSH este sensibil mai scazut la bolnavii infectati cu virus HIV
Or, atunci cind nivelul de glutation este inferior cu 10-40 % celui normal, actiunea limfocitelor-T indeosebi este complet inhibata in vitro, ceea ce inseamna ca sistemul imunitar este, in parte, dezarmat. Aceste constatari i-au determinat pe cercetatorii de la Stanford University School of Medicine sa recomande bolnavilor folosirea antioxidantilor, precum vitamina C si alte substante care permit refacerea nivelului de GSH. Printre ele ureaza N-acetilcisteina (utilizata in tratamentul fibrozei cistice), L-cisteina si GSH ca atare Un alt aminoacid, taurina, poseda proprietati antioxidante si ar putea fi eficient in lupta impotriva bolii
A Antioxidantii (3) In conditiile unei expuneri continue la virusul HIV, vitamina C inhiba semnificativ replicarea acestuia in limfocitele-T, in vitro. Autorii acestui studiu noteaza: AAcele concentratii la care s-a constatat un efect anti-HIV in vitro pot fi atinse fiziologic in plasma sanguina umana. De exemplu, intr-un studiu clinic pe un bolnav de cancer in stadiu terminal, E. Cameron a aratat ca administrarea pe cale orala a 10 g de ascorbat se traducea printr-un nivel plasmatic mediu de 28,91 jtg/ml. B. Jaffe, care foloseste ascor-batul in tratarea SIDA, a indicat ca, obtinind un nivel de 93 ug/ml la persoanele care consuma (vitamina C) pe cale orala, se poate atinge un nivel urinar mai mare de 1 mg/ml. Perfuzii intravenoase de 50 g de ascorbat pe zi (la bolnavii de SIDA) au dus la niveluri plasmatice maxime de ordinul a 796 /xg/ml A Vitamina C actioneaza simultan cu N-acetilcisteina pentru a suprima activitatea unei enzime a virusului necesara replicarii sale, ceea ce sugereaza faptul ca o combinare a celor doua substante poate prezenta interes clinic47'.I Antioxidantii (4) Un studiu intreprins de Oregon Healdi Sciences University atesta ca suplimentele de beta-caroten par sa activeze limfocitele-T ale sistemului imunitar. Cercetatorii au administrat unui numar de 21 de bolnavi 300 000 UI (180 mg) de beta-caroten zilnic, timp de patru saptamini. La pacientii care primeau un placebo nu s-a inregistrat nici o schimbare in activitatea globulelor albe. Intrucit este un studiu preliminar, nu se cunoaste efectul pe termen lung al beta-carotenului asupra acestui aspect al imunitatii. Nu se stie nici daca asemenea doze, administrate pe termen lung, sint lipsite de primejdii
O Antioxidantii (5) Intr-o experienta, doctorul Karl Folkers a administrat unor persoane sanatoase coenzi-ma Q," in asociere cu vitamina B,. Cele doua elemente nutritive au fost studiate si separat. Cercetatorii au constatat ca administrarea de CoQ Q antrena o crestere a nivelului imunoglobulinelor G (IgG). Vitamina B, si CoQ.", administrate impreuna sau separat, au contribuit, de asemenea, la cresterea nivelului limfocitelor T. si a raportului limfocite TyiimfociteT Folkers estimeaza ca asemenea rezultate A au importanta clinica in cercetarile privind SIDA, alte boli infectioase si cancerul A.
* Antioxidantii (6) Nivelul seleniului la bolnavii de SIDA este anormal de scazut, iar carenta in acest mineral pare asociata cu evolutia bolii. Un studiu din 1994 sugereaza ca 17 % dintre seropozitivi nu primesc o cantitate suficienta de seleniu prin alimentatie, fata de 71 % dintre bolnavii de SIDA spitalizati Prin administrarea de seleniu s-a obtinut o ameliorare a mai multor simptome (cardiomiopatia, mai ales), fara a se ameliora insa parametrii imunitatii
Gerard Schrauzer, specialist international in seleniu, crede totusi ca suplimentele de seleniu administrate unor bolnavi recent contaminati ar fi apte sa intarzie instalarea bolii. Dupa parerea acestui cercetator, sele-niul si vitaminele antioxidante ar putea reduce, de asemenea, riscul transmiterii virusului de la mama la fat, in timpul sarcinii. * Vitamina A Un studiu intreprins de Johns Hopkins School of Hygiene and Public Health arata ca o carenta de vitamina A duce la un declin mai rapid al bolnavilor de SIDA. Pacientii cu un nivel normal de vitamina A au beneficiat de o durata medie de supravietuire de 50 de luni, in timp ce durata de supravietuire a celor cu nivel scazut de vitamina A a fost de numai 39 de luni. Autorii studiului estimeaza ca vitamina A si alte elemente nutritive pot prezenta un interes terapeutic in cursul infectiei HIV477.I Vitamina B Citeva studii au pus in evidenta niveluri scazute de vitamina B,2 la aproximativ un sfert dintre bolnavi. S-a aratat ca exista o corelatie intre nivelul de vitamina B,2 si capacitatile mentale ale bolnavilor aflati in stadiul II sau III al infectiei (dupa clasificarea lui Walter Reed). Multi medici prescriu injectii cu vitamina B.- bolnavilor lor, chiar daca efectul ei asupra performantelor mentale este, deocamdata, nesigur In orice caz, o comunicare aparuta in Journal of Internai Mediane prezinta vindecarea unui bolnav atins de o forma de dementa, care avea un nivel anormal de scazut de vitamina B.,. Dupa 12 luni de suplimentare, simp-tomele de dementa au disparut
5> Zincul Cazul zincului este ambiguu si ramine deci controversat. Un studiu a aratat ca bolnavii spitalizati cu infectii bacteriene au deseori un nivel scazut de zinc, in timp ce bolnavii spitalizati cu infectii virale au un nivel de zinc apropiat de valoarea normala Un alt studiu da de inteles ca evolutia bolii este cu atit mai rapida cu cit consumul, de zinc este mai mare48'. Dar atunci cind o echipa de cercetatori a administrat suplimente de zinc unui lot de 11 bolnavi aflati in stadiul V al maladiei s-a constatat, la toti bolnavii, o crestere neta a concentratiei de zinc in ser, o crestere progresiva in greutate si o usoara marire a numarului de celule CD4+, fara nici un efect secundar
* Grasimile Meolismul anumitor acizi grasi pare afectat de infectia HIV Cercetatori canadieni si britanici au masurat compozitia in acizi grasi a fosfolipidelor (constituenti ai membranelor celulare) din globulele rosii ale unor bolnavi aflati in stadiul CDC III sau IV si au at-o cu cea a persoanelor sanatoase. Ei au constatat diferente pronuntate intre cele doua grupuri. Astfel, bolnavii prezentau niveluri sensibil mai mari de acid palmitic (saturat), stearic (saturat) si oleic (mo-nonesaturat). In schimb, nivelul tuturor acizilor poline-saturati

cu exceptia acidului alfa-linoleic

era mai scazut la cei bolnavi. Autorii cercetarii propun in incheiere efectuarea A unor studii de interventie, riguros controlate, privind administrarea acizilor polinesaturati persoanelor bolnave A483. in special acizii grasi EPA si DHA din familia n-3 sint cunoscuti pentru efectele lor inhibitoare asupra producerii de substante care favorizeaza replicarea virusului (citokine). Mai multe studii sugereaza ca evolutia bolii ar fi legata de activitatea cito-kinelor in teorie, o crestere a consumului de acizi grasi polinesaturati ar face membranele celulare mai fluide si le-ar imbunatati activitatea. i Arginina (ARN) Unii cercetatori au testat efectele unei alimentatii imbogatite zilnic cu arginina (7,8 g), acid alfa-linolenic (1,8 g) si ARN (0,75 g) asupra statutului nutritional si imunitatii a 10 persoane seropozi-tive. Pacientii au fost supravegheati timp de opt luni (patru luni cu suplimente si patru luni fara). In ciuda unui aport caloric si a unui aport proteic identice, formula cu suplimente a dus la o crestere in greutate (plus 2,9 kg in patru luni, fata de minus 0,5 kg in celelalte patru luni)485.
* Lemnul-dulce Glicirizina este un extract din radacina unei te (lemn-dulce), care s-a dovedit eficace, in vitw, impotriva mai multor tipuri de virusi, printre care herpes simplex (tipul 1) sau virusul poliomielitei (tipul l)486. S-a aratat, de asemenea, ca aceasta substanta blocheaza, in vitro, reproducerea virusului HIV Un derivat al ei, sulfatul de glicirizina, ar fi si mai eficient contra virusului HIV487. in august 1994, am avut o discutie cu doctorul Herbert Pierson, fost cercetator la National Cancer Institute si unul dintre expertii mondiali in carotenoide, flavonoide si polifenoli. Pierson a facut cunoscute rezultatele unor experiente incurajatoare desfasurate in Japonia, care vizau sa impiedice evolutia bolii prin suplimente de extract de lemn dulce, administrate pe cale intravenoasa sau orala. A Exista un consum enorm de extract de lemn-dulce la seropozi-tivii si bolnavii americaniA, a adaugat Pierson. Nu mi-am putut procura respectivele studii japoneze si, ca atare, dau aceasta informatie cu prudenta. i Alt tratament Inozinaacedoben-dimepranol (Isopri-nosinei) este un stimulent al imunitatii care se vinde fara reteta in farmacii. Un studiu a aratat ca acest medicament (3 g pe zi) ar ameliora anumite simptome clinice ale bolnavilor de SIDA. intr-un studiu din 1989, doua grupuri insumind 831 de persoane seropozitive au fost tratate, timp de 21 de saptamini, cu inozina (1 g, de 3 ori pe zi) si, respecti cu un placebo. In primul grup, doar doi subiecti au facut SIDA, fata de 17 din grupul placebo