Nutritia joaca un rol considerabil in prevenirea cancerului, chiar daca importanta ei relativa este inca dificil de evaluat. Dupa opinia specialistilor, 35-60% dintre cancere ar fi corelate cu regimul alimentar. Anchetele epidemiologice dovedesc ca exista diferente considerabile in frecventa cancerelor in functie de tari si regiuni, si ca aceste diferente sint legate de factorii de mediu, printre care alimentatia.
Studiile experimentale arata ca anumite elemente nutritive au puterea de a actiona in fazele incipiente ale cancerogenezei. Studiile prospective dovedesc ca unele macroelemente nutritive (fructe, legume) sau microelemente nutritive (antioxidanti) protejeaza fata de riscul de cancer. Modificind alimentatia, s-ar putea, probabil, preveni un cancer din doua.
Noutatea este ca numeroase studii de interventie sint in curs de desfasurare. in cadrul acestor studii se urmareste evolutia sanatatii a doua populatii vreme de mai multi ani. Un grup primeste un supliment considerat a preveni aparitia bolilor cronice, iar celalalt grup primeste un placebo. La sfirsitul perioadei de observatie se recenzeaza, in fiecare grup, cazurile de boala si mortalitatea asociata. Asemenea studii, ale caror prime rezultate sint asteptate sa apara in curind, ar trebui sa aduca date mai concrete despre puterea taminelor si mineralelor in prevenirea bolilor cronice. Profilaxia acestor afectiuni prin intermediul nutritiei este un subiect vast. El va face obiectul unei lucrari I itoare, in curs de elaborare. Sper sa fiu atunci in masura sa dau seama despre rezultate capabile sa va ajute la definirea unui demers A globalA in materie de sanatate.
In acest modul voi prezenta o serie de informatii care ii vor interesa pe cei ce sufera de leziuni precanceroase sau canceroase. Cancerul este, totusi, o boala complexa, iar nutritia singura reuseste rareori sa duca la ndecare. Cu toate acestea, in multe cazuri, ea imbunatateste calitatea etii bolnalor, reduce inconvenientele tratamentelor si prelungeste durata de ata. Poate fi deci luata in seama in cadrul unui tratament conventional, in colaborare cu medicul. Daca va intereseaza tratamentele alternative ale cancerului, trebuie sa stiti ca National Institutes of Health (NIH) din SUA au organizat un serciu special consacrat abordarilor neconventionale, initiativa ce ar merita sa fie urmata si in alte tari. Serciul NIH propune o documentatie completa si foarte bine alcatuita, precum si ateliere, discutii. Asemenea informatii nu va vor fi refuzate, chiar daca nu sinteti cetatean al SUA. Iata coordonatele acestui serciu foarte original: NIH Office of Alternative Medicine Information Center 6120, Executive Boulevard EPS, Suite 450 Rocklle, MD 20892-9904 USA.

GRASIMILE Sl CANCERUL

Rolul corpilor alimentar grasi in riscul de cancer nu este limpede, desi grasimile au facut obiectul unor suspiciuni repetate in can-cerele de colon, de sin si de prostata. Autoritatile sanitare din SUA recomanda, in cadrul unui program de prevenire, sa nu consumam lipide intr-o cantitate care sa depaseasca 30 % din aportul caloric. National Academy of Sciences nu face, in aceasta recomandare, nici o deosebire intre diferitele grasimi. Multi autori considera cifra de 30 % ca fiind excesiva, mai ales pentru prevenirea cancerului de prostata, si recomanda a nu se depasi 15-20 96. Am inceput sa cunoastem mai bine influenta grasimilor asupra evolutiei anumitor cancere. Acidul linoleic, un acid gras poline-saturat din familia n-6, stimuleaza cresterea in tro a celulelor de cancer mamar, in timp ce acizii grasi polinesaturati din familia n-3 (uleiul de peste) suprima in tro cresterea tumorala. Un regim alimentar bogat in acid linoleic favorizeaza cresterea si metastazarea anumitor celule canceroase mamare imtate la soarece, in timp ce regimurile bogate in n-3 au un efect contrar. Acidul linoleic stimuleaza in acelasi fel cresterea culturilor de celule canceroase ale prostatei, in vreme ce acizii grasi proveniti din untura de peste blocheaza acest proces. Ca si in cazul celulelor cancerului de sin, regimurile bogate in grasimi (si mai ales in acid linoleic) sporesc cresterea celulelor canceroase umane de prostata imtate la soarece. Rezultate echivalente s-au obtinut in ceea ce priveste metastazele cancerului de sin, acidul linoleic favorizind invazia, iar acizii n-3 blocind-o. Asemenea rezultate sugereaza o abordare nutritionala (in combinatie cu tratamentele terapeutice) in cancerele de sin si de .prostata, cu reducerea consumului de acid linoleic si cresterea*consumului de untura de peste
Acizii grasi trans-, obtinuti prin hidrogenarea uleiurilor vegetale si pe care ii gasim in margarina, au fost si ei suspectati ca favorizeaza dezvoltarea cancerului

VITAMINA A SI CANCERUL

Cancerele tesuturilor epiteliale reprezinta 95 % din cazurile de cancer la om. In cursul acestor maladii apare o alterare in procesul de diferentiere a celulelor, adica in capacitatea de a produce tesuturi si organe specializate.
Vitamina A i-a interesat pe cercetatori inca de la inceput, caci este necesara in cresterea si innoirea tesuturilor epiteliale. Ea poate actiona asupra celulelor canceroase, favorizind diferentierea. Studiile pe animal sugereaza ca, prin cresterea aportului de tamina A, se obtine, in majoritatea cazurilor, scaderea frecventei aparitiei cancerelor datorate agentilor chimici In studiile de laborator, tamina A a permis suprimarea diferentierii anormale a celulelor epiteliale ale prostatei si transformarea celulelor leucemice in celule sanatoase Derivate ale taminei A au dus la blocarea evolutiei mai multor cancere la animal (cancere de piele, cancere mamare) si la regresul unor tumori sau la intirzierea aparitiei lor
S-au facut studii clinice si asupra omului. La inceputul anului 1992, cercetatorii italieni au aratat ca o combinatie de tamine A, C, E putea corecta anomaliile din celulele rectului persoanelor operate de polipi rectali. Se crede ca aceste anomalii pot evolua spre cancer Intr-un alt studiu, etrenitatul, un retinoid de sinteza, s-a dovedit capabil sa prena reaparitia tumorilor superficiale de ca. intr-un al treilea studiu, el a favorizat regresul tumorilor bronhice .
Alte studii au ajuns si ele la concluzia ca acidul retinoic poate Teduce dimensiunea leziunilor precanceroase ale gurii (leu-coplazie) '"'9, esofagului 10 si pielii '. Acidul 13-cis-retinoic a fost si el folosit in tratamentul cancerelor de laringe si de faringe. Intr-un studiu publicat in 1990, doua grupuri de bolna au luat fie acest produs, fie un placebo timp de 12 luni. Nu au existat diferente intre cele doua grupuri in ceea ce priveste numarul de reaparitii ale cancerelor primare, dar la 24 % din bolnai grupului placebo s-au inregistrat tumori secundare, spre deosebire de grupul tratat cu acidul 13-cis-retinoic, unde acestea au afectat doar 2 % dintre pacienti O alta forma de acid retinoic (all-trans) permite obtinerea unei remisiuni complete la 90 % dintre bolnai afectati de leucemie promielocitica acuta i.

BETA-CAROTENUL SI CANCERUL

Exista foarte putine studii asupra utilizarii beta-carotenului in tratamentul cancerului. Studiile pe animal au aratat totusi ca:I tumorile se dezvolta mai lent la animalele care au primit beta-carotenI chiar cind s-au instalat tumorile, beta-carotenul le permite animalelor o supraetuire mai lunga
O la animalele tratate cu radiatii si beta-caroten s-a constatat disparitia tumorilor pentru citeva saptamini. Cobaii care au continuat sa primeasca beta-caroten au avut o durata de ata normala, dar cei privati de acest tratament au murit in doua luni.
Intr-un experiment, unor soareci li s-a injectat un rus care provoaca un cancer. Soarecii care primisera si beta-caroten au dezvoltat mai putine tumori. La acestia, tumorile au aparut mai tirziu si rata regresului bolii a fost mai ridicata decit la celelalte animale. Atunci cind s-au administrat suplimente dupa aparitia tumorilor, beta-carotenul a marit in mod sensibil rata de regres a tumorilor
S-au facut si pe om citeva studii. In 1986, cercetatorii au administrat, timp de trei saptamini, suplimente de beta-caroten unor bolna suferind de leucoplazie (leziuni precanceroase ale gurii). Tratamentul a fost prelungit cu trei luni la foti cei care au reactionat favorabil. Din cei 24 de participanti, 17 au prezentat ameliorari semnificative (doi s-au ndecat)415. Medicii italieni au administrat la 15 pacienti suplimente cu beta-caroten, incer-cind sa prena reaparitia cancerului (de plamin, sin, colon, ca, faringe, laringe, gura) dupa interventia chirurgicala. Medicii au notat ca pacientii au beneficiat de A un interval fara boala mai lung decit fusese prevazutA.

VITAMINA B2 Sl CANCERULIn China, s-a observat ca locuitorii unei regiuni cu incidenta crescuta de cancer al esofagului prezentau niveluri scazute de riboflana. In 1983 s-a initiat un studiu pentru a evalua efectele suplimentelor asupra incidentei cancerului. Studiul a cuprins 7 000 de persoane, dintre care 1 729 aveau leziuni precan-ceroase avansate si 2 411, leziuni moderate. Timp de trei ani, persoanele atinse de displazie moderata au primit fie un supliment de B,, fie un placebo. Cele cu displazie avansata au primit fie un preparat traditional, pe baza de te medicinale, fie un derivat al taminei A (retinamid) sau un placebo. Incidenta cancerelor de esofag in grupul A te A a fost cu 5 3 % mai redusa decit in grupul placebo. Vitamina A si riboflana au permis reduceri de 34 % si, respectiv, 19 % in raport cu grupul placebo. Un studiu dublu-orb a confirmat ca suplimentele de riboflana, de tamina A si de zinc reduc numarul de leziuni precanceroase ale esofagului

VITAMINA B3 Sl CANCERUL

O doza unica si puternica de nicotinamida, administrata cu o ora inaintea unui medicament antineoplazic (melfalan, ndut sub numele de Alkerani), pare sa dubleze eficacitatea acestei substante. Cercetatorii britanici au aratat ca, dupa acest adaos de nicotinamida, medicamentul ramine in singe intr-un interval de trei ori mai mare
Nicotinamida mareste si eficienta unui alt medicament

cis-platina. Durata de supraetuire a soarecilor tratati in acest mod s-a dublat. Vitamina B} pare sa reduca totodata toxicitatea medicamentului

VITAMINA B6 Sl CANCERUL

Carenta de tamina B6 provoaca o alterare a imunitatii celulare si a celei umorale, adica o scadere a nivelului de limfocite si, respectiv, de interleukine 2. La soarecii tratati cu piridoxal (o forma a taminei B.) inainte de a fi injectati cu celule de melanom malign (cancer de piele), cresterea tumorilor se reduce de doua ori in raport cu un grup martor. Rezultate de acelasi ordin s-au putut obtine pe culturi de celule umane. Cercetatorii raporteaza ca au tratat un bolnav cu melanom aplicindu-i pe piele o crema pe baza de tamina B,, de patru ori pe zi, timp de doua saptamini. La sfirsitul perioadei, A papilele cutanate nu mai erau zibile A si Atalia nodulilor subcutanati se redusese in chip semnificativA421, 422. Asemenea rezultate preliminare ar putea, dupa parerea cercetatorilor, A sa conduca la un tratament mai eficace al acestui cancer cu mortalitate crescuta A. Animalele supuse radiatiilor, precum si cele cu tumori prezinta tulburari in meolismul triptofanului (un aminoacid), ale caror manifestari se aseamana mult cu cele produse de carentele de tamina B,. La om, asemenea tulburari se intilnesc in boala Hodgkin, in cancerul de sin si de ca. Aceasta constatare i-a determinat pe medici sa administreze tamina B, cu tidu de tratament corector. Un studiu efectuat in Rusia a aratat ca injectiile cu tamina B. impiedica formarea cancerelor de plamin la animale carora le fusese indus un agent carcinogen La om, doze de ordinul a 300 mg pe zi au permis atenuarea simptomelor legate de radioterapia intensiva (greturi, diaree) in anumite can-cere feminine. Un studiu sugereaza, de asemenea, ca o suplimentare de acest tip ar putea preveni reaparitia cancerului de ca. In alt studiu, o echipa de cercetatori germani si elvetieni au administrat, timp de sapte saptamini, 300 mg de B, (piridoxi-na) unui grup de femei intre 45 si 65 de ani, care urmau sedinte de radioterapie pentru cancer de endometru.

Un alt grup de bolna a primit un placebo. Cercetatorii au constatat ca rata de supraetuire (S ani) era mai mare cu 15 % in grupul tratat cu suplimente de B., in atie cu grupul placebo. Autorii acestui studiu au constatat ca, in cazul pacientelor afectate de cancer ovarian, cancer uterin, cancer de endo-metru si cancer de sin, evolutia bolii a fost cu atit mai pronuntata cu cit nivelul de tamine B,, B, si B. era mai scazut. Aceasta constatare s-a facut inainte de radioterapie

VITAMINA B9 Sl CANCERUL
Este, probabil, una dintre taminele cele mai promitatoare in materie de prevenire a cancerului si de tratament al anumitor leziuni precanceroase. Cercetatorii de la Universitatea din Ala-bama au constatat ca femeile care luau pilule contraceptive si prezentau, totodata, leziuni precanceroase ale colului uterin, precum si semnele unei carente de folati aveau mai putine riscuri de a ajunge la cancer daca foloseau suplimente de B9425. Pacientele care au primit asemenea suplimente (10 mg pe zi, timp de cel putin trei luni) au inregistrat ameliorari: nici una dintre ele nu a ajuns sa aiba un cancer, iar sapte chiar s-au ndecat de dis-plazia de care sufereau, in timp ce la patru dintre cele care primisera un placebo s-a diagnosticat un cancer. In 1992, acelasi centru universitar a facut publice concluziile unui nou studiu. In opinia cercetatorilor, femeile expuse unui rus adesea responsabil de cancerul colului uterin (papiloma-rusul uman, HPV) au un risc de cancer de cinci ori mai mare daca nivelul lor sanguin de acid folie este scazut4 . Componentele fumului de tigara sint suspectate ca determina carente de acid folie in tesuturile bronhice, facindu-le astfel mai vulnerabile la efectele agentilor cancerigeni. In 1986, cercetatori de la National Cancer Institute din SUA au raportat ca au gasit un nivel foarte scazut de acid folie la fumatorii ale caror celule bronhice pareau capabile sa evolueze catre o stare canceroasa. In urma acestui raport, aceeasi echipa de la Universitatea din Ala-bama care se interesase de cancerul de col uterin a vrut sa verifice daca suplimentele de acid folie si de tamina B12 puteau sa impiedice, la marii fumatori, evolutia catre cancer a unor leziuni bronhice precanceroase. S-a constituit un grup de bolna care a primit, timp de patru luni, cite 10 mg de acid folie si 500 /xg de tamina B)2. Un alt grup a primit un placebo. In grupul A suplimentelor A, numarul pacientilor cu celule precanceroase a scazut in mod sensibil. In celalalt grup, nu s-a inregistrat nici o modificare de luat in seama
Persoanele care sufera de boli intestinale inflamatorii (IBD), cum ar fi colita ulceroasa, maladia Crohn, risca sa ajunga la cancer. Acest risc

de 25 de ori mai ridicat decit la populatia obisnuita

are, probabil, doua cauze. Prima este o proasta absorbtie a taminei B", ca urmare a starii bolnalor. Cea de-a doua cauza este medicamentul cel mai frecvent folosit in tratarea IBD

sulfa-salazina (Salazopyrinei), care scade si mai mult absorbtia Vitaminei B9 . Dar un studiu din 1989 sugereaza ca riscul de cancer al acestor bolna scade cu 50 % daca li se administreaza suplimente de acid folie !
Lipsa de acid folie ar putea sta la originea evolutiei maligne si pentru alte tipuri de tumori. Atunci cind se provoaca o carenta de acid folie in celule de melanom de soarece si apoi i se injecteaza animalului aceste celule, se constata ca ele prolifereaza in atie cu celulele care nu au fost lipsite de acid folie

VITAMINA C Sl CANCERUL

In 1980, citiva oameni de stiinta au aratat, in tro, ca tamina C poate intirzia evolutia celulelor canceroase (melanom)431. In 1983, cercetatori de la National Cancer Institute din SUA au reusit sa prelungeasca in mod sensibil durata de ata a soarecilor cu melanom, administrindu-le un derivat al L-dopa (un aminoacid), restringindu-le consumul de fenilalanina si de tirozina (alti doi aminoacizi) si administrindu-le tamina C. Aceasta abordare a permis o crestere a supraetuirii cu 123 %432. In 1989, citiva cercetatori belgieni au aratat ca o combinatie de tamine C si K frina cresterea celulelor canceroase umane (in cancerele de sin, gura, endometru) . Asemenea studii in tro continua sa se faca si astazi dar, sub impulsul unor pionieri ca Linus Pauling, s-au initiat, de multa vreme, studii clinice pe om. Va voi prezenta aici rezultatele lor. In 1976, Linus Pauling si Ewan Cameron, un medic scotian, au publicat rezultatele unui studiu efectuat in Scotia asupra unor bolna aflati in faza terminala. Studiul isi propunea sa evalueze efectul suplimentelor zilnice de tamina C (10 mg pe zi) asupra duratei de supraetuire a pacientilor cuprinsi in cercetare. Pauling si Cameron au at starea a 100 de bolna care, pe linga tratamentul obisnuit, au primit si tamina C, cu starea a 1 000 de bolna care nu primisera tamina C. La 10 august 1976, raporteaza Pauling, cei 1 000 de pacienti decedasera, in timp ce 18 % din grupul celor 100 erau inca in ata, rezultind deci o durata de supraetuire de patru ori mai mare pentru grupul A tamina C A. La 1S septembrie 1979, cinci bolna din acest grup se mai aflau inca in ata. In medie, bolnai tratati cu tamina C au trait cu 300 de zile mai mult decit ceilalti. In plus, Pauling isi impartasea impresia ca bolnai care primisera tamina C A au avut o suferinta mai putin grea, in cursul acestei faze terminale A434, fata de celalalt grup.
In 1978, Pauling si Cameron au reluat experienta. Ei au constatat ca tamina C a permis prelungirea duratei medii a supraetuirii cu mai mult de 300 de zile. Pauling spunea, in concluzie : A Este aproape sigur ca un consum crescut de tamina C ar fi benefic pentru majoritatea pacientilor afectati de un cancer avansat A Dar experientele lui Pauling aveau sa fie contrazise de rezultatele a doua studii efectuate la clinica Mayo. Primul a fost publicat in septembrie 1979 si conchidea ca tamina C nu determina cresterea duratei de supraetuire a cancerosilor Pauling a reprosat acestui studiu ca a fost facut pe pacienti supusi, in prealabil, chimioterapiei, care scade

spunea el

capacitatea organismului de a se apara. Cercetatorii de la clinica Mayo au initiat, atunci, un al doilea studiu, de data aceasta cu pacienti care nu facusera chimioterapie (era vorba de ctime ale cancerului de colon). Nu s-au constatat diferente de supraetuire intre grupul A tamina C A si grupul A placebo A, chiar daca nici unul dintre membrii primului grup nu a decedat in timpul curei de tamina C (10 g pe zi, timp de 2,5 luni)437. Pauling a atacat si acest al doilea studiu, reprosindu-le cercetatorilor de la clinica Mayo ca au intrerupt administrarea taminei C la cel mai marunt semn de agravare a starii bolnalor.
Astfel, explica el, tratamentul nu durase in medie decit 10 sap-tamini, diferenta importanta fata de A protocolul PaulingA, pe care acest studiu pretindea ca il reproduce. Pauling i-a banuit si pe pacientii din grupul placebo ca luasera tamina C pe ascuns, ceea ce anula o parte din valoarea stiintifica a studiului (la acea epoca, presupusele efecte ale taminei C in tratamentul cancerului erau comentate pe larg in presa).
In ciuda controversei, nici un studiu dublu-orb nu a mai fost efectuat de atunci de catre cercetatori independenti si obiecti. Un studiu japonez, fara a fi chiar un model de rigoare stiintifica, a constatat, totusi, ca pacientii care primisera 5 g de tamina C traisera mai mult decit cei care primisera numai 4 g Pauling a publicat, in 1990, intr-o resta stiintifica A neoficiala A, rezultatele unui alt studiu, realizat impreuna cu psihiatrul si bio-chimistul canadian Abram Hoffer. Studiul se referea la un grup de femei care primisera cite 10 g de tamina C, asociata cu beta-caroten si alte elemente nutritive. Durata medie de supraetuire a pacientelor care nu primisera megataminele a fost de 5,7 luni. Dintre cele care urmasera tratamentul, 20 % au supraetuit, in medie, 10 luni, celelalte 80 % raminind in ata pentru o perioada de 16 ori mai mare decit femeile care nu primisera tamina C.
Citeva paciente mai traiau inca, in momentul publicarii studiului. Rezultatele erau edente in special in cancerul de ovar, de sin si al trompelor uterine. Dintre cele 11 paciente care nu luasera tamine, zece decedasera, una singura supraetuind, in stare grava. In acelasi timp, dintre cele 40 de femei care urmasera regimul megataminat, 21 erau inca in ata, majoritatea intr-o stare satisfacatoare
Dincolo de controversa prind efectul taminei C asupra duratei de supraetuire, exista citeva motive intemeiate pentru administrarea suplimentara de tamina C persoanelor care sufera de cancer. S-a aratat ca stresul legat de aceasta boala contribuie la scaderea nivelului din singe al taminei C (la bolnai de cancere ginecologice, leucemie, limfom)4 . S-a pus, de asemenea, in edenta o scadere a nivelului taminei C (dar si E, B? si B,,) in timpul radioterapiei. Mai mult: atunci cind se administreaza tamina C in cursul radioterapiei, se constata, adesea, o ameliorare a efectelor radiatiilor asupra celulelor canceroase, intr-un studiu, s-a urmarit efectul combinat al radiatiilor si al taminei C asupra a 50 de pacienti cu cancer (de limba, col uterin, esofag, git, piele, buze, obraji si sarcom Ewing). Dupa patru luni, boala a evoluat la 20 % dintre bolnai care nu primisera tamina C, fata de numai 7 % dintre cei carora li se administrasera tamine. Cercetatorii au constatat, de asemenea, ca tamina C a permis reducerea incidentei anemiei, diminuarea durerii, incetinirea slabirii si a pierderii apetitului Doctorul Okunieff, de la Massachusetts General Hospital, estimeaza ca tamina C protejeaza pielea si maduva osoasa fata de efectele radiatiilor La animal, tamina C pare sa protejeze inima fata de potentialele neajunsuri pricinuite de tratamentul cu doxoru-bicina (Adriblastinei).
Folosirea taminei C trebuie hotarita impreuna cu un medic, mai ales in cazul bolnalor de leucemie. Linele experiente au aratat ca tamina C poate favoriza inmultirea celulelor leucemice la anumiti pacienti si poate inhiba aceasta crestere la altii Si cercetatorii italieni au constatat ca, in tro, dozele slabe de tamina C accelerau, la soarece, cresterea anumitor tumori, in timp ce dozele ridicate aveau efectul contrar

VITAMINA D Sl CANCERUL
Vitamina D si analogii ei intereseaza in cel mai inalt grad numerosi cercetatori, in masura in care aceste substante par capabile sa imbunatateasca eficacitatea tratamentelor uzuale. Problema taminei D este toxicitatea ei in doze mari, care se poate manifesta printr-o acumulare de calciu in tesuturi. Or, noi molecule, numite analogi ai taminei D, nu au asemenea efecte secundare indezirabile si ar putea fi utilizate in asociere cu alte medicamente. Potrit unui studiu publicat in editia din 1 aprilie a restei Cancer Research, o combinatie de analogi ai taminei D si tamoxifen a permis un regres al tumorilor mamare la soareci. Aceasta abordare este confirmata de citiva cercetatori olandezi, care isi publica rezultatele lucrarilor in editia din februarie 1994 a restei Breast Cancer Research and Development. Ei raporteaza ca derivatii taminei D blocheaza proliferarea celulelor canceroase ale sinului

VITAMINA E SI CANCERUL

In urma unor experiente efectuate in laborator, doctorul Kedar Prasad, unul dintre specialistii pe mondial in tamine, a aratat ca o forma de tamina E (succinat) reduce cresterea tumorilor de melanom si de sin In experimentele pe oameni, doze ridicate de alfa-tocoferol au incetinit cresterea celulelor de neuronoblastom si au redus inflamatiile benigne ale sinului (mas-tite)447. In tro, tamina E amelioreaza eficacitatea anumitor tratamente bazate pe chimioterapie, radiatii, hipertermie, reducindu-le totodata toxicitatea Aspectul diminuarii toxicitatii tratamentelor anticanceroase prin tamina E este astazi pe deplin demonstrat.

Atunci cind li se administreaza soarecilor medicamente ca meto-trexat (Ledertrexatei, Methotrexate Roger Belloni), ciclofos-famida (Endoxan Astai) sau ncristina (Onconi, Vincristine Pierre Fabrei, Vincristine Roger Belloni), nivelul radicalilor liberi creste considerabil. Dar animalele care primesc tamina E au niveluri ale radicalilor liberi mult inferioare, ceea ce inseamna o mai mica oxidare a lipidelor din organism . In tro, tamina E s-a dovedit capabila sa protejeze globulele albe umane, in conditiile expunerii la sase medicamente curente ale caror efecte toxice sint cunoscute
Grefa de maduva osoasa (bone marrow transtation, BMT) este uneori folosita pentru tratarea unor cancere avansate. Medicii pregatesc o interventie de acest tip administrind doze ridicate de medicamente, in asociere cu o radioterapie masiva. Acest tratament antreneaza in mod frecvent o scadere importanta a nivelului de tamina E si de beta-caroten din organism, insotita, prin urmare, de o crestere noila a radicalilor liberi si a fenomenelor de peroxidare. Citiva medici germani au propus ca pacientii care se pregatesc pentru o BMT sa urmeze un program de suplimentare cu antioxidanti .
In studiile pe animale, suplimentele de tamina E au permis reducerea efectelor toxice produse de doxorubicina (Adriblas-tine ) asupra inimii si pielii. Vitamina E a diminuat si fenomenele de fibroza pulmonara, legate de administrarea de bleomicina (Bleomycine Roger Bellon)452. Doxorubicina este recomandata in tratamentul mai multor forme de cancer, printre care cel al sinului. Ea antreneaza caderea parului (alopecie) in 90 % din cazuri. Or, intr-un studiu, tamina E (1 600 mg de acetat de dl-alfa-tocoferol) a permis etarea caderii parului la 69 % dintre participante. Cercetatorii estimeaza ca persoanele carora Ie-a cazut totusi parul au primit tamina E prea tirziu, aceasta trebuind sa fi fost administrata cu 5-7 zile inainte de inceperea chim io terapiei

SELENIUL, ZINCUL Sl CANCERUL
Virtutile seleniului in prevenirea cancerului sint recunoscute de foarte multi oameni de stiinta. Atunci cind, in cadrul unui program de prevenire, doctorul Prasad recomanda suplimente de seleniu (100 /xg pe zi), o face in numele tuturor acestor cercetatori Dar seleniul prezinta interes si in tratamentul propriu-zis al cancerului. La animal, el a putut incetini dezvoltarea tumorilor mamare, a redus numarul si dimensiunea unor celule canceroase si a stimulat sistemul imunitar Seleniul ar putea fi benefic pentru bolnai aflati sub chimioterapie si radioterapie, intrucit se opune deteriorarilor provocate de radicalii liberi si reduce toxicitatea unui mare numar de substante . Zincul are un rol mai putin limpede, dat fiind ca, dupa caz, poate fie favoriza cresterea tumorilor fie, dimpotriva, bloca dezvoltarea lor. Aceasta ambiguitate face sa nu le fie recomandate bolnalor suplimente de zinc, cu atit mai mult cu cit zincul perturba actiunea seleniului. Unii bolna consuma regulat preparate de multitamine, dar acestea contin de multe ori si zinc. Este mai bine sa ne orientam spre preparate indidualizate si sa cerem sfatul unui medic nutritionist.

COENZIMA Q10 Sl CANCERUL

Coenzima Q " (CoQI0), dupa cum am vazut, a fost izolata, in 1957, in inima de ta. Este o cvasi-tamina a carei structura chimica o aminteste pe aceea a taminei E. Unul dintre pionierii acestei coenzime este doctorul Karl Folkcrs, primul care a reusit s-o sintetizeze pe vremea cind lucra pentru laboratorul Marck, Sharp & Dohme. Folkers a aratat ca CoQ10 poate ameliora starea bolnalor cu insuficienta cardiaca. Astazi este preocupat de efectele acestei substante in tratamentul cancerului, intr-un studiu publicat in martie 1994, Karl Folkcrs si confratele sau Knud Lockwood raporteaza rezultatele unei experiente in care 32 de bolnave cu cancer de sin au primit zilnic 90 mg de CoQ.0 (cu tamine si minerale). La 6 dintre paciente, medicii au constatat un regres partial al tumorilor. La una dintre bolnave, dozele au fost marite pina la 390 mg pe zi; doua luni mai tirziu, tumoarea ii disparuse complet. Doctorul Lockwood afirma ca, in zece ani de practica, timp in care a avut sub observatie doua sute de bolnave, nu a intilnit inca un astfel de regres total al cancerului de sin si ca el s-a datorat coenzimei Q10457-Acest studiu este unul preliminar si trebuie prit cu prudenta, dar ii va interesa in mod sigur pe bolna si pe medicii care ii trateaza. Dupa publicarea lui, medicii americani au decis sa-si sfatuiasca pacientii aflati intr-un stadiu sever al maladiei sa foloseasca suplimente de coenzima Q[0 (300-600 mg) in combinatie cu tamina E458.