Prin anii 1960, medicii redescopereau un ader cunoscut din vechime: mancarea multa si grasa si lipsa miscarii, leneveala, doar ele, fara alt ajutor, pot provoca aparitia bolilor de inima.

Mai tarziu, cercetarile efectuate asupra persoanelor cu risc mare de imbolnavire cardiaca si asupra bolnavilor de inima au indicat o imbunatatire neta a starii lor de sanatate in urma includerii intr-un program ce presupune dieta, exercitiu fizic si tehnici de meditatie. Lucrul acesta s-a dovedit labil chiar si pentru bolnavii in stare gra, in cazul carora metodele clasice de terapie fusesera epuizate. Rezultatele acestor cercetari au fost lorificate sub forma unor diete speciale, care sunt recomandate, pentru efectele lor deosebite, bolnavilor sau potentialilor bolnavi de inima.
Pentru persoanele cu risc de boala cardiosculara, Asociatia Americana a Medicilor Cardiologiei (AHA - American Hcart Association) recomanda o dieta cu un continut caloric adect nivelului de activitate fizica zilnica, in care proportia de grasimi sa fie mai mica de 30%.

Un comportament alimentar apt sa scada tendinta persoanelor cu risc cardioscular de a face astfel de boli trebuie sa tina cont de urmatoarele sfaturi:
Carnea: se recomanda evitarea celei cu continut crescut de grasimi saturate, care sunt raspunzatoare in cea mai mare masura de aparitia bolii cardiosculare (carnea de porc, de pasare grasa). Grasimile saturate cresc nivelul colesterolului rau, care se fixeaza pe peretii selor de sange, si totodata scad nivelul colesterolului bun, care curata arterele. Pe de alta parte, fierul din camea rosie este daunator, pentru ca transforma, se pare, colesterolul rau intr-o rianta si mai daunatoare, deosebit de aderenta la peretii selor.
Cereale, fasole, mazare: sunt recomandate in cantitati mari pentru a asigura necesarul de proteine. Aceste alimente nu contin grasimi saturate, au in compozitie proteine si fibre care scad nivelul colesterolului, ajuta la mentinerea greutatii, au efect de prevenire a cancerului de colon; in plus, au continut ridicat in vitamine.
Alte legume si fructele: trebuie consumate in cantitati suficient de mari, pentru ca sunt surse de vitamine, glucide, fibre, antioxidanti si folati. Antioxidantii - vitamina C, beta-carotenul etc. - sunt inamici naturali ai cancerului, ai modificarilor induse de rsta si ai bolilor inimii, iar folatii asigura protectie pentru defectele genetice, bolile de cord si displa-zia cervicala (precursor al cancerului de col uterin).
Glucidele: trebuie consumate in cantitati mici, deoarece au un continut mare de calorii inmagazinat intr-un volum mic si pot contribui la aparitia obezitatii. Mai mult, stimuleaza producerea, de catre organismul insusi, a colesterolului si trigliceridelor. Se recomanda evitarea bauturilor dulci.
Sarea: se recomanda limitarea ei nu doar de catre cei care sufera de hipertensiune arteriala. Alimentele conserte si semipreparate au un continut de sare cu mult peste limita admisa si trebuie evitate.

Laptele si preparatele din lapte: trebuie consumate numai sub forma degresata. Se recomanda evitarea untului, a smantanei, a branzeturilor grase. Nici consumul de margarina nu este benefic, pentru ca, desi margarina are un continut mai mic de grasimi saturate, ca tot creste aportul general de lipide peste limita de siguranta.
Pestele: trebuie consumat in cantitati cat mai mari, deoarece are un continut bogat in grasimi nesaturate, cu rol in protejarea selor de sange si mentinerea supletei lor. Unele diete recomanda consumul de peste cel putin o data pe saptamana.
Suplimente de vitamine C si E: vitaminele C si E sunt antioxidanti - distrug radicalii liberi, protejeaza sele de sange de depunerile de placi (inhiba reactiile chimice care favorizeaza depunerea colesterolului rau pe peretii selor, inhiba formarea cheagurilor). Un supliment zilnic de 2 g de vitamina C si de 400-800 mg de vitamina E ar fi salutar. Suplimente de minerale cu rol protector asupra cordului si selor: 200 u.g de seleniu, 250-500 mg de magneziu si aceeasi cantitate de calciu vor ajuta la functionarea mai buna a sistemului cardioscular.
Alte substante cu rol cardioprotector: coenzima Q10, L-carnitina si acidul gras 3-omega.
Regimul alimentar recomandat persoanelor cu boala cardiosculara deja instalata respecta aceleasi principii. Unii medici recomanda insa un procent si mai scazut de grasimi, spre 10%. Pacientii care au suferit interventii chirurgicale pe inima, de tipul by-pass sau angioplastie, trebuie sa tina in continuare o dieta corespunzatoare, pentru ca operatiile respective nu pot curata depozitele de grasimi de pe peretii arterelor, in schimb dieta, combinata cu un exercitiu fizic adect, poate.