Doua kilograme de legume si fructe

Imaginati-va o masa de banchet care se prabuseste sub greutatea vanatului gatit si a abundentei de legume. Pe masa sunt boluri pline cu frunze, fructe, alune, fasole si radacinoase. Cosuri cu tuberculi, tulpini, bulbi, fructe de padure, pepeni si flori. De asemenea vedeti platouri cu tot felul de ciuperci gatite, fructe de mare, catei de usturoi, diverse fructe de padure si te salbatice, cum ar graul sau orezul. Pe masa sunt si alte te pe care nu le cunoasteti, asa cum ar fi partea interioara a cojii de plop, tulpini de fructe de padure, rascoage6, radacina de feriga, radacina de lupin7 sau spanac salbatic.
Stramosii nostri s-au dezvoltat hranindu-se cu diverse te proaspete, neatinse de pesticide sau aditi. "Stramosii nostri din paleolitic mancau de trei sau patru ori mai multe legume decat noi", spune dr. Eaton. Asta inseamna peste 8 gustari/mese pe zi, sau echivalentul a 1,5 pana la 2 kilograme pe zi. Dar, potrit lui Susan Krebs-Smith, Ph.D., cercetator nutritionist la National Cancer Institute din Bethesda, Maryland, cei mai multi oameni mananca mai putin de cinci asemenea gustari pe zi. Printre cele mai populare legume, care sunt prezente aproape zilnic in hrana noastra, se numara - ati ghicit - cartofii. Jumatate din cantitatea de cartofi pe care o mancam este sub forma de cartofi prajiti. Legumele cu frunze verde inchis, foarte hranitoare, din care stramosii nostri mancau din plin, apar in farfuriile noastre acum, in secolul XX, cel mult de doua ori pe saptamana.

MINA DE AUR IN CARE GASITI VITAMINELE SI MINERALELEIntr-o dieta, fructele si legumele sunt partea cea mai hranitoare, asa ca nu e de mirare ca trupurile noastre au evoluat pe baza unor diete care contineau de trei ori mai multa tamina B2, de doua ori mai mult acid folie, de opt ori mai multa tamina C (pana la 600 miligrame pe zi) si de doua ori mai mult beta-caroten (aproximativ 10 000 de UI), in atie cu ce mananca omul modern. Potrit dr. Eaton, stramosii nostri mancau si foarte mult calciu (cam 1 900 de miligrame pe zi), care se gasea in abundenta de legume cu frunze verde inchis. Plantele salbatice contin si magneziu, fier, zinc, mangan si tamina Bi. Chiar si semintele salbatice contin cu 50 la suta mai multe proteine decat graul cultivat astazi. Triburile contemporane cu noi care consuma cantitati similare de te, au diete bogate in tamine si minerale. Faptul ca trupurile noastre s-au dezvoltat timp de sute de mii de ani pe baza a kilograme de produse bogate in factori nutriti, explica de ce factorii nutriti derivati din te, asa cum sunt beta-carotenul, tamina C, tamina E si complexul de tamine B nu sunt toxice, chiar in doze mari, in vreme ce factorii nutriti care se gasesc de obicei in carne si lapte, cum sunt tamina A (din ficat) si tamina D (din laptele imbogatit) pot atinge niveluri toxice daca sunt consumate in exces.
Multe produse erau consumate in rastimp de cateva ore, si putin sau chiar de loc procesate, ceea ce inseamna ca isi pastrau toate calitatile nutritive, iar rezistenta organismului la majoritatea bolilor degenerative era crescuta. Astazi, nivelul de tamine si minerale este asigurat numai daca le luam sub forma de pastile.

GENERATOARE DE FITOCHIMICALE
Nivelul de fitochimicale din dieta stramosilor nostri ar fi in afara oricaror masuratori, dupa standardele noastre. Fitochimicalele sunt componente care imbunatatesc starea de sanatate, diferite de tamine si minerale, care pren cancerul, probabil intaresc sistemul imunitar si ne protejeaza impotriva imbatranirii si a bolilor de inima. Ele se gasesc numai in alimentele proaspete, neprocesate - de la fructe, legume, usturoi, la soia si alune de padure, germeni de grau si ceai verde. "Fitochimicalele au schimbat complet felul in care clasificam mancarurile. Nu mai este potrit sa evaluam mancarurile numai dupa nivelul de tamine, minerale si fibre", spune Mark Messina, Ph.D., profesor asociat la Loma Linda University.
Unele do preliminare arata deja, de exemplu, ca o fitochimicala denumita gingerol si care se afla in ghimbir este un antioxidant puternic, ca lignanii din germenii de grau cresc efectele protectoare ale fibrei impotriva cancerului de colon si componentii de fenoli din ceaiul verde ar putea juca un rol important in protectia impotriva bolilor de inima. Alte fitochimicale includ polifenoli cum ar fi camosolul din frunzele de rozmarin sau curcumina din mustar si curry, flavonoizii de genul quercetinei din fructele de padure si ceapa, sau rutina din citrice si cheferalul din conopida sau alte legume. Acestea si alte 12 000 de fitochimicale lucreaza mana in mana cu taminele si fibrele pentru a intari sistemul de aparare al corpului impotriva bolilor.

Care sunt cantitatile de factori nutriti pe care le asimilam noi,In atie cu cele ale stramosilor
Trupurile noastre au evoluat pe baza unor cantitati de tamine si minerale care sunt greu de obtinut astazi numai din mancare. Dr. S. Boyd Eaton de la Emory University din Atlanta a calculat nivelul de tamine si minerale asimilate de stramosii nostri, luand in calcul o dieta de 35 la suta carne slaba de vanat si 65 la suta te salbatice, lata o atie intre acestea, recomandarile nutritionistilor si ce consumam noi.
De vreme ce corpul nostru a evoluat pe baza unor diete care contineau sute de grame, nu zeci grame de legume si fructe, este probabil ca trupurile noastre sa functioneze cel mai bine la un nivel cat mai mare al acestor fitochimicale. "indrumarile despre cum sa ne hranim sugereaza sa mancam de cinci ori pe zi legume si de opt ori fructe; asta inseamna noua gustari pe zi, dupa cele mai conservatoare recomandari", spune Jeffrey Blumberg, Ph.D., profesor de nutritie la USDA Human Nutrition Research Center on Aging, de la Tufts University din Boston. Dar care este doza optima? Potrit profesorului Winston Craig, Ph.D-, R.D., presedinte si profesor de nutritie la Andrews University din Michigan: "Nu stim care este doza optima atunci cand e vorba de fitochimicale, dar stim ca daca mananci mai multe fructe, legume sau boabe de grau, esti mai aparat de boli". Tinand cont de dieta pe baza careia s-au dezvoltat stramosii nostri, ar trebuie sa triplam nivelul de fitochimicale, pentru a ne apropia de cantitatea de care avem nevoie pentru a fi sanatosi.

FITI IN FORMA CU FIBRELE
Nu-i de mirare ca stramosii nostri mancau cel putin 100 de grame de fibre zilnic, cand consumau o varietate atat de mare de fructe, legume, verdeturi, nuci si seminte. Desi aceasta cantitate ni se poate parea ciudata, pentru ca suntem obisnuiti cu mancaruri foarte bine rafinate, in realitate faptul ca noi mancam cam 10-20 de grame de fibre zilnic este anormal, dupa standardele evolutioniste. De asemenea, tipurile de fibre pe care le mancau stramosii nostri difera de cele pe care le mancam noi, pentru ca fibrele din fructe, legume si verdeturi sunt fibre solubile, cum ar fi pectina si hemiceluloza. Aceste fibre scad nivelul de zahar din sange, nivelul de colesterol si normalizeaza bacteriile din intestin.

CARBONATI DE CALITATE

Legumele care contin amidon, asa cum sunt radacinoasele si tuberculii, fructele si legumele, sunt principala sursa de calorii -carbohidrati - din dieta pe baza careia am evoluat. Chiar si astazi, carbohidratii din dietele triburilor primitive constituie aproximativ jumatate din valoarea totala a caloriilor, lucru pe care il recomanda si nutritionistii occidentali. Totusi, toti carbohidratii pe baza carora s-a dezvoltat corpul nostru pron din te neprocesate, cu un mare continut de fibre si un nivel nutritiv ridicat. Prin contrast, noi mancam tot mai multe seminte, zahar si legume prajite, gata procesate, sarace in factori nutriti, dar gata impachetate, asa ca astazi carbohidrat este sinonim cu dulciuri, paine alba, galbenus de ou si cartofi prajiti. "Accentul se pune astazi pe seminte, cand de fapt acestea constituiau doar o mica parte din mancarea stramosilor nostri, in aproape 99 la suta din intreaga perioada de la aparitia omului si pana la noi", spune dr. Lauri Hager.In atie cu semintele integrale, care sunt mancarea cea mai apropiata de semintele salbatice de grau, carbohidratii procesati nu ne dau fibre, sunt mult mai putin hranitori, si adesea contin mai multe calorii. Asa cum o sa vedeti in modulul 3, aceste tipuri de amidon procesat agraveaza diabetul si alte boli degenerative, in timp ce mancarurile naturale scad riscul de imbolnare.