Nutritia este, in primul rind, o chestiune de placere
placerea de a minca , iar sectiunea de fata nu-si propune nicidecum sa va transforme intr-un ascet. Jean-Paul Coffe (celebru gastronom francez) a facut o confuzie stigmatizindu-i pe aparatorii suplimentelor alimentare. Acestia propovaduiesc, dimpotriva, o intoarcere la o
alimentatie sanatoasa si traditionala, aceea pe care o gasim in piata, aceea care slujeste la pregatirea faimoasei Abucatarii burgheze A, atit de draga profesorului Marian Apfelbaum, unul dintre celebrii nostri nutritionisti. Ma situez fara ezitare in ara celor care apara o hrana bogata, in opozitie cu mincarea insipida sau epurata pe care industria s-a obisnuit sa ne-o serveasca. Din Statele Unite ne-au venit mesajele anti-sare, apoi cele anti-zahar, anti-cafea, anti-unt, anti-colesterol. A ajuns cu neputinta sa gasesti, intr-un supermarket
alimentar american, produse
lactate din care sa nu fi fost indepartate
lipidele (grasimile). Si, paradoxal, in timp ce pietele in aer liber dispareau, proliferau lanturile de localuri cu preparate la minut. Ciudat progres nutritional, de care sper ca Franta si alte tari sa se pazeasca multa vreme de aici inainte.
Numai daca va aflati intr-o stare patologica grava, se poate intimpla ca sarea, zaharul, cafeaua, untul, colesterolul, consumate in cantitati rationale, sa va faca rau. Alimentele nu se lasa usor impartite in grupe
unul bun, altul rau. Daca stilul dumneavoastra de ata nu va plaseaza intr-o categorie cu risc (tutun, alcool, expunere la substante toxice), o alimentatie moderata, rationala va va conduce, probabil, la o stare de sanatate conforma cu media si la o speranta de ata A normala A.
Celor care nu se multumesc cu aceasta,
nutritia le ofera un cimp de explorare bogat si promitator. Mai limpede spus, poate sa-ti placa bucataria burgheza si sa inghiti foarte bine si cite un comprimat de tamina E. Nu sint incompatibile. Poti, de asemenea, sa apreciezi o masa copioasa si sa admiti, in acelasi timp, ca trebuie sa maninci mai multe fructe.
REGIMUL MEDITERANEAN
Epidemiologii sustin ca populatiile din jurul Mediteranei au o speranta de ata si o speranta de sanatate mai mari decit ale altor populatii de pe glob. Aceste rezultate au fost puse pe seama unui
regim alimentar bogat in
fructe si legume, sarac in grasimi animale si in care
uleiul de masline ocupa un rol important. Faimosul A regim mediteranean A este deci un bun punct de pornire pentru sectiunea de fata.
Legumele si
fructele au calitati multiple. Ele asigura un aport de
glucide (zaharuri), care furnizeaza energie creierului si muschilor, si de fibre, care faciliteaza tranzitul intestinal si frineaza proliferarea celulelor tubului digestiv, diminuind astfel riscurile de cancer.
Legumele si fructele ofera, de asemenea, proteine, dar de o mai slaba calitate decit cele continute in carne. Proteinele sint alcatuite din lanturi de aminoacizi. Corpul descompune acesti ami-noacizi si ii reorganizeaza, pentru a fabrica tesuturi. Acizii ami-nati (sau aminoacizii) nu se gasesc intotdeauna in vegetale in proportiile si cantitatile adecvate organismului nostru. Uleiul de
masline este o grasime vegetala bogata in acid oleic, acid gras care, spre deosebire de
acizii grasi din unt, de exemplu, are un efect favorabil asupra colesterolului circulant. Regimul alimentar de tip mediteranean s-a dovedit eficient in prevenirea si tratarea a numeroase boli, printre care bolile coronariene. Un asemenea regim furnizeaza cele trei mari categorii de macroelemente nutritive : glucide, protide, lipide. El asigura, de asemenea, principalele microelemente nutritive: tamine, minerale, aminoacizi, acizi grasi.
