Ceea ce nimeni nu si-ar fi putut inchipui in trecut, acum se pare ca e dovedit stiintific, si anume ca, in starile depresive, si
alimentatia joaca un rol important.
Biochimistul si psihiatrul Joseph Hibbeln, de la Institutul National de Sanatate din Washington D.C., SUA, sustine ca exista primejdia inmultirii starilor depresive, prin consumul unor grasimi ce ar trebui etate. Aceasta idee indrazneata si radicala e acceptata de un numar din ce in ce mai mare de psihiatri si de biochimisti.
De fapt, problema e foarte serioasa. Cel putin in tarile industriale, starile depresive produc mai multe zile de incapacitate de munca decat orice alta boala. Si depresiunea nervoasa constituie o primejdie mondiala. in Anglia, fiecare a zecea persoana sufera de depresiune nervoasa, iar la unul din 20, aceasta stare dureaza toata ata.In Statele Unite, cei care s-au nascut dupa cel de-al doilea razboi mondial au un risc de doua ori mai mare de a face aceasta boala decat parintii lor, iar varsta la care incepe sa se manifeste este in continua scadere. Dar, pe langa primejdia pe care o reprezinta pentru sanatate, afectiunea este si foarte costisitoare. Numai in anul 2000, in Anglia, s-au prescris 22 milioane de retete cu antideprimante, in valoare totala de 300 milioane de lire sterline. Cheltuielile pentru starile depresive impreuna cu pierderile in productie insumeaza anual peste 8 miliarde de lire sterline.
Fireste, exista medicamente cu care se trateaza depresia, insa, in ciuda cercetarilor de zeci de ani, intelegerea bolii e foarte sumara. Toti sunt de acord ca are cauze multiple, in care joaca un rol atat genele, cat si factorii de mediu. Cu toata tendinta de a ingloba intr-o singura categorie pe toti cei care au simptome asemanatoare, se pare ca starile depresive nu constituie o boala unica, ceea ce explica greutatea de a prescrie terapia medicamentoasa cea mai potrita si faptul ca unii nu raspund favorabil la nici un medicament.
Cunoscand faptul ca in creierul uman exista o cantitate mare de grasimi si ca aceste grasimi pot fi modificate de alimentatie, Hibbeln sustine ca felul grasimilor ce intra in compozitia creierului poate influenta sanatatea noastra mintala.
Se stie ca
grasimile alimentare pot dauna sanatatii si in alte feluri. Astfel, grasimile saturate, in marea lor majoritate de origine animala, sunt implicate in diferite forme de cancer, in special
cancerul de san si de
intestin gros, ca si in aparitia aterosclerozei. Pe de alta parte, s-a observat ca
acizii grasi polinesaturati omega-3 pot imbunatati prognosticul celor care sufera de boala coronariana.
Dezvoltarea industriei alimentare dupa primul razboi mondial a produs schimbari dramatice in modul de alimentatie. S-a introdus utilizarea uleiului de soia, de germene de porumb, de palmier si de seminte de bumbac, care, alaturi de
uleiul de floarea-soarelui, contin cantitati disproportionat de mari de acid linolic, un acid gras omega-6, si cantitati foarte mici de acizi grasi omega-3 (de exemplu, acidul alfa-linoleic). Acest dezechilibru a fost accentuat prin hidrogenarea uleiurilor, pentru a fabrica margarina.In Statele Unite, consumul de
ulei de soia, pe cap de locuitor, este de 11 kg pe an, o crestere de 1.000 de ori in decurs de 100 de ani. Ca atare sau sub forma margarinei,
uleiul de soia reprezinta, in momentul de fata, 83% din cantitatea totala de grasimi consumate.
In schimb, se folosesc prea putine alimente bogate in acizi grasi omega-3, cum ar fi: nuci, masline, avocado, ulei de masline, de semite de in, de germene de grau, de rapita,
spanac si alte vegetale, in consecinta, alimentatia cu ulei de floarea-soarelui sau de
soia contine de 16 pana la de 20 de ori mai multi acizi grasi omega-6 decat omega-3, in atie cu situatia de acum 100 de ani. Si cum influenteaza acest dezechilibru al acizilor grasi compozitia creierului, pentru ca sa altereze sanatatea mintala?In primul rand, grasimile pot influenta semnalizarea intracerebrala. Ca sa patrunda in celule, orice substanta chimica si orice semnal trebuie sa traverseze membrana celulara, alcatuita aproape in intregime din grasimi, dintre care 20% sunt acizi grasi esentiali.In aceste membrane, exista canale de ioni, extrem de fine si cu forme foarte complexe. Prin modificarea formei, ele pot permite trecerea semnalelor sau le pot opri.
Compozitia grasimilor, in care se gasesc aceste canale de ioni, poate afecta forma lor, putand influenta, asadar, functia lor. Acizii grasi joaca un rol in flexibilitatea celulara din alte tesuturi, iar echilibrul intre acizii omega-3 si acizii omega-6 este la fel de important si in creier.In al doilea rand, acizii grasi au fost pusi in legatura si cu serotonina, neurotransmitatorul care inhiba transmiterea impulsurilor nervoase prin sinapsele creierului. Medicamentele antideprimante cresc nivelurile de serotonina, iar Hibbeln a gasit niveluri scazute de serotonina la persoanele cu o cantitate mica de acizi grasi omega-3 in lichidul cefalorahidian.
Un grup de cercetatori de la Universitatea Columbia Britanica a hranit purcei cu o cantitate mai mare de acizi omega-3 si au gasit mai multa serotonina in creierul acestor purcei decat la cei hraniti in mod normal. Deoarece serotonina ajuta la cresterea normala a axonilor si a dendritelor, lipsa acizilor grasi omega-3 in prima faza a etii poate altera pentru totdeauna dezvoltarea si functia creierului.
S-a mai observat ca administrarea de acizi omega-3 amelioreaza si fluxul sanguin cerebral.
Cercetarile efectuate asupra diferitelor populatii au aratat ca, in tarile in care se consuma cantitatile cele mai mici de acizi omega-3, se intalnesc cele mai multe cazuri de
stari depresive. Astfel, in Noua Zeelanda, unde consumul de acizi grasi omega-3 este mai mic, 6% din populatie sufera de depresie. in Japonia, unde consumul de acizi omega-3 e de patru ori mai mare, aceasta si prin consumul de peste, frecventa starilor depresive este de 1%.
Cand alimentatia de tip apusean se infiltreaza intr-o cultura, asa cum este Groenlanda, atunci rata starilor depresive creste.
Deja prin anii 1990, Andrew Stoll de la Universitatea Harvard, SUA, a observat ca bolnai care consumau cantitati mai mari de acizi omega-3, sub forma capsulelor cu ulei de peste, prezentau perioade mai lungi de remisiune decat cei care primeau un placebo ("medicament" inofensiv, fara nici un efect specific).
O echipa de la Universitatea Sheffield, Anglia, a administrat doze mari de acizi omega-3 la 70 de pacienti la care starea nu s-a ameliorat dupa medicamente antideprimante. Dupa 12 saptamani, 69% dintre acestia au prezentat o ameliorare edenta, in timp ce, dintre cei care au primit un placebo, numai 25%. Iar in anul 2002, cercetatorii de la Universitatea Ben Gurion, Israel, au raportat ameliorari apreciabile dupa doua saptamani de ulei de peste, la bolnai la care tratamentul medicamentos nu a dat rezultate.In momentul de fata, sunt in curs de desfasurare cel putin zece studii clinice cu acizi grasi omega-3 ca tratament pentru stari depresive si pentru alte
tulburari psihice, ca schizofrenia si deficitul de atentie.
Dorim sa atragem atentia ca, spre deosebire de medicamentele folosite pana in prezent, acizii grasi omega-3 din surse vegetale (nuci, avocado, masline, spanac, seminte de susan si de in, ulei de masline, de in si de germene de grau), concomitent cu etarea uleiului si a margarinei de floarea-soarelui, nu produc efecte secundare si nici nu se insotesc de riscurile legate de consumul de peste. Savantii ne asigura ca acizii grasi omega-3 ajuta la sanatate si la fericire, facandu-i pe toti sa zambeasca, cu exceptia poate a celor din industria farmaceutica.
Daca pana acum se stia ca ingestia crescuta de grasimi tulbura mecanismele de aparare ale organismului, favorizeaza aparitia diabetului, a aterosclerozei, a unor forme de
cancer si a bolilor degenerative in general, recent, savantii din Canada au ajuns la concluzia ca alimentatia bogata in grasimi nu numai ca duce la obstruarea arterelor si la incarcarea organismului cu multe kilograme, ci poate influenta in mod negativ si memoria.
In resta Neurobiology ofLearning and Memory (2001, voi. 75, p. 179), Gordon Winocur si Carol Greenwood, de la Centrul de Geriatrie din Toronto, publica un studiu interesant in legatura cu efectele grasimilor asupra creierului. Autorii au hranit sobolani de o luna cu o
dieta bogata in grasimi animale sau vegetale timp de trei luni de zile. 40% din calorii proveneau din grasimi. Grupul de control a primit un
regim in care grasimile nu reprezentau decat 10% din aportul caloric. De la varsta de patru luni, grupele de sobolani au fost antrenate intr-un exercitiu de memorie. Cercetatorii au gasit ca sobolanii cu un regim bogat in grasimi, indiferent daca erau grasimi animale sau vegetale, la exercitiile de memorie, aveau performante mai scazute decat sobolanii hraniti cu un regim sarac in grasimi.
Cercetatorii canadieni isi exprima ingrijorarea pentru faptul ca alimentatia multor copii contine 40% din calorii sub forma de grasimi, ceea ce ar putea tulbura dezvoltarea creierului, deoarece, la copii, creierul in dezvoltare e mult mai susceptibil decat cel al unui adult. Iar in aceasta printa, copin nu pot face nimic. Totul tine de intelepciunea parintilor.
