Peter Stent era un fermier cu experienta, insa niciodata nu mai vazuse asa ceva. Cu cateva zile inainte de Craciunul anului 1984, una dintre vacile lui de la Pitsham Farm, in South Downs, Anglia, a inceput sa piarda in greutate, nu-si mai putea tine echilibrul si aa un comportament cu totul ciudat. Cand a sosit terinarul, animalul parea ca si-a pierdut mintile. Iar cand a murit, peste 6 saptamani, fermierul a observat aceleasi simptome si la alte vaci. Curand, au murit noua vaci si nimeni nu putea explica de ce.In aceeasi perioada, Alison Williams aa 20 de ani si traia in satul Caernarfon, in Nordh Wales (Tara Galilor). Era o studenta stralucita si sociabila, careia ii placea sa inoate si sa strabata cu barca lacurile montane din apropiere. insa personalitatea ei s-a schimbat brusc la varsta de 22 de ani. Si-a parasit studiile, pentru a trai cu parintii si fratele ei. A inceput sa prefere singuratatea, privind ore intregi pe fereastra. in 1992, i s-a pus diagnosticul de prabusire nervoasa, iar in 1995, a denit paranoica si incontinenta. Cu o luna inainte de a muri si-a pierdut derea si capacitatea de a vorbi. Ultimele 5 zile le-a petrecut in coma.
Sunt convins ca am auzit cu totii astfel de relatari si am sesizat legaturile intre ele. De cand a aparut, boala "vacii nebune", sau encefalopatia bovina spongiforma, a ucis pana acum peste 200.000 de vaci in Anglia si in Europa. Iar varianta umana, pe care a contractat-o studenta Alison Williams, a facut 94 de victime. Dar aceste cifre marcheaza doar inceputul. O data ce s-au imbolnavit cateva animale, practicile moderne ale cresterii vitelor garanteaza ca vor urma milioane. Din Anglia, ramasitele animalelor infectate cu agentul encefalopatiei bovine au fost exportate in toata lumea, ca faina ce se amesteca cu nutretul pentru vite. in felul acesta, agentul producator de boala a ajuns in peste 80 de tari si milioane de oameni, nu numai in Europa, ci si in Rusia si in Asia, au consumat carnea animalelor hranite cu faina de carcase din Anglia.
Dupa o perioada de ezitare, gurnele din Anglia si din Europa au luat masuri drastice pentru a opri raspandirea bolii. In Anglia, numarul cazurilor noi e in scadere. Importul din Anglia a nutretului pentru vite a fost interzis in SUA deja in 1988, insa in multe tari in curs de dezvoltare nu s-a intreprins nimic pentru a preni aparitia bolii. Nimeni nu stie cate vite pe glob se gasesc in perioada de incubatie si nici cati oameni contracteaza boala. "Nu stim cate victime vor fi in anii urmatori", spune specialistul dr. Frederic Saldmann din Franta. De fapt, stiinta insasi abia acum incepe sa inteleaga boala. Ca encefalopatie spongiforma transmisibila, boala survine spontan la oi, vite cornute, nurci, cerbi si oameni. Si, o data contractata, boala poate fi raspandita.
Unele forme de encefalopatie spongiforma transmisibila se limiteaza la o singura specie, in timp ce altele ignora astfel de hotare. Insa fiecare forma e fatala si nu are tratament, distrugand creierul de obicei dupa o lunga perioada de latenta si producand simptome care merg de la dementa, la psihoze si la paralizii.
Daca teoria acceptata azi e justa, atunci boala nu e produsa de germeni, ci de prioni, molecule normale de proteina, ce devin infectioase cand iau o forma anormala.
Prionii nu sunt "vazuti" de sistemul imunitar, deci nu sunt atacati, rezista la solnti puternici si la temperaturi extreme. Pot fi inghetati, fierti, tinuti in formaldehida, in acid carbolic sau in cloroform, fara a-si pierde patogenitatea.
Istoria prionilor porneste din anii 1730, cand pastorii din Anglia si din Europa au descris boala numita "scrapie", prin care se intelegea o afectiune de obicei fatala a oilor, caracterizata prin contractii spastice, exciilitate, mancarime puternica, sete excesiva, emaciere, slabiciune si paralizie. Ca vacile lui Peter Stent, oile imbolnavite deneau agitate, apoi, in decurs de 3 la 6 luni, prezentau convulsii, paralizii, pierderea derii si, in final, moarte. Scrapie se intalneste si acum la oi, dar nu pare ca se poate transmite si la om.
Dr. Carleton Gajdusek nu stia nimic despre scrapie cand a ajuns in Papua Noua Guinee, in anii '50. Dar acolo a intalnit ceva asemanator la bastinasii Fore, din muntii din Rasarit, in special la femei si la copii. Bastinasii numeau boala kuru; aa o evolutie de aproximativ 16 luni.
In loc sa-si ingroape mortii, bastinasii ii mancau, in special pe cei decedati de kuru. Examinarea creierului a aratat modificari asemanatoare bolii Creutzfeldt-Jakob, o boala cerebrala rara si fatala, descoperita de cercetatorii germani prin anii 1920. in ambele stari, creierul prezinta "vacuole", mici cavitati, asemanatoare celor dintr-un burete. Dar, in timp ce boala Creutzfeldt-Jakob era o stare biochimica, surnind rar si la intamplare pe tot globul, kuru se

raspandea ca o plaga.

Dr. William Hadlow, un expert in scrapie, a observat ca vacuolele descrise de Gajdusek in creierul bolnavilor de kuru se asemanau cu cele intalnite la oi. Injectarea, la animale sanatoase, de tesut cerebral de la animalele bolna de scrapie ducea la aparitia bolii.
Injectand tesut cerebral de la bolnavii de kuru la maimute, prin anii 1965, Gajdusek a aratat ca boala aceasta se poate transmite. Interzicerea consumarii cadavrelor, in special a creierului, a dus la sistarea bolii in Papua Noua Guinee si la atribuirea premiului Nobel lui Gajdusek, care a demonstrat ca scrapie, kuru si boala Creutzfeldt-Jakob se pot raspandi si pot ucide in acelasi fel.
Cam tot pe atunci, endocrinologii au descoperit ca hormonul de crestere, ce se gaseste in glanda hipofiza, poate ajuta ca piticii sa atinga o inaltime normala. Singura sursa cunoscuta de hormon de crestere erau cadavrele umane. Astfel, in 1963, in SUA, s-a infiintat Agentia Nationala de Hipofiza, pentru colectarea si distribuirea hipofizei. In urmatoarele doua decenii, aproximativ 8.200 de copii au primit hormon de crestere prin aceasta agentie. Un program asemanator a fost realizat si in Europa. Totul parea sa mearga bine, pana cand, in anul 1984, unii pacienti, care au primit hormonul de crestere, au inceput sa prezinte boala Creutzfeldt-Jakob, in jurul varstei de 20 de ani, cand se stia ca forma "sporadica" a acestei boli este foarte rara sub varsta de 50 de ani. in primavara anului 1985, a denit evident ca medicina a creat echivalentul a ceea ce practica tribul Fore. Nimeni nu stie cati donatori de glanda hipofiza erau in perioada de incubatie a bolii Creutzfeldt-Jakob. insa 27.000 de copii primisera extrasul de hipofiza, atunci cand practica a fost oprita.In 1986, patologii au descoperit ca vacile imbolnavite in ferma lui Peter Stent, Pitsham Farm, prezentau o alta varianta de scrapie, kuru si boala Creutzfeldt-Jakob: encefalopatia spongiforma bovina sau BSE. Dar, intre anii 1988 si 1996, tarile asiatice au importat aproape un milion de tone de faina pronind din prelucrarea animalelor decedate de encefalopatia bovina spongiforma. Iar populatia continua sa consume carne de vita, ca mai inainte.
Ulterior, cercetatorii au reusit transmiterea encefalopatiei bovine la porci, prin injectarea de tesut cerebral.
Abia in anul 1996, ministrul sanatatii din Anglia a declarat, in fata parlamentului britanic, ca encefalopatia bovina a dat nastere la o noua boala umana, o "varianta" a bolii Creutzfeldt-Jakob.
Iar ziarul Guardian scria cu litere de-o schioapa: "Friptura de vaca, simbolul unificator al culturii noastre, idolul Angliei chi, s-a dodit, in mod brusc, a fi calul troian pentru distrugerea si nenorocirea noastra".
La aproape 10 ani de la imbolnavirea primei vaci, Anglia a interzis reciclarea animalelor de ferma si a oprit exportul de nutret pe baza de carne de vita. De atunci, tara a cheltuit miliarde de lire sterline pentru a distruge vitele cu o varsta mai mare de 30 de luni, indiferent de starea de aparenta sanatate. Si aproximativ 500.000 de tone de carcase sunt depozitate in 13 centre din tara, de unde, cu cisterne sigilate, se transporta la locurile de incinerare. Iar cenusa e ingropata. Gratie acestor eforturi, de altfel foarte tarzii, in Anglia nu apar decat 30 de cazuri noi de encefalopatie bovina pe saptamana. Acum 10 ani, erau peste 1.000. Dar pentru restul lumii, raul abia acum incepe. Mai bine de 12 tari europene au raportat cazuri de encefalopatie bovina spongiforma la vitele nascute in tarile respecti.
Statele Unite au fost mai prevazatoare prin masurile luate, totusi e prea devreme sa spunem ca sunt lipsite de prioni. Encefalita spongiforma s-a gasit la oi, cerbi, nurci, elani si oamenii de pe teritoriul nord-american.
Dupa cum deti, interesele financiare au facut ca respecilul gurn al Marii Britanii sa intarzie luarea masurilor necesare cu peste 10 ani. Pentru a proteja industria cresterii vitelor, sanatatea populatiei a fost trecuta pe ul al doilea.
Am relatat istoria in curs de desfasurare a encefalopatiei bovine spongiforme, amintindu-mi ca, zilele acestea, se implinesc exact 80 de ani de la un alt deces surnit mult prea devreme. Marele barbat de stat Take Ionescu, aflat in vacanta in Italia, a cazut victima febrei tifoide, pe care a luat-o de la o stridie. A inchis ochii in dimineata de miercuri, ora 10, in ziua de 21 iunie 1922. Nu implinise nici 64 de ani. O pierdere dureroasa pentru o tara care aa atata nevoie de oameni de caracter.
Acum cincizeci de ani, carnea de pasare fiind un articol de lux, se consumau mai putin de 8 miliarde pui la gratar. in anul 2005, au ajuns 50 de miliarde de pui pe mese. in aceasta crestere enorma exista un pret ascuns, platit nu numai de sanatatea consumatorilor, ci si de nevinovatele pasari. Cu patruzeci de ani inainte era nevoie de aproape trei luni pentru ca un pui sa ajunga la greutatea necesara pentru a fi sacrificat de aproximativ 2 kg. in anul 2005 e nevoie de numai patruzeci de zile, si imperativul comercial este de a reduce aceasta perioada cu o zi pe an.
Cum se realizeaza aceasta crestere rapida? in ultimele decenii, pentru a creste productivitatea, adica profiturile, selectarea genetica a realizat vaci care dau de zece ori mai mult lapte decat pot consuma viteii lor, sau vitei atat de dezvoltati, incat "nasterile" se realizeaza prin interntii chirurgicale, si pui ce cresc atat de repede, incat nu se mai pot tine in picioare.
Azi, in crescatorii, puii se dezvolta de doua ori mai repede decat acum treizeci de ani, fiind selectati dintr-un rezervor genetic din ce in ce mai limitat. 98% din productia mondiala de pui provin din pasarile furnizate de numai trei companii. Crescand foarte repede, scheletul lor cedeaza si foarte multi nu se mai pot tine pe picioare. Rata meolica crescuta suprasolicita sistemul cardiovascular si o proportie mare de pasari prezinta ficat marit si insuficienta cardiaca. Si atunci sa mai mancam carne ? {New Scientist, 15 noiembrie 2003).
Dar nici encefalopatia bovina spongiforma, nici febra tifoida luata de la o stridie n-ar trebui sa fie principalul motiv pentru a evita alimentele de origine animala. Aceste cazuri survin rar. in schimb, zilnic apar mii de cazuri de infarct miocardic sau cerebral, cazuri de cancer, de diabet de tip 2, de obezitate, de osteoporoza si de inca multe altele datorita consumului de produse animale, care ar putea fi evitate printr-un regim total getarian.