Pentru a-si desfasura actitatea sa in conditii bune, organismul uman trebuie sa primeasca zilnic o cantitate de energie si de factori nutriti (protide, glucide, lipide, minerale, tamine si apa). Acestea sint furnizate prin aportul de alimente.
Definim ratie alimentara tocmai aceasta cantitate de alimente ingerate (aportul de alimente) care satisface calitativ si cantitativ toate nevoile nutritive (trebuintele nutritive) ale indidului pe o perioada de timp de obicei de 24 de ore.
1 Nevoile nutritive se prezinta fie sub forma nevoilor energetice (calorice) exprimate in calorii1, fie sub forma nevoilor in factori nutriti (proteine, glucide, lipide, minerale, apa, tamine), fie sub forma nevoilor in alimente, ultimul reprezentind un mod de exprimare mai apropiat de felul cum se gasesc factorii nutriti in natura.
Toate procesele tale din organism (circulatia, respiratia, excretia, contractia musculara s. a.) se efectueaza cu cheltuiala de energie. Nevoile de energie sint cele mai stringente, cele pe care organismul cauta sa le acopere in primul rind.
Pentru a intelege importanta acestora, amintim ca in cazul in care nevoile energetice nu sint acoperite prin aportul de alimente, organismul apeleaza la propriile sale tesuturi, pe care le arde tocmai pentru a obtine aceasta energie de care are nevoie.
Principalii furnizori energetici ai organismului sint principiile nutritive calorigcne: lipidele,
glucidele si proteinele provenite din alimentele ingerate sau cind acestea lipsesc ori sint insuficiente, provenite din arderea tesuturilor organismului insusi.
Prin arderea unui gram de
glucide se elibereaza cca 4,1 calorii, a unui gram de
proteine tot 4,1 calorii si a unui gram do lipide 9,3 calorii.
Energia este Inmagazinata in prineipiilo nutritive in cursul procesului de sinteza a acestora, fiind prezenta sub forma asa-numitei energii chimice potentiale. Aceasta poate fi eliberata prin arderea principiului respectiv in organism, sub diferite alte forme de energie: mecanica, electrica, calorica (in cea mai mare parte).
/ Exista o cantitate de energie calorica minima indispensabila organismului pentru mentinerea functiilor sale tale. Aceasta a fost numita meolism bazai sau cheltuiala minima de energic/ si este definita ca: energia necesara unui indid aflat in stare de veghe, in repaus fizic si psihic, la cel putin 12 ore dupa ultima masa si la cel putin 24 de ore dupa ultima ingestie do proteine, in conditii de neutralitate termica (adica la o temperatura a mediului ambiant de 20-21A).
Determinarea meolismului bazai se face cu aparate speciale care masoara direct sau indirect aceasta cheltuiala de energie a indidului.
I Valoarea meolismului bazai variaza in functie de o seric de factori, ca: greutatea indidului, suprafata corporala, forma corpului, rsta, sexul,, diferitele stari fiziologice (graditate, alaptare) sau factori de mediu (climat cald sau rece). (Aceasta poate creste excesiv in cursul unor stari patologice (spre exemplu in cazul cresterii actitatii
glandei tiroide, hipertiroidiesau boala Basedow) sau din contra poate scadea sub valorile normale in cursul incetinirii actitatii aceleiasi glande, boala cunoscuta si sub numele de mixedem (hi-' potiroidie). Deci, determinarea meolismului bazai poate reprezenta un ajutor in diagnosticarea acestor boli.
Exista mai multe moduri de a se exprima valoarea meolismului ba-, zal. De obicei, la adultul normal se considera a fi de 1 calorie pe kilogram-corp si pe ora. Deci, un indid de 70 kg greutate va avea nevoie pentru Intretinerea functiilor sale tale de 1 680 calorii in 24 de ore, cifra rezultata prin inmultirea dintre 70 si 24.
Nevoile energetice bazale sint mai crescute la copil, scazind treptat pe masura ce indidul inainteaza in rsta.
Din punctul de vedere al sexului, exista o diferenta in ceea ce priveste valoarea meolismului bazai care incepe de la rsta de 3 ani si ramine apoi tot restul etii cu 10% mai ridicata la
sexul masculin fata de cel feminin.
La femeia grada se intilneste un meolism bazai mai crescut fata de cea negrada. Aceasta crestere este mai pregnanta mai ales in a doua jumatate a sarcinii. De asemenea, o crestere importanta a valorilor cheltuielii minime de energie se intilneste si la femeia care alapteaza. Acest fapt impune un supliment caloric prin
ratia alimentara pentru femeia aflata in aceste situatii.
Am mentionat anterior ca cheltuiala energetica bazala exclude orice actitate musculara, orice ingestie de alimente si termoreglarca (in conditiile de neutralitate termica organismul nu are de luptat pentru mentinerea constanta a temperaturii corpului).
Daca vom tine seama de acesti factori, vom constata ca pe [inga cheltuiala minima de energie, organismul va necesita un supliment energetic pentru ingerarea hranei, pentru actitatea musculara si pentru mentinerea constanta a temperaturii corpului.
Suplimentul energetic necesar pentru incorporarea hranei a fost numit actiune dinamica specifica. Aceasta reprezinta
caloriile cheltuite In cursul digestiei si asimilarii hranei si variaza in functie de principiul nutritiv utilizai. Este mai mica in cazul glucidelor si lipidelor si foarte ridicata in cazul proteinelor.
Spre exemplu, pentru a realiza 100 calorii necesare unui
travaliu oarecare, organismul va utiliza o cantitate de proteine care sa produca 130 de calorii. Diferenta (130100) reprezinta tocmai actiunea dinamica specifica a proteinelor, adica surplusul energetic necesar pentru
digestia si meo-lizarea acestora.
Actitatea fizica sau
travaliul muscular impune organismului consumarea unui supliment de calorii a carui valoare variaza in functie de intensitatea si durata efortului depus. Aceasta cheltuiala suplimentara de energie a fost masurata de cercetatori pentru diverse categorii de actitati musculare si pentru diverse profesii (asa-numita profesiograma), Intocmindu-se ele care indica aceste cheltuieli.In mod schematic, in functie de energia depusa, diversele profesii au fost impartite in mai multe grupe, astfel:
a) profesii care necesita o cheltuiala mica de energie: functionari de birou, dactilografi, cizmari, tipografi, ceasornicari, medici, ingineri, profesori, studenti, nzatori, femei casnice;
b) profesii care necesita o cheltuiala moderata de energie: mecanici, trac-toristi, zugra, tinichigii, strungari, vopsitori, soferi, militari;
c) profesii care necesita o cheltuiala mare de energie: dulgheri, turnatori, lacatusi, instalatori de apa, treieratori, mineri in munci mecanizate, be-tonisti;
d) profesii care necesita o cheltuiala foarte mare de energie: mineri nemecanizati, fierari manuali, muncitori agricoli care lucreaza nemecanizat, Inotatori, canotori;
e) profesii cu cheltuiala exagerata de energie: taietori de lemne, spargatori de piatra (nemecanizat), cosasi, sapatori de pamint, alpinisti.
Raportind la kilogram-corp greutate ideala1 ( elul XIII) nevoile calorice ale unui indid in functie de efortul depus sint considerate astfel:
pentru repaus la pat sint necesare: 2530 cal/zi;
pentru un exercitiu usor: 3540 cal/zi;
pentru un exercitiu moderat: 4045 cal/zi;
pentru un exercitiu intens: 4550 cal/zi;
pentru un exercitiu foarte intens: 5060 cal/zi.
O alta posibilitate de a sili nevoile calorice este si aceea de a adauga un plus de calorii peste valoarea meolismului bazai al indidului in functie de intensitatea efortului depus astfel:
pentru ata sedentara: 800900 cal.
pentru o actitate usoara: 9001400 cal.
pentru o actitate moderata: 14001800 cal.
pentru o actitate grea: 18004500 cal.
Pentru a eta supraincalzirea sau racirea excesiva, cind temperatura mediului ambiant vaiiaza in limite prea largi, organismul necesita un surplus caloric pentru a micsora pierderile de caldura cind acesta este amenintat cu racirea sau pentru a accelera eliminarea acesteia clnd este amenintat cu supraincalzirea. Este vorba despre functia de termoreglare (adica de mentinere constanta a temperaturii corpului in anumite limite fiziologice), indispensabila pentru desfasurarea in conditii normale a functiilor organismului.
Suplimentul energetic necesar pentru mentinerea constanta a acestei temperaturi a corpului se cifreaza intre 8 si 10% din valoarea meolismului de baza, fiind dependent de o scrie de factori cum ar ii: clima, sezonul, modul de ata, imbracamintea s. a.
Surplusul energetic necesar pentru termoreglare impreuna cu cel necesar pentru incorporarea de hrana (actiunea dinamica specifica) si cel necesar pentru travaliul muscular alcatuiesc impreuna asa-numita nevoie energetica de relatie. Aceasta impreuna cu meolismul bazai formeaza de fapt nevoile energetice (calorice) zilnice ale unui indid.
