Necesarul caloric si energetic, echilibrul greutatii corporale, reinnoirea celulelor pierdute si sustinerea actitatii meolice formeaza, in principiu, orientarea nevoilor curente nutritionale fiziologic corecte.
Reprezentand in alimentatia omului un indispensabil timent de materie primara de baza, este stiut ca, din biosfera, glucidele sunt structurile chimice cele mai raspandite si cu cel mai mare volum de componente biologice (in regnul vegetal si, in parte, in cel animal).
Astfel, ele singure reprezinta domeniul cel mai predominant si important (gandind la regnul vegetal cu compusi sai organici) in atie cu toti ceilalti compusi organici la un loc (proteine, lipide).

Este suficient sa ne gandim la celuloza si amidon, doi compusi complecsi de polizaharide, dintre cei mai rasanditi din regnul vegetal, primul reprezentand peretele celulelor vegetale din tesuturile fibroase si lemnoase ale ierburilor, telor si arborilor, iar al doilea reprezentand produsul de rezerva predominant, ca hrana sau pentru perpetuare (granele, semintele, tuberculii, rizomele, etc).
Acesti produsi chimici au aceeasi unitate de structura de baza ce ii compun, D-glucoza

forma dextrogila

(molecula tala si materialul energetic ale fiintelor, printre care si omul) pe care o elibereaza printr-o hidroliza completa in diferite evenimente meolice si reactii chimice din evolutia etii.
Asemenea hidroliza se poate face sub actiunea unui acid (ex.: acidul clorbidric) sau a unei enzime (ex.: in tubul digestiv).
Putem completa raspandirea acestui mare grup de materie organica, amintind prezenta altor glucide din regnul vegetal, sub forma moleculara simpla (fructoza, riboza) sau mai complexa si variata (heteroglicanii), ori pectinele (fructe, ciuperci, alge etc), chitinele, (gelosele), agarurile, gomele, mucilagurile etc. sau cele de origine bacteriana, prin prezenta lor in peretele bacteriilor (peptidoglicani).

Viata este dependenta si de acest mare timent alimentar - glucidele

Dulciurile, substante zaharoase folosite la inceput de omenire, care au fost descoperite in natura erau reprezentate de monozaharide (glucoza si fructoza) din miere, fructe si, adesea, din alte vegetale (zaharuri socotite cu "absorbtie rapida")
Dar ce sa zicem de grupa radacinoasekr "dulci ", care, sigur, faceau parte din placerea hranei omului primitiv si care continea hidrati de carbon complecsi !
Mai tarziu, la acestea s-a adaugat in hrana sa o dizaharida, extrasa din trestia de zahar, al carei suc, prin evaporare, dadea zaharul cunoscut atunci si consumat de el.
Ulterior, la fel, zaharul a fost extras si din sfecla de zahar sau alte produse vegetale.
Printre aceste zaharuri exista si produsul intermediar, brut, care continea si alte principii naturale foarte folositoare ce insoteau dizaharidele propriu-zise.
Ele poarta, in general, numele de oze si au formula bruta (CH20)n.
Daca monozaharidele (glucoza, fructoza) si dizaharidele (zaharuri "de transformare"), au fost numite produse cu absorbtie rapida, ceilalti hidrati de carbon, mai complecsi (amidon si alte polizaharide), au fost denumiti hidrati de carbon de transformare, de digerare si de absorbtie lenta.
Unul dintre cele mai importante roluri ale acestui timent glucidic este prezenta sa esentiala (ca si a celorlalte elemente de baza, proteine si lipide) in folosirea produselor lui ca material indispensabil pentru sinteza structurilor si a actitatii celulelor organismului uman (dar si cel al animalelor si al vegetalelor).
Aceasta polivalenta a structurii lor moleculare face ca glucidele sa aiba o puternica participare la constructia si functionalitatea celulara a organismelor i.

Glucidele in extraordinara organizare a naturii

Nu este de mirare ca aceasta uzina chimica extraordinara si cu potential infinit, natura, a facut ca cele mai importante forme si rezerve de glucide din regnul animal, glicogenul si din ce vegetal, amidonul, sa fie formate din aceeasi unitate de baza, cea mai simpla, cea mai usor utilizabila si cea mai disponibila dintre glucide, pentru organismele i: D-gluco^a.
Aceste forme biochimice moleculare existente in natura sub forma poliinlantuita, liniara, au ramificatii prezente la anumite distante ce sunt singurele care le fac sa se deosebeasca sau nu intre ele.
Mai exemplificam aceasta maiestrie a naturii de a veni in ajutorul fiintelor sale spre a le simplifica ata, prin faptul ca amandoua

celuloza si amidonul

sunt formate dintr-o inlantuire de aceleasi molecule de glucoza, la celuloza fiind uniteprintr-o legatura moleculara "beta",iar la amidonprintr-una "alfa"(singura deosebire ce a creat-o intre ele).
Stim ca energia solara este cea indispensabila si responsabila de formarea in natura a glucozei prin fotosinteza, din carbon, hidrogen si oxigen (CHO), in cloroplaste, unde este inmagazinata clorofila si carote-noizii, organite din citoplasma celulelor vegetale (similare mitho-condriilor din citoplasma celulelor animale).

Toate aceste monozaharide absorbite ajung de la nivelul intestinal in vena porta si, de aici, in ficat, unde, o parte pot fi stocate ca glicogen (complex macromolecular multiplu de glucoza), iar altele pot fi folosite de celulele intregului organism.
Se stie importanta folosirii energetice a glucozei, de catre celulele sistemului nervos central, de muschii striati si netezi sau, in special, de cei ai inimii etc.
O alta importanta grupa de glucide de genul heteroglicanilor (prezenta in regnul vegetal) exista si in regnul animal (participand in structura celulelor tesuturilor), cum este acidul hialuronic, cel chondroitin-sulfuric, acidul sialic etc. sau a celor produsi de secretia proprie a unor celule, cum este indispensabila heparina (secretata de mastocitele ce se gasesc, mai ales, in ficat, pulmon, scere etc).