Pentru desfasurarea in conditii normale a dirselor sale functii, organismul are nevoie de energie si elemente nutril.ivc. Acestea ii sint furnizate prin alimente. Intrucat in alimente principiile nutriti (factorii nutritivi)
sese sub forma unor combinatii complexe care nu ar putea fi utilizate, ele necesita o transformare, o degradare pina la elemente rnai simple pe care organismul sa le poata folosi ca sursa energetica si plastica (pentru cresterea si reinnoirea celulelor si a tesuturilor uzate).
Prima clapa a acestor transformari se realizeaza la nilul aparatului digestiv, de unde, pe calea circulatiei sanguine si limfatice, elementele nutriti transformate merg la celule, unde are loc a doua etapa de transformari in cadrul procesului numit meolism.
Digestia reprezinta una dintre cele mai importante functii ale organismului. Ea se realizeaza la nilul unui aparat specializat pentru aceasta, numit aparatul digestiv (. 12). Acesta are aspectul unui tub cu calibrul variabil in dirsele sale portiuni, care incepe cu orificiul bucal si sl'irseste cu orificiul anal. l)e-a lungul sau are loc transformarea hranei noastre.
Initial, alimentele sint farimitate mecanic si imbibate cu soli va (produsul de secretie al glandelor salivare) in cursul fenomenului numit masticatie. Apoi acestea (care formeaza asa-numitul bol bucal) sint propulsate prin esofag spre stomac si intestinul subtire, unde se continua si se desavirseste digestia celor mai multe dintre alimente. Concomitent, la nilul intestinului are loc si absorbtia principiilor nutriti. Resturile nedigerate trec mai departe in intestinul gros numit si colon, unde se definitiaza procesul digestiei si al absorbtiei.In final, o parte dintre alimentele nedigerate, impreuna cu celulele uzate desi u ama te din mucoasa digestiva si unele secretii de la acest nil formeaza materiile fecale care se vor elimina intermitent prin partea inferioara a tubului digestiv numita rect in cursul actului numit defecatie.
Intr-o prima etapa a digestiei au Ioc fartmitarea alimentelor si imbibarea lor cu saliva. Procesul are loc in cavitatea bucala cu ajutorul aparatului dentar. Constiinciozitatea cu care mestecam alimentele are o deosebii;"; importanta, intrucil de aceasta prima etapa depinde in buna masura sarcina ce va reni celorlalte segmente ale tubului digestiv. Dintre coi care maninca in graba fara sa mestece alimentele in gura suficient, se recruteaza majoritatea suferinzilor de stomac (gastritici, ulcerosi s.a.).
In continuare, principiile nutriti vor suferi o serie de alte transformari piua la Incorporarea lor In tesuturile proprii organismului, pina la arderea lor si la eliminarea resturilor neutilizabile rezultate din aceasta ardere, trans-iri care alcatuiesc procesul cunoscut sub numele de meolism. Acesta este format din doua laturi distincte: una de Binteza, de refai ere a tesuturilor proprii din substante simple, numita anabolism (sinteza), si alta de descompunere a substantelor compuse, de degradare in scop energetic, numita cata-ii.ilisni (descompunere, degradare).
Glucoza reprezinta principalul furnizor de energie imediata pentru organism. Dupa absorbtia sa prin peretele intestinal ajunge in circulatia sanguina, unde se gaseste in mod normal intr-o concentratie foarte constanta, de 70- 120 m| 3 ce reprezinta glicemia. Variatiile sale, atil in sensul
;ii, cit si In sensul cresterii peste cifrele normale sini foarte periculoase I ism, de aceea slnt puse in functiune mecanisme nervoase si
umorale pentru mentinerea constanta a valorilor glicemiei.In cazul citul glucoza sanguina tinde sa creasca (spre exemplu, dupa absorbtia crescuta de glucide, la nilul mucoasei intestinale) surplusul este dirijat catre ficat, unde are loc transformarea sa tntr-un compus mai complex glicogenul

care reprezinta o forma de rezerva de glucide a organismului.

Spre deosebire de glucide si lipide, aminoacizii nu se depoziteaza in organism. Celulele folosesc numai atit cit este necesar, restul suit oxidati si transformati in glucide sau slnt arsi cu eliberare do energic. Din procesul de degradare a proteinelor, care este mult mai complex decit al glucidelor, rezulta pe linga apa si bioxid de carbon si amoniacul, care este un produs toxic pentru organism. Acesta va fi transformat mai departe la nilul ficatului in uree, produs mai putin toxic, care se elimina prin urina.Intrucit proteinele slnt singurele principii nutriti care contin azotA putem sili cantitatea lor fixata la nilul organismului prin determinarea azotului (cunoscut fiind ca 1 g azot corespunde la 6,25 g proteine). S-a silit i i intre cantitatea de azot ingerat si eliminat exista un echilibru. Acesta s-a numit bilani azotat sau echilibru (balanta) azotat.
Bilantul azotat est-o pozitiv cind cantitatea de proteine ingerate (azotul ingerat) este mai mare decit proteinele eliminate (azotul eliminat). Cind cantitatea de proteine ingerate este mai mica decit cea de proteine eliminate, bilantul este negativ. Cind aportul de proteine este egal cu eliminarile acestora ne aflam in fata unui bilant azotat echilibrat (. 18).
Determinarea bilantului azotat reprezinta un criteriu de apreciere a situatiei meolismului proteinelor din organism.
Grasimile, descompuse in glicerol si acizi grasi la nilul tubului digestiv i absorbite prin peretele intestinal, vor li transportate spre tesuturi pe cale limfatica si sanguina dupa ce au fost resintetizate in prealabil in grasimile proprii organismului.

Ajunse la tesuturi grasimile fie intra in constitutia componentelor celulare, Fie se depun ca grasimi de rezerva in lesului adipos subcutanat, sau in jurul unor organe. Din rezer, ele vor li mobilizate ori de cite ori organismul are nevoie de energie pentru a fi arse.
Lipidele pot fi sintetizate In organism si din glucide si din proteine. Ele reprezinta o sursa energetica importanta pentru organism. Prin arderea lor rezulta bioxid de carbon, apa si o importanta cantitate de energie (0 calorii pentru 1 g lipide arse).
Pentru arderea lipidelor, organismul are nevoie Insa de o anumita cantitate de glucide. S-a afirmat pe buna dreptate ca "lipidele ard la toiul glucidelor".
In cursul unor tulburari produse in meolismul glucidelor (cum se intimpla in diabetul zaharat) pot aparea tulburari si ale meolismului lipidelor, cu formarea unor compusi intermediari toxici pentru organism cum sint corpii eetonici. Acestia sint raspunzatori de fenomenele gra ce apar in complicatia diabetului numita roma diabetica.
Uneori, prin aport alimentar exagerat de lipide si glucide, grasimile se acumuleaza in cantitati excesi in depozitele adipoase, ducind la boala cunoscuta sub numele de obezitate, care pe linga dezavantajul estetic arc o serie de neajunsuri prin complicatiile gra la care poate duce.
(n concluzie, observam ca pornind de la alimente, prin dirse transformari suferite in organism in cursul proceselor de digestie si meolism, rezulta produsii finali: bioxidul de carbon, apa si energia. Primii doi sint eliminati in mediul exterior. Procesul inrs de formare a compusilor organici (factorilor nutritivi) pornind de la bioxid de carbon si apa nu se poate realiza In organismul uman. tele sint cele care pot sintetiza dirsii compusi ici din apa si bioxid de carbon cu ajutorul energiei solare. Acesti compusi vor fi preluati de organismul uman fie direct prin consumul alimentelor de origine getala, fie indirect prin consumai alimentelor de origine animala (animale care s-au hranit cu produse getale) (fii;. 19). Astfel asistam in cele din urma la un circuit sau un ciclu in care se produc pe de o parte procese de inmagazinare si pe de alta parte de eliberare de energie si substante. In acest circuit este inclus si organismul uman in ansamblul biologic al schimburilor dintre organism si mediul inconjurator.