Am scris aceasta sectiune cu speranta ca ea le va face bine cititorilor. Am vrut sa le pun la dispozitie informatii in general greu de gasit in presa sau intr-un cabinet medical. Am vrut sa arat ca exista alternative netoxice la tratamente costisitoare si, citeodata,

daunatoare.

Daca denunt metodele citorva societati

o minoritate

si recomand mereu apelul la sfatul unui medic, o fac pentru ca sint conns ca doar favorizind accesul liber la suplimentele alimentare se poate ameliora sanatatea populatiei. Restringerea accesului nu ar ser interesele oamenilor si nu ar merge nici in sensul unei reduceri a cheltuielilor pentru sanatate.

Unii medici sint ingrijorati de efectele pe termen lung ale mega-dozelor de tamine. Le inteleg argumentul, iar o atare preocupare ii onoreaza. Dar nu se cunosc cazuri de intoxicatie cu suplimente alimentare. Spitalele nu dau pe dinafara de adepti ai taminei C. Statele Unite constituie in domeniu exemplul unei practici comerciale de mai multe decenii, iar specialistii considera azi ca binefacerile suplimentelor alimentare sint cu mult mai mari decit eventualele lor efecte nocive. Numeroase anchete epidemiologice arata ca utilizatorii acestor suplimente se bucura, in general, de o sanatate mai buna decit cea a mediei populatiei. Acesta nu este un indemn ca toata lumea sa se indoape fara dis-cernamint cu tamine, ci o pledoarie impotriva reglementarii accesului la anumite produse sau a dozajului lor. Problema accesului liber la suplimente si a dozarii lor se inscrie intr-o vasta dezbatere prind interesul curativ sau preventiv al acestor produse. Aceasta dezbatere are loc sau va avea loc in toate tarile si, in ceea ce ma priveste, imi doresc sa fie cit mai obiectiva cu putinta. E de dorit, de asemenea, ca oamenii sa-si spuna parerea in cunostinta de cauza. Or, informatia vehiculata in mass-media nu este totdeauna echilibrata.

REACTII Sl ATITUDINI CIUDATE

Un sindrom ciudat afecteaza o parte a presei franceze: Pe masura ce cunostintele noastre despre dietetica se inmultesc si se atesta efectele ei promitatoare asupra sanatatii, se inmultesc si articolele care contesta eficienta suplimentelor si avertizeaza consumatorii asupra unor Apresupuse pericoleA. In ultimii ani, cu exceptia unor articole bine documentate din L'Evenement dujeudi, Paris-Match, VSD, Science et Vie sau Globe, asistam la o actiune de demolare ale carei motivatii reale imi scapa. Cred

dar poate sint un naiv

ca tot ceea ce poate contribui la prevenirea sau tratarea bolilor pe o cale netoxica este in interesul publicului si ar trebui mai curind adus la cunostinta acestuia decit denigrat sistematic.
Presa trimbiteaza adesea cu elan descoperirea unei molecule care A ar putea sa trateze in itor anumite cancere A sau a unei gene care A reprezinta o speranta pentru mii de bolna A. Ea amplifica astfel in chip serl afirmatiile vreunui laborator sau ale unui genetician, cind, de fapt, nu s-a descoperit nici un medicament revolutionar impotriva cancerului si nu avem inca nici cea mai vaga idee despre ndecarea bolnalor prin manipulare genetica. De ce am face dovada unui atit de slab spirit critic in domeniul medicinii traditionale, intimpinind, in schimb, cu mitraliera timidele propuneri ale dieteticienilor, care se sprijina la rindul lor pe rezultate la fel de conngatoare, daca nu chiar mai sigure decit cele prezentate de laboratoarele farmaceutice ? Marturisesc ca nu prea inteleg.
Este legitim ca un jurnalist sa aiba fata de dietetica indoieli pe care sa le comunice cititorilor sai. ingrijoratoare este insa partinirea care nu are la baza nici o realitate stiintifica. Iata citeva titluri recente din presa:
5> ACocteilurile de tamine sint remedii pe cit de scumpe, pe atit de ineficiente. A (Info Matin, 13 ianuarie 1994) O AA de la absurd, B de la baliverna, C de la costisitor A
(50 Millions de Consommateurs, martie 1990) O A Suplimente alimentare : inutile si uneori daunatoare A
(Que choisir ?, ianuarie 1993) O A Suplimente alimentare : o optiune rezonabila ? (Que choisir ?, suplimentul din decembrie 1994). Astazi, argumentele folosite pentru acreditarea ideii ca suplimentele ar fi daunatoare se sprijina pe rezultatele unui studiu efectuat >n Finlanda. In cursul acestui studiu s-au constatat cu surprindere mai multe cancere pulmonare intr-un grup de mari fumatori (cel putin 20 de tigari fumate pe zi de-a lungul a 30 de ani) care luau suplimente de beta-caroten. Dar ziaristii, prompti in a conchide asupra nocitatii beta-carotenului pe baza unei anchete izolate, se feresc sa-i citeze pe autorii studiului. Iata ce scriu ei: A Lipsa de efect a beta-carotenului este cu totul surprinzatoare, date fiind dole epidemiologice substantiale si consistente despre asocierea dintre consumul de beta-caroten si o incidenta mai redusa a cancerului pulmonar Nu detinem pina acum nici o informatie care sa sugereze existenta unor posibile efecte nefaste ale beta-carotenului, in schimb avem informatii despre efectele lui benefice. In plus, nu exista mecanisme demonstrate sau teoretice ale efectelor toxice ale beta-carotenului, iar studiile pe animale nu au furnizat informatii care sa sugereze o eventuala toxicitate a beta-carotenului ori vreo dovada a efectelor toxice grave asupra omului.14A AAmji in total dezacord cu oricine ar trage vreo concluzie ferma din aceste rezultate neasteptate ale unui singur studiu, rezultate contrarii tuturor probelorjumizate de celelalte studii (sublinierea imi apartine). A
Ziaristii se feresc, de asemenea, sa citeze studiul realizat in China si publicat in 1993, in cursul caruia grupul care lua beta-caroten a inregistrat mai putine cancere pulmonare ! E mult mai usor sa agiti o sperietoare
Ca pentru a intari o asemenea campanie, se mediatizeaza peste masura afirmatiile lui Victor Herbert, un cercetator american extremist care, de douazeci de ani, ii ameninta cu pedeapsa dina pe consumatorii de suplimente. Extrem de izolat in comunitatea stiintifica americana, Herbert este un iluminat care a pornit o adevarata cruciada impotriva lui Linus Pauling, a taminelor A, C si E, precum si contra celor ce le prescriu. Intr-un articol recent (American Journal of Clinical N'utrition, nr. 60, 1994, pp. 157-l58), Victor Herbert ajungea sa demonstreze ca suplimentele de tamine C si E fac sa creasca mortalitatea, si ca alimentatia din SUA furnizeaza 120 % din aporturile necesare in beta-caroten, tamina C sA tamina E. Aceste afirmatii stupefiante, contrare masei de observatii acumulate vreme de cincizeci de ani, se bizuiau, totusi, pe referiri la numeroase articole. Cele mai multe din aceste articole erau semnate de Victor Herbert! Pesemne ca presa este in pana de senzational, daca nu ne poate ser decit acest discurs alarmist, moralizator si conservator ! Toate articolele si emisiunile de profil sint construite pe acelasi calapod. Ni se argumenteaza ca o alimentatie echilibrata acopera nevoile organice (desigur, doar ca ar mai trebui specificat si care sint acelea), suplimentele alimentare fiind deci inutile si, pe deasupra, periculoase, intrucit contin doze mari de tamine A, D, B,, B,, ale caror efecte toxice ne sint descrise cu lux de amanunte, intr-un articol aparut in 4 ianuarie 1994 si intitulatA Mina taminelor A, ziarul Liberation ataca la rindul sau suplimentele alimentare si pe cei care le produc. A Nu numai ca suplimentele nutritionale sint de o utilitate indoielnica, dar s-ar putea dovedi chiar periculoaseA, scrie jurnalistul, care se arata astfel foarte original. In sprijinul afirmatiilor sale categorice, Liberation citeaza opiniile unei cercetatoare de la INRA, Veronique Azais-Braesco. Aceasta lasa sa se inteleaga ca suplimentele sint inutile, de vreme ce A alimentatia acopera nevoile a 97,5 % din populatieA. Un cercetator sau un ziarist are, desigur, dreptul sa-si exprime reticentele, dar datoram cititorilor nostri o imagine de ansamblu a faptelor, nu doar o versiune trunchiata si simplificata la extrem. De exemplu, afirmatia cum ca alimentatia acopera toate nevoile populatiei este neavenita din moment ce numeroase studii dovedesc contrariul. O ancheta asupra aportului de tamine si minerale pe cale alimentara in cazul populatiei din departamentul Val-de-Marne, ancheta menita sa dea o buna imagine a starii generale de sanatate a populatiei, a fost realizata in 1991 de catre o echipa a INSERM din care facea parte si Serge Hercberg Iata ce scriu cercetatorii: A Rezultatele anchetei prind aportul alimentar de minerale si tamine sugereaza ca fractiuni deloc neglijabile ale esantionului studiat nu dispun de cantitatile recomandate din anumite micro-nutrimente ; lucrul este valabil mai ales pentru taminele B., B6, C, A si E, pentru fier, zinc, cupru si magneziu. A Pe biologic, cercetatorii noteaza ca :
* 6-8 % dintre copii si 10-20 % dintre adultii de ambe sexe au un risc de deficienta de tiamina
* 25 % dintre femeile intre 18 si 30 de ani au un risc de deficienta de riboflana
* 30 % dintre adolescentii intre 10 si 14 ani au un risc de deficienta de B6I 20-25 % dintre barbatii de peste 65 de ani au un risc de deficienta de tamina C
* 20 % din populatie cumuleaza riscuri de deficiente de B/B2, B/B6, B/C
* 29,2 % dintre copin mici, 14 % dintre cei intre 2 si 6 ani, 15 % dintre adolescenti, 10 % dintre femeile la rsta procrearii au un risc de deficienta de fier
In aceeasi ordine de idei, sint totdeauna surprins sa aud ca suplimentele contin doze primejdios de mari pentru anumite tamine. Cel mai des sint zate taminele A, D, B,, Bfe. In Franta, tamina A este eliberata, de citva timp, numai pe baza de reteta, masura luata pentru a proteja femeile grade impotriva efectelor teratogene ale acesteia. Dar tamina A se nde fara reteta in SUA. Totusi, spitalele americane nu sint invadate de supradozati cu tamina A. Intr-o convorbire recenta, FDA m-a instiintat ca nu a inregistrat nici un caz fatal datorat unei hipertaminoze de mai bine de cincisprezece ani. Mai mult, nici Agentia medicamentului, nici Centrul antiotrare nu au fost in masura sa-mi raporteze nici macar un caz de intoxicare cu tamina A (sau cu alte tamine) in ultimii zece ani in Franta. Vitamina A nu este toxica decit peste doze zilnice de 50 000 UI (unitati internationale), administrate cel putin timp de sase luni. Este vorba de doze considerabile, care nu pot fi oferite prin suplimentele obisnuite. Aceasta informatie se afla la indemina oricarui jurnalist
Vitamina D este toxica de la 60 000 UI in sus, luate zilnic timp de mai multe saptamini. Suplimentele ofera maximum 400 UI pe zi si singurele cazuri de intoxicare sint inregistrate in urma tratamentelor prescrise in cadrul anumitor patologii (osteoma-lachie, rahitism). In realitate, aportul de tamina D este deseori insuficient in regiunile putin insorite si exista o corelatie neta intre aceste subcarente si incidenta cancerului de sin si de colon, asa cum au demonstrat Franck si Cedric Garland, doi cercetatori de la National Cancer Institute din America. Laptele, in Statele Unite, este sistematic suplimentat cu tamina D (aproximativ 400 UI la litru) ! In sfirsit, exista alte doua tamine care se cer folosite in mod rational: tamina B, si forma de acid nicotinic (nu forma amida) a taminei B,. Au fost recenzate cazuri rare de intoxicare cu tamina B,, luata in doze de peste 2 000 mg pe zi timp de peste un an. Simptomele (polinevrita) dispar la incetarea tratamentului. Pentru a vedea lucrurile la dimensiunea lor reala, trebuie stiut ca suplimentele cu cel mai mare dozaj ofera 100 mg din aceasta tamina pe zi.
Vitamina B, poate provoca inrosirea pielii, fara consecinte atunci cind este administrata intre 2 000 si 12 000 mg pe zi (sau echivalentul a 20-l20 comprimate !). Daca aceste doze sint administrate pe perioade lungi, exista riscul de hepatita, dar pina si atunci totul reintra in normal la incetarea tratamentului. Asemenea accidente au fost cel mai des observate sub control medical, caci tamina B este uneori administrata in cazul hipercolestero-lemiei, pentru care ea constituie unul dintre cel mai eficiente (si mai putin costisitoare) tratamente.