Alegerea alimentelor si comportamentul fata de consumul acestora este foarte important pentru intretinerea starii de sanatate a omului.
Aceasta consista in a alege un continut alimentar ce corespunde legilor si normelor de igiena in vigoare.
Elutia hranei sale trebuie urmarita cu atentie, pe termen lung, in privinta eventualei aparitii de noi componenti alimentari sau aditivi ce trebuie analizati cu multa responsabilitate profesionala.
Problema legaturii dintre continutul alimentatiei bogata in grasimi si diversele maladii ce pot fi procate in urma unei astfel de nutritii dezechilibrate, pune in discutie, de multe ori, fapte controversate datorate, adesea, implicarii unor etiologii destul de eterogene, ca si a unor manifestari diverse, care, probabil, sunt strans legate de starea individuala, atat de diferita.
Totusi, in alimentatie trebuie evidentiata orice observatie ce poate clarifica sau sublinia o modalitate in prevenirea bolilor, deoarece, chiar daca nu este o constatare ferma pentru a fi generalizata, se poate face un pas inainte spre un adevar ce poate fi, in acest sens, dovedit ulterior.In interventia factorilor de nutritie intr-o patologie oarecare de boala, de multe ori acestia nu pot fi considerati singurii "vinovati".
Daca luam ca exemplu hipertensiunea, unde o serie de factori sunt ferm incriminati - de la cel genetic pana la cel alimentar (in care abuzul consumului de proteine, grasimi, colesterol etc, nu poate fi eliminat)

la etiologia ei m adauga insa si alte cauze, cum sunt factorii de stres sau folosirea, pe termen lung, a altor agenti nocivi (tutunul, alcoolul etc).
Si totusi, in etiologia unor boli meolice se poate incrimina, uneori, numai un singur aliment predominant (produsul continand colesterol in exces).In ceea ce priveste grasimile este constatat stiintific si epidemiologie, ca un consum excesiv al grasimilor, in special al celor saturate, ca si al colesterolului, sta la baza riscului in bolile ateromatoase ischemice (coronariene, cerebrale etc).

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si celelalte forme nationale de ocrotire a sanatatii atrag atentia, acolo unde alimentatia, pe de o parte este obisnuit excesiva si, pe de alta parte, predominanta intr-un anumit component nutritiv (ex.: grasimile, proteinele) cu consecintele respective.
Constatarea rolului determinant al unei asemenea nutritii, cu o ratie alimentara preponderenta in grasimi, legata de cresterea frecventei unor boli cronice netransmisibile, este o realitate (bolile cardiovasculare si vascularo-cerebrale, cu ischemiile vasculare, hipertensiunea arteriala, maladiile gastro-intestinale, hepatice, diabetul noninsulinodependent etc), pe care o mai adaugam ca factor farabil legat si de riscul de cancer al sanului, al colonului si al prostatei.
Campania lansata in numeroase state ale Europei occidentale, in SUA, Canada, Australia, Japonia in vederea influentarii populatiilor respective in sensul alinierii la efortul de reducere a excesului grasimilor din alimentatie (de la ratia zilnica de grasimi ce depaseste 40 % din neile calorice individuale, la un maxim de 30 % sau chiar de 20 % din ratie), ca si a alimentelor bogate in colesterol, a sarii si a abundentei de calorii (nutritia hipercalorica), a dus, ulterior, la ameliorarea evidenta a unora din bolile amintite.
Consumul unei importante cantitati de glucide (hidrati de carbon) si de proteine prezente intr-o alimentatie abundenta (hipercalorica), excesul de acestea poate fi transformat in grasimi, farizandu-se, astfel, inmagazi-narea lor in organismul uman.
Se pare ca, in afara de o predilectie pentru anumite parti externe ale corpului (zona subdermica a pielii), ele se pot stoca si in preajma unor organe interne ca inima, rinichiul, viscerele etc.
Sensibilitatea organismului de a prefera stocarea grasimilor este o alternativa meolica uzuala a celulelor (in alimentatia hipercalorica) fata de folosirea primordiala a hidratilor de carbon (glucidelor) in producerea energiei celulare si a proteinelor in constructia celulei, ramanand, astfel, disponibila o acumulare de grasimi, dintr-o alimentatie in exces.

Relatia dintre consumul de grasimi si riscul in cancer este pusa de
multe ori in discutie.

Aceasta legatura dintre aparitia unor localizari in cancer si aportul de grasimi in nutritia omului, a fost si este din ce in ce mai analizata, in urma numeroaselor date obtinute in ultimii 25 de ani ce se continua si in prezent (experimentale, clinice, epidemiologice etc).
Intre structurile biochimice ale grasimilor, legat de cancer, au fost gasiti diferiti acizi grasi polinesaturati, ca fiind cei mai activi, cu rolul de a ajuta aparitia si elutia lui sau, dimpotriva, de a preveni sau opri acest proces
canceros.
Aceste rezultate au demonstrat, in primul rand, in majoritatea lor, si influenta farabila in aparitia diferitelor localizari in cancer a grasimilor saturate de origine animala.