Datele statistice arata ca, in Germania, 10% din populatie este mereu bolnava si sub ingrijire medicala. Iar sondajele efectuate au constatat ca numai 10% din populatie se simte absolut sanatoasa. Desigur, cifrele difera in functie de varsta. Printre cei care au depasit 60 de ani, fiecare a treia persoana urmeaza un tratament medical.
Daca 10% din populatie e in permanenta bolnava, daca printre varstnici fiecare a treia persoana urmeaza un tratament medical si daca numai fiecare a zecea persoana se simte absolut sanatoasa, atunci trebuie sa ne indoim ca sanatatea constituie starea de normalitate. Situatia e asemanatoare si in alte tari.
Factorii care influenteaza sanatatea noastra se pot imparti in patru grupe:
a factori biologici: inzestrarea sau predispozitia genetica, varsta, diferite infectii, alergii;
a factori de mediu: ocupatia, aerul, apa, mijloacele de circulatie, statutul social;
a stilul de ata: alimentatia, sedentarismul, stresul, drogurile, medicamentele;
a sistemul de organizare a societatii: asigurarile de boala, masurile profilactice, cheltuielile legate de ingrijirea sanatatii;
Desigur, aceasta impartire e foarte schematica. Unde sa plasam, de exemplu, afectarea sanatatii care surne in urma ranirilor si a accidentelor?
In Germania surn anual 7 pana la 8 milioane de accidente cu raniri de persoane, si anume 2,5 milioane de accidente de lucru, 2 milioane de accidente la domiciliu sau in timpul liber, 1,5 milioane de accidente sportive, 1 milion de accidente scolare si 0,5 milioane de accidente de circulatie.
Trecand in resta factorii care influenteaza sanatatea, observam ca foarte multi dintre ei nu pot fi modificati, oricata bunavointa am avea -inzestrarea genetica, varsta, alergiile, infectiile, aerul, apa nu tin de noi.In ceea ce priveste profesiunea, ce-ar fi daca fiecare cetatean ar dori sa dena inginer silc, pentru a lucra in mijlocul naturii? Si ma tem ca multi ingineri silci lucreaza in birouri imbacsite de
miros de tutun!
Singurul domeniu care tine de vointa noastra este acela al stilului de ata: ce si cat mancam, ata activa sau sedentara, consum de alcool, cafea, tutun sau alte droguri.
Iar daca stim ca in tarile industriale modul de alimentatie, fumatul si alcoolul determina 70-80% din totalul deceselor, atunci ne dam seama ca situatia trista ar putea fi schimbata.
Acum 35 de ani, doi autori americani au initiat un studiu, pentru a vedea care factori ai stilului de ata ajuta la prelungirea etii. Observandu-i pe cei 7.000 de locuitori ai oraselului californian Alameda County, au gasit ca sunt 7 obiceiuri, sau factori ai stilului de ata, care influenteaza longetatea.
Numarul acestor obiceiuri pe care le practica o persoana influenteaza foarte mult longetatea.
Iata cei 7 factori de sanatate, gasiti de Belloc si Breslow, de care tine longetatea:
a Zilnic, 7 sau 8 ore de somn.

a Sa nu se manance nimic intre mese.

a Masa de dimineata sa fie luata cu regularitate.

a Mentinerea greutatii corporale in limite normale.

a Actitatea fizica efectuata in mod regulat.
a Abtinerea de la alcool sau, cel putin, un consum moderat.
a Abtinerea de la fumat.
Dupa o urmarire de noua ani, procentul deceselor printre cei care n-au practicat nici unul sau cel mult pana la trei factori de stil de ata a fost de 20%, in timp ce printre cei care practicau toti cei 7 factori, mortalitatea a fost de 5,5%.
O alta modalitate de a evalua impactul stilului de ata asupra longetatii este luarea in consideratie a asa-numitei "varste sanatoase".
De exemplu, o persoana de 50 de ani, care practica un numar suficient de obiceiuri sanatoase, poate avea aceeasi varsta fiziologica sau aceeasi sanatate ca cineva de 35 de ani. Am putea spune ca varsta sanatatii persoanei respective este de 35 de ani.In schimb, un om de 50 de ani, care n-a respectat un stil de ata sanatos, poate avea o sanatate corespunzatoare varstei de 70 de ani.
Cu alte cunte, varsta sanatatii cuiva poate fi mai mare sau mai mica decat varsta cronologica, in functie de numarul factorilor de stil de ata adoptati.
S-au alcatuit si ele bazate pe cele 7 obiceiuri de ata. De exemplu, o persoana de 60 de ani, care respecta toti cei 7 factori, are o sanatate corespunzatoare varstei de 46 de ani.
Daca cineva are 40 de ani si nu respecta decat 2 practici sanatoase din cele 7, are o sanatate corespunzatoare varstei de 59 de ani. Si daca va continua acelasi stil de ata inca 10 ani, atunci, la varsta de 50 de ani, va avea o sanatate corespunzatoare varstei de 72 de ani. Daca la varsta de 40 de ani handicapul de sanatate a fost de 19 ani, la 50 de ani handicapul va fi mai rau cu trei ani, ceea ce inseamna ca, in 10 ani, va imbatrani cu 13 ani.

Daca insa aveti 40 de ani si respectati in mod regulat toate cele 7 obiceiuri, aveti o varsta de 27 de ani, adica 40 minus 12,9, iar la 50 de ani veti avea sanatatea corespunzatoare varstei de 35 de ani, adica in 10 ani veti imbatrani numai cu 8 ani.
Fara indoiala, stilul de ata poate grabi sau poate incetini procesele de imbatranire.
Studii ulterioare au aratat ca aceia care au respectat majoritatea obiceiurilor sanatoase au avut mult mai putine boli decat cei care nu le-au respectat.
Probabil ca multi care au auzit despre studiul lui Belloc si Breslow, efectuat asupra populatiei din Alameda County, s-au mirat ca "luarea cu regularitate a mesei de dimineata" e inclusa in lista celor 7 factori importanti pentru a trai mult.
Oricat ar parea de curios, daca mancam in fiecare dimineata, contribuim la prelungirea etii.
La barbatii care luau zilnic micul dejun si nu mancau nimic intre mese, riscul decesului era pe jumatate, in atie cu acela al barbatilor care sareau peste masa de dimineata, pentru a lua diferite gustari mai tarziu.
O analiza mai recenta a studiului efectuat la Alameda County s-a concentrat asupra celor care aveau intre 60 si 94 de ani, constatand ca riscul de deces al celor care nu luau masa de dimineata, cu regularitate a fost cu 50% mai mare, in atie cu cei care serveau micul dejun in mod regulat.
Extrem de important este faptul ca, in aceasta grupa a persoanelor in varsta, longetatea a fost influentata de luarea micului dejun, in aceeasi masura ca si de abtinerea de la fumat si practicarea unui exercitiu fizic regulat.
Multi gasesc numeroase motive pentru a nu manca nimic

dimineata.

Unul dintre motivele invocate cel mai frecvent e lipsa senzatiei de foame. Unii sunt chiar fericiti pentru faptul ca macar dimineata nu le e foame, fara sa-si dea seama ca lipsa aceasta a senzatiei de foame se datoreaza mesei de seara, care a fost abundenta sau luata la o ora prea tarzie si neurmata de vreo actitate fizica. Inapetenta matinala poate fi rezolvata printr-o cina frugala sau, si mai bine, renuntand pentru o saptamana la masa de seara. Va garantez ca la sfarsitul saptamanii veti dori ca micul dejun sa fie cat mai mare!
Un alt motiv pentru a nu manca dimineata este dorinta de a nu castiga in greutate, de a eta kilogramele in plus. Credinta ca etarea micului dejun contribuie la pierderea in greutate este un mit. Adevarul e ca o masa consistenta de dimineata face parte dintr-un program eficient de reducere a greutatii corporale. Acum cativa ani, dr. Charles Cupp sustinea ca obezitatea este rezultatul luarii mesei la o ora nepotrita. Practicand medicina timp de 7 decenii, dr. Charles Cupp ii sfatuia pe pacientii obezi sa treaca de la masa bogata si de la gustarile inainte de culcare la o masa abundenta dimineata, un pranz moderat si o cina foarte frugala. Dupa dr. Cupp, hiperponderalii ar trebui sa ia ultima masa la pranz, in nici un caz mai tarziu de ora trei dupa-masa, adica orele 15. Pacientii erau instruiti sa nu se culce decat dupa 8 ore de la ultima masa.
Demn de retinut e faptul ca nu Ii se cerea sa faca vreo schimbare in alimentele consumate si nici in cantitatea de calorii ingerate.
Intrigati, cercetatorii de la Departamentul de Nutritie al Facultatii de Sanatate Publica din cadrul Universitatii Tulane au analizat foile de observatie de la 595 de pacienti supraponderali ai dr. Cupp si au trebuit sa recunoasca faptul ca toate persoanele obeze care au respectat instructiunile au pierdut in greutate.
Desigur, rezultatele au fost diferite, in functie de vointa pacientilor. Cei care au luat doar o singura masa pe zi, si aceasta dimineata, au pierdut, lunar, 5 kg. Cei care, pe langa micul dejun consistent, luau si un pranz modest si o gustare seara au pierdut 2-3 kg in fiecare luna.

Interesant ca cei care au scapat de 10-l5 kg de grasime au prezentat o crestere a nivelului hemoglobinei, deci nu s-au anemiat, iar diabeticii care au pierdut 15 kg sau mai mult au avut bucuria sa constate ca valorile glicemiei s-au normalizat.In sfarsit, bolnai cu hipotiroidie si-au putut reduce dozele de

hormon tiroidian.

Modesta mea experienta confirma datele excelente obtinute de dr. Charles Cupp. Sa retinem ca luarea cu regularitate a mesei de dimineata, pe langa pierderea in greutate, a avut si alte efecte benefice: cresterea hemoglobinemiei, scaderea glicemiei si ameliorarea
functiei tiroidiene.In majoritatea tarilor industriale, cina e consistenta, cu produse de origine animala, cu un continut mare in grasimi, in timp ce dimineata se consuma cereale si fructe.
Experientele efectuate pe animale au aratat ca cele hranite cu o dieta bogata in grasimi au castigat mai mult in greutate decat cele cu un regim sarac in grasimi, desi ambele grupe au consumat acelasi

numar de calorii.

Dar masa de dimineata luata cu regularitate are si alte avantaje. De exemplu, diminuarea riscului de infarct miocardic.
Trombocitele, celulele care joaca un rol important in coagularea sangelui, den mai "vascoase", se agrega mai usor dimineata, inainte de micul dejun. Aceasta creste tendinta la coagulare a sangelui in cursul orelor de dimineata. Toata lumea stie ca aparitia unui coagul intr-o artera coronariana poate determina un infarct.
Statisticile arata ca majoritatea infarctelor surn in primele ore ale zilei, mai precis, intre orele 6 si 12. Masa de dimineata ajuta ca trombocitele sa fie mai putin vascoase, diminuand astfel risculInfarctelor.
Sa mai amintim un alt avantaj al micului dejun. in august 1995, Departamentul de Pediatrie al Universitatii California a organizat o conferinta la care a intat psihologi, nutritionisti si fiziologi de renume, pentru a evalua datele stiintifice in legatura cu masa de dimineata. Concluzia cercetatorilor a fost ca a manca dimineata e deosebit de important pentru procesul de invatare, pentru memorie si bunastare fizica, atat la copii, cat si la adulti. O masa consistenta dimineata este esentiala pentru eficienta maxima, atat mintala, cat si fizica, in special in orele tarzii ale diminetii. Copin care mancau bine dimineata rezolvau mai usor problemele, aveau o memorie mai buna, o mai mare usurinta in exprimare, durata atentiei mai prelungita, un comportament mai bun si performante scolare mai bune. Si ce-ar trebui sa contina masa de dimineata? in primul rand, trebuie sa fie bogata in glucide sau in hidrati de carbon, pentru a furniza glucoza, combustibilul prin excelenta al creierului si al intregului organism.
Insa pentru a l'i eliberata treptat, pe o durata mai lunga, glucoza NU trebuie sa prona din zahar, miere sau alte dulciuri, ci din produse cerealiere integrale, vegetale si fructe.
De exemplu, legume fierte in aburi, cu orez nedecorticat sau paine integrala, eventual cu iaurt din lapte de soia sau cu o crema facuta cu mixerul din seminte, nuci sau alune.
O alta posibilitate ar fi: paine integrala cu nuci si mere, fulgi de ovaz cu lapte de soia, nuci si fructe proaspete ori uscate sau cartofi copti in cateva minute la microunde cu tofu, avocado, masline si salata de rosii sau cu alte salate.In printa aceasta sunt conns ca imaginatia gospodinelor va imbogati lista sumara prezentata de mine.
Cu totii dorim sa traim bine si cat se poate de mult. Iar cine are un ochi si pentru amanunte, va observa ca dorinta aceasta este prezenta chiar si la sihastri sau la calugarite, indiferent unde se gasesc. Si nu e nici un rau in aceasta. Intentia Creatorului a fost sa traim vesnic, fara a gusta raul, bolile sau moartea. Dar, chiar si in conditiile lumii prezente, putem face mult pentru mentinerea sanatatii si pentru prelungirea etii.

Studiul efectuat asupra populatiei din mica localitate Alameda County, California, a dovedit ca mortalitatea e influentata si de obiceiurile noastre prind somnul, actitatea fizica si fumatul.
Pentru majoritatea dintre noi sunt suficiente 6 pana la 9 ore de somn. Cine doarme mai mult sa nu creada ca ajuta sanatatii.
Autorii studiului au observat ca cei care au dormit mai mult de 9 ore sau mai putin de 6, in decursul perioadei de urmarire de 9 ani, si-au marit riscul de deces cu 60 pana la 70%.
Pentru barbati, somnul prea mult sau prea putin a insemnat un risc asemanator cu cel rezultat prin lipsa exercitiilor fizice regulate.In perioada de 9 ani, riscul de deces al celor care nu aveau nici o actitate fizica a fost cu 50% mai mare, in atie cu riscul celor care au facut eforturi sustinute pentru a-si pastra o buna conditie
fizica.
Cateva cunte prind modul in care actitatea fizica influenteaza grasimile si colesterolul din organism.
Corpul nostru are probleme cu grasimile din sange, deoarece ele nu sunt solubile in apa, iar apa constituie partea cea mai mare a organismului uman. Din acest motiv, grasimile sunt legate de proteine, rezultand molecule de grasimi plus proteine cu densitate mica (lipoproteine cu densitate mica LDL), apoi densitatea acestora e crescuta, luand nastere moleculele de densitate mare (HDL).
Moleculele LDL reprezinta fractiunea rea sau nociva a colesterolului, care se depune in peretii arteriali in special cand, datorita fumatului, ele den mai agresive, deoarece se leaga de radicali de oxigen. Aceste molecule de LDL pot fi indepartate din peretii arteriali de catre HDL. Deci, cine are o cantitate mare de LDL prezinta un risc crescut, in timp ce un nivel ridicat de HDL inseamna un risc mai mic. Ca lucrurile stau asa reiese si din faptul ca, cel putin pana la menopauza, femeile prezinta un risc mai mic de infarct decat barbatii, si aceasta datorita factorilor hormonali mai favorabili. Femeile au cantitati mai mari de HDL decat barbatii.

Si daca un barbat vrea sa-si creasca nivelul lipoproteinelor cu densitate mare (HDL), fara sa se castreze, actitatea fizica de orice fel constituie modalitatea cea mai rationala.
Miscarea, indiferent sub ce forma, creste arderea grasimilor si din fractiunile rezultate iau nastere molecule de HDL.
Se recomanda ca, zilnic, organismul nostru sa arda, sa consume, prin actitate fizica, 300-400 kcalorii. Aceasta se poate realiza fie printr-o alergare usoara de 30-40 de minute, fie prin mersul pe jos, 5-6 km, in aproximativ o ora, o ora si jumatate.
Jucand tenis de camp 40 de minute, se ard 320 kcal, iar daca se extinde jocul pana la o ora, atunci se ajunge la 480 kcal.
Mersul cu bicicleta sau pe jos pana la locul de munca - acolo unde se poate - si renuntarea la ascensor, chiar daca sunt 10 etaje, reprezinta metode care merita sa fie folosite, in special de catre persoanele care vor sa scape de kilogramele in plus si de colesterol.
Efortul fizic de durata, indiferent daca e vorba de inot, canotaj, schi, mersul pe jos sau cu bicicleta, are efectul cel mai bun, prin solicitarea un timp mai indelungat a sistemului muscular si circulator.
Eforturile care dureaza mai putin de 5-l0 minute n-au nici un efect de antrenament asupra sistemului circulator.
Unii cred ca, daca alearga mai repede, e cu atat mai bine. insa efortul exagerat duce la cresterea acidului lactic in sange, iar enzimele, care sunt catalizatorii meolismului, nu mai pot actiona in conditii optime.
Intensitatea efortului fizic trebuie sa fie in zona de tranzitie spre acidoza, ceea ce se mai numeste si pragul aerob/an aerob, adica actitatea fizica sa fie solicitanta, obositoare, fara a fi exagerata sau epuizanta.
Pentru a sti daca efortul va avea efectele cele mai bune, iata cateva criterii de orientare:

a frecventa pulsului trebuie sa fie in jurul cifrei de 180 minus varsta pe care o aveti; de exemplu, o persoana de 40 de ani, la terminarea actitatii fizice, sa aiba un puls de 140 pe minut;
a frecventa respiratiei, in timpul alergarii sau al mersului, trebuie sa fie astfel, incat sa puteti intretine o conversatie;
a senzatia efortului depus trebuie sa fie de solicitare, insa nu de epuizare, de suprasolicitare.
( Conceptia ca cine a avut deja un infarct trebuie sa ete eforturile este de mult abandonata. Si o inima lezata are nevoie de solicitari pentru a-si mentine functia optima.
Niciodata nu e prea tarziu pentru a incepe un program de exercitii fizice. Rata deceselor la barbatii antrenati fizic nu reprezinta decat o treime din aceea a celor neantrenati.In SUA, dupa fumat, inactitatea fizica, sedentarismul, constituie a doua cauza importanta de deces. Persoanele care nu fumeaza si sunt active fizic nu numai ca se bucura de o longetate mai mare, dar au si un risc mai mic de a face infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale, cancer, boli respiratorii si osteoporoza.
Un studiu efectuat de catre Institutul National de Geriatrie din Bethesda, MD, SUA, in colaborare cu institutii similare din Italia, asupra a 8.604 persoane care au trecut de 64 de ani, si publicat in resta American Journal of Epidemiology (1999;149:645-53, no.7), arata ca abtinerea de la fumat si actitatea fizica intarzie instalarea invaliditatii la persoanele in varsta si ca longetatea se insoteste si de o ameliorare a calitatii etii.
Dupa autorii americani si italieni, inactitatea fizica si fumatul cresc riscul decesului in aceeasi masura ca hipertensiunea arteriala si hipercolesterolemia.
Sa nu uitam ca, in mare masura, varsta noastra e determinata de starea arterelor. Alaturi de alimentatia sanatoasa, actitatea fizica mentine elasticitatea arterelor, facand ca, eventual, sa avem sansa de "a muri sanatosi".
Intre anii 1998 si 2003, Organizatia Mondiala a Sanatatii a fost condusa de doamna Gro Harlem Brundtland. Nascuta in Oslo, Norvegia, in anul 1939, unde a absolt si facultatea de medicina in 1963, s-a specializat in sanatate publica la Universitatea Harvard, SUA. Timp de noua ani a lucrat in cadrul Ministerului Sanatatii, mai ales in domeniul sanatatii copiilor, dupa care, prim-ministrul Norvegiei a intat-o sa preia conducerea unui minister. Surprinsa de propunere, credea ca va fi vorba de acela al sanatatii, insa i s-a oferit Ministerul Mediului inconjurator.
"Imediat mi-am dat seama", spune doamna Brundtland, "ca sanatatea este influentata de aerul pe care-l respiram, apa pe care o bem si alimentele pe care le consumam."
Ulterior, prin anii 1980 si 1990, doamna Brundtland a fost de trei ori prim-ministru al Norvegiei, in total, timp de zece ani.
Preluand conducerea OMS, cu sediul la Geneva, Elvetia, de la predecesorul ei nepopular, japonezul Hiroshi Nakajima, care a permis ca organizatia sa dena o birocratie ineficienta, doamna Brundtland a declarat razboi malariei.Imbolnarile de malarie - acum de 300 de milioane pe an -s-au inmultit in ultimii 10-l5 ani, in special in Africa. Cu ajutorul Bancii Mondiale, s-a inceput combaterea malariei prin distribuirea de medicamente si de plase pentru paturi, care sa ocroteasca de tantari in timpul noptii. A doua actiune declansata de doamna Brundtland a fost impotriva fumatului, care, in urmatorii ani, va face numeroase ctime in special in Asia.
Daca in unele parti ale globului primejdia cea mai mare pentru sanatate o constituie saracia, in emisfera apuseana bolile se datoreaza altor cauze, dar si acestea ar putea fi influentate.
Dupa expertii OMS, riscul bolii coronariene, adica al infarctelor, ar putea fi redus cu 90% si acela al cancerului, cu peste 80%, prin masuri extrem de simple, si anume prin modificarea alimentatiei si a stilului de ata.

Printr-o justa folosire a vointei, stilul de ata poate fi schimbat, deoarece puterea de a decide, de a face alegeri si de a urma calea aleasa fac parte din natura umana. Si pentru a lua hotararile necesare trebuie sa fim, in prealabil, informati.
Vestea cea mai buna pe care v-o putem transmite este ca e posibila nu numai prevenirea bolilor, ci, in multe cazuri, si recastigarea sanatatii pierdute
Majoritatea dintre noi nu accepta actul deliberat al sinuciderii. Totusi, multi introduc in organism o serie de substante daunatoare, care vor duce la deces prematur sau vor altera mult calitatea etii.
Mai sunt unii care cred ca trasaturile mostenite, adica factorii genetici, sunt determinantii principali ai sanatatii si, in consecinta, adopta o atitudine fatalista. Realitatea este ca, pentru cei mai multi dintre noi, sanatatea depinde de inca doi factori: de ceea ce introducem in corp si de ceea ce facem cu organismul nostru. Cu alte cunte, sanatatea tine de stilul de ata.
Chiar daca nu putem schimba mostenirea genetica, putem schimba stilul de ata. Iar schimbarile efectuate pot preveni sau pot impiedica dezvoltarea unor boli pentru care suntem predispusi genetic. Cineva a spus ca "genele defectuoase incarca arma, stilul de ata apasa pe tragaci".
O observatie la indemana oricui: oamenii isi ingrijesc mai bine automobilul decat propriul organism.Inca n-am intalnit pe nimeni care sa zica: "Dumnezeu a hotarat cand sa-si dea ata masina mea, asa ca eu nu trebuie sa-mi fac griji. Nu trebuie sa schimb uleiul, nici sa fac reziile si nici sa ma interesez de combustibilul folosit". Cu totii stim ca ingrijirea prelungeste "ata" si buna functionare a automobilului. Cand insa ne vorba de sanatatea noastra, spunem: "cum o vrea Domnul".
Un articol publicat in Jurnalul Asociatiei Medicale Americane (1993; 270:2207-2212, noiembrie 10) arata ca noua dintre cele mai frecvente cauze de deces ale americanilor sunt legate de ce se introduce in organismul uman si de ce se face cu el. Aceasta constatare e valabila pentru toate tarile industriale, inclusiv pentru Romania.
Chiar si bolile infectioase se datoreaza, in mai multe cazuri, unui sistem imunitar slabit, datorita unui stil de ata nesanatos. Epidemiologii spun ca s-ar putea realiza nu numai o scadere apreciabila a deceselor premature, ci si o ameliorare a calitatii etii.
S-ar putea ca, in decursul anilor, sa fi devenit dependenti de unele substante, indiferent daca e vorba de alcool, carne, cafea, tutun, dulciuri, ciocolata sau altceva.
Unii sustin ca moderatia sau cumpatarea e tot ce este necesar pentru o etuire sanatoasa. Fara sa-i negam rtutile, credem ca sfatul cumpatarii omite un punct foarte important, si anume ca cine a devenit dependent de o anumita substanta nu mai poate consuma substanta sau alimentul respectiv cu moderatie, cu cumpatare, dupa cum un alcoolic nu se poate intoarce la o folosire "moderata" de alcool si nici un fumator pasionat nu poate redeveni un fumator "moderat".
Pentru a combate dependenta, e nevoie de o abstinenta totala.
S-ar putea ca, pentru unii, afirmatia de mai inainte sa para o modalitate foarte ingusta de a aborda problema, insa, daca aveti un obicei care a devenit o patima sau un ciu si daca vreti cu adevarat sa va eliberati, atunci e nevoie de un pas hotarat, radical. Iar daca avem in vedere avantajele pe termen lung, pentru o ata intreaga, atunci luarea deciziei nu e atat de grea. Daca insa ne vom "rasplati" din cand in cand, asa cum recomanda unii, cu "obiceiul rau", atunci vom submina capacitatea noastra de a dezvolta un stil de ata eliberat de substanta respectiva.
Metoda "rasplatirii periodice" pregateste calea pentru recadere. Dorinta pentru articolul respectiv, sa spunem ciocolata, e mentinuta sau ar putea chiar sa creasca, dand nastere la simtamantul de privatiune. in majoritatea cazurilor, persoana respectiva va ajunge la consumul initial, daca nu chiar mai rau.

Se poate sa fim constienti de schimbarile necesare, dar sa nu avem dorinta de a efectua modificari atat de drastice.
Lipsa de dorinta poate fi urmarea placerii oferite de substanta respectiva sau sa fie determinata de teama unui esec.
Va asigur insa ca, pe termen lung, abandonarea chiar si a celui mai indragit obicei va va oferi satisfactii mai multe, chiar nebanuite, iar esecurile din trecut nu trebuie sa va faca sa va lasati biruit.
Sa spunem ca problema dumneavoastra este supraalimentatia si lipsa de actitate fizica. Analizand insa lucrurile, s-ar putea sa descoperiti ca, de fapt, exista o a treia dependenta care constituie cauza celor doua - va dati seama ca obstacolul cel mai mare in calea unui program regulat de exercitii fizice e timpul petrecut in fata telezorului. De asemenea, realizati ca tot telezorul creeaza si imprejurarile pentru supraalimentatie.
Descoperind acestea, tinta imediata va fi dependenta de telezor, care, fiind rezolvata, nu va mai constitui o piedica pentru actitatea fizica si nici un stimulent pentru consumul de dulciuri si altele in timpul zionarii.