Stilul de viata sanogen implica in primul rand o alimentatie sanatoasa.
Lucrari recente in domeniul nutritiei arata ca agresivitatea poate fi combatuta si
printr-un regim alimentar potrivit.
Prin ajutorul regimului alimentar sanogen se poate influenta comportamentul uman. De exemplu, se poate imbunatati parerea despre propria persoana. De acest lucru s-a convins singur sir David Ramsbotham, fost inspector sef al penitenciarelor din Marea Britanie. "Sunt sigur de existenta unei legaturi intre modul de hranire si manifestarea comportamentului anti-social", a declarat el recent intr-un interviu acordat cotidianului "The Guardian". L-au convins rezultatele analizelor pe care profesorii Joseph Hibbeln si Bernard Gesch le-au realizat in institutii penale americane si britanice. Datorita unui regim corespunzator alcatuit, numarul reactiile agresi a scazut cu 40%. Sir Ramsbotham incearca sa convinga ministerul britanic al Afacerilor Interne de necesitatea introducerii unor schimbari in meniul detinutilor.
In ce ar trebui sa constea regimul care reduce agresivitatea? in multa carne de peste si suplimente care contin grasime de peste. Aceasta este sursa principala de acizi grasi omega-3 care influenteaza pozitiv comportamentul uman. Creierul este alcatuit in proportie de 60% din grasimi. Pentru buna lui functionare sunt foarte importante grasimile, dar nu oricare ci acelea cu lant lung din componenta omega-3, in special acidul docosahexaenoic (DHA). Datorita elasticitatii lui, sistemul nervos comunica usor cu celulele. Cand organismul duce lipsa de grasimi omega-3 - sau ele sunt inlocuite cu altele, mecanismul este in pericol. Creste sensibilitatea si exciilitatea, fapt care duce la comportamente agresi si stari depresi.
Aceste date au fost demonstrate de cercetarile intreprinse de prof. Joseph Hibbeln in cadrul Institutului National American pentru Sanatate Publica. La ele au participat 30 de persoane cu un nil ridicat de agresivitate. Dupa ce le-au fost administrate suplimente omega-3, nilul agresivitatii a scazut cu o treime. Rezultate asemanatoare au fost obtinute intr-un alt proiect, mai mare decat al lui Hibbeln, in timpul caruia voluntarii au primit zilnic, pe o perioada de 3 luni, cate doua grame din aceste suplimente.
In ceea ce priste cercetarile britanice, ele au fost efectuate intr-o scoala de corectie din Aylesbury. La ele au participat 231 de voluntari. O jumatate au primit suplimente de grasimi omega-3, cealalta piacebo. in timp ce in prima grupa s-a inregistrat o scadere a violentei cu 37% in a doua nu s-a observat nici o schimbare.
Grija pentru regimul alimentar ar trebui sa priasca nu numai detinutii, ci intreaga societate. Ar putea fi influentate astfel cazurile de comportament antisocial sau problemele de natura psihica, de exemplu depresiile. Vinovate ar fi, intre altele, fast-food-urile.
O insemnatate deosebita o are si dezechilibrul dintre cantitatea de grasimi din familia omega-3 si omega-6 consumata. Cele din urma se gasesc in uleiurile de soia, porumb sau floarea-soarelui; ele sunt din ce in ce mai populare. Doar in Marea Britanie consumul lor a crescut in ultimii 40 de ani de cinci ori. Pentru functionarea corespunzatoare a creierului prezenta grasimilor omega-6 si omega -3 ar trebui sa fie de 5 la 1. Azi este de 20 la 1. Efectele negati ale acestei stari de lucruri sunt demonstrate de cercetarile prof. Hibbeln, care a at, in timp, in cazul a 38 de state, indicii consumului de grasimi omega-6 cu indicii delicntei si a observat dependenta dintre ei. insa, dupa cum atrage atentia cercetatorul, doar regimul alimentar, chiar daca este excelent alcatuit, nu rezolva problema. Acesta trebuie incadrat intr-un sistem sanatos de viata si educatie atat la persoane considerate normale cat si la delicnti.
Am inserat aceste date in prezenta sectiune si sub impresia ca in aceste zile cand scriu aceste ini (decembrie 2006) se desfasoara importante miscari de protest si agitatie ale detinutilor din penitenciare din tara noastra sugerandu-mi ideea suplimentarii alimentatiei acestora cu grasimi de peste.
Consider ca angajatii din sectorul alimentatiei publice sa urmeze un ciclu de conferinte educati predate de medicii specialisti in nutritia stiintifica privitoare la pregatirea alimentelor si in general la alimentatia stiintifica a populatiei, considerandu-se aceste date dar si traditia si cutumele romanesti.

Nu se recomanda alimentele modificate genetic.

Postul este recomandat in masura respectarii regulilor sanogenetice si a celor religioase.

Postul negru se va respecta cel mult o zi pe saptamana.

Postul de Craciun, Sfintele Pasti si cel al Sfintei Maria, adica posturile mari crestinesti se refera la renuntarea la carnea rosie si grasa, uneori si la peste si produse lactate dar si la pastrarea unei vieti spirituale crestine cu evitarea pacatelor lumesti, impacarea cu sine insusi si cu entualii inamici, rugaciuni pentru iertarea propriilor pacate si ale altora, iubirea fierbinte pentru Dumnezeu si pentru aproapele; milostenie si ajutor pentru saraci si pentru cei cu nevoi speciale. Postul trebuie sa fie deci un prilej de reinnoire fizica si spirituala.In incheierea modulului alimentatia rationala abordez inca doua teme ce intereseaza opinia publica, este vorba de problema E-urilor si a condimentelor.

E-urile sunt substante ce se adauga alimentelor pentru a le da o culoare mai vie, un aspect mai estetic si deci sa devina mai apetisante.La incepui au fost apreciate, dar cu timpul s-au evidentiat unele aspecte negati intre care si aceea de predis-punere la cancer, motiv pentru care se limiteaza utilizarea si chiar se contraindica.
Condimentele sunt ingrediente ce se adauga unor alimente spre a le face mai placute gustativ. Nu au valoare calorigena dar maresc apetitul iar unele au rol sanogen (usturoiul si ceapa au calitati antibiotice).
Ele au fost folosite inca din Antichitate asa cum au dodit unele cercetari din Mexic. in piramidele egiptene s-au gasit resturi de anason, nucsoara, chimen, marar iar acest fapt dodeste utilizarea lor in urma cu milenii.
In zilele noastre cele mai folosite condimente sunt ardeiul iute, boiaua de ardei, anasonul, cicoarea, coriandrul, cuisoarele, scortisoara, chimenul, dafinul, hreanul, leusteanul, mararul, mustarul, piperul, ceapa si usturoiul.La utilizarea lor trebuie avuta in dere posibilitatea iritatiilor gastxice.Condimentele trebuie folosite cu grija.