Denumirea botanica: Rhodiola rosea. Familia: Crassulaceae.
Denumiri comune: radacina trandafirului33, radacina aurie34, radacina arctica35, hong jingtian (denumirea chinezeasca). Gustul/energia: dulce, usor amarui, picant, racoros, uscat. Partea folosita: radacina.
Locatia/cultivarea: rhodiola este originara din regiunile circum-polare ale Canadei, Scandinaviei si Siberiei. Se gaseste, de asemenea, la altitudini ridicate din Muntii Alpi, Pirinei si Car-pati in Europa. Este cultivata in Finlanda, Suedia si Rusia. Prefera solul uscat, nisipos, temperaturile racoroase si mult soare. Evaluarea sigurantei: ***.
Proprietati: adaptogen, antidepresiv, antioxidant, antiviral, stimulent al sistemului imunitar, nervin, stimulent usor al sistemului nervos central, antiaritmic (protejeaza impotriva batailor neregulate ale inimii), cardioprotector si neuroprotector. Constituenti: rhodiola contine rosavine (rosavin, rosin, rosarin), salidroside si flavonoizi (rodiolin, rodionim).
Istoric/etnobotanica
Rhodiola are o indelungata istorie a folosirii in Tibet, Siberia si Scandinavia. in medicina tibetana este folosita pentru hranirea plamanilor si pentru tratarea problemelor de plamani precum ex-pectoratia cu sange si pneumonia. Este de asemenea folosita pentru reducerea febrei, imbunatatirea circulatiei sanguine si sporirea energiei. Frunzele carnoase ale unei specii inrudite, Rhodiola wallichianum, sunt folosite in Nepal sub forma de
cataplasma pentru rani si arsuri.Imparatii chinezi, care cautau in permanenta secretul vietii lungi si al nemuririi, au trimis expeditii in Siberia pentru a culege si a aduce cu ei aceasta ta. Siberienii transportau in secret ta pe vechile carari ale Muntilor Caucaz, unde o targuiau pentru vinurile, fructele,
usturoiul si mierea georgiana.
In Siberia, rhodiola era luata cu regularitate, mai ales in cursul iernilor reci si uscate. in Mongolia, era folosita pentru tratarea
tuberculozei si cancerului. in asezarile montane din Siberia, un buchet de radacini de rhodiola inca este dat cuplurilor inainte de casatorie, pentru sporirea fertilitatii si pentru a asigura
nasterea de copii sanatosi.
Rhodiola a fost pentru prima data mentionata in Occident de catre Dioscoride, un faimos medic grec. in textul sau clasic, De Materia Medica , el observa ca aceasta creste in Macedonia montana si ca radacina are un parfum inmiresmat distinct, asemanator trandafirului. Linnaeus, parintele botanicii moderne, a dat acestei te denumirea sa botanica oficiala occidentala, Rhodiola rosea. in sectiunea sa Materia Medica (1749), el mentiona ca ta creste in Alpi si la poalele acestora. El spunea ca este o ta stiptica si astringenta care a fost folosita pentru persoanele cu hernie,
leucoree (scurgeri vaginale), dizenterie,
isterie si dureri de cap.
Rhodiola era populara printre vikingi, care o foloseau pentru sporirea rezistentei mentale si fizice, si a fost inclusa in prima farmacopee suedeza din 1755.
Utilizari moderne
O excelenta privire de ansamblu asupra rhodiola a fost tiparita in HerbalGram, o publicatie a American Botanical Council (Brown, Gerbang si Ramazanov, 2002). Autorul observa ca, din 1960, au fost publicate peste 180 de studii asupra utilizarilor, compozitiei chimice si farmacologiei tei. Un motimajor pentru care aceasta ta a fost putin cunoscuta in Occident pana in ultimii zece ani este acela ca aproape toate studiile au fost scrise in rusa, suedeza, germana sau chineza. Numai recent au fost traduse cateva dintre aceste studii in engleza, facandu-le astfel disponibile cercetatorilor si medicilor clinici occidentali.
Planta a fost un medicament acceptat in mod oficial in farma-copeea sovietica (astazi ruseasca) din 1969, unde era prezentata ca adaptogen, tonic al sistemului nervos si antidepresiv. Rhodiola a fost utilizata timp de decenii in medicina traditionala din Rusia, Suedia, Norvegia, Franta, Germania si Islanda.
Rhodiola este un adaptogen racoritor; prin urmare, este putin probabil sa creeze suprastimularea (nervozitate sau insomnie) care ocazional poate surveni cand persoanele iau ginseng asiatic rosu. Ea are beneficii semnificative pentru sistemul nervos si s-a aratat ca sporeste vioiciunea, reduce
oboseala si imbunatateste memoria si starile mentale depresive.
Eu folosesc rhodiola cu regularitate pentru persoanele cu
depresie deficienta (astenica), rau de altitudine (folosita impreuna cu cordyceps, reishi si busuioc sfant) si pentru tulburarea deficit de atentie/hiperactivitate, precum si pentru a ajuta persoanele aflate in recuperare dupa trauma ranirilor la cap.
Rhodiola poate actiona de asemenea pentru prevenirea sau tratarea epuizarii sistemului imunitar provocate de suprasolicitare, antrenament fizic excesiv, chemoterapie sau radioterapie. in studiile pe animale, ea a protejat celulele si organele impotriva vatamarii chimice si prin radiatie.
Asemenea tuturor adaptogenelor, rhodiola are efecte asupra diverselor glande endocrine si ajuta la echilibrarea nivelurilor zaharului din sange, scade simptomele maladiei Parkinson, alina rigiditatea si
spasmele musculare si intensifica functia reproducatoare masculina si feminina. La barbati, amelioreaza disfunctia erectila, iar la femei, ea alina
amenoreea si infertilitatea provocata de dezechilibre hormonale minore sau stres.
Deopotriva in studiile pe animale si pe oameni, rhodiola a manifestat beneficii considerabile pentru inima. A fost capabila sa previna deteriorarea inimii si aritmia induse de stres si a imbunatatit taria muschiului inimii.
Datorita beneficiilor sale foarte extinse, cred ca utilizarea rhodiolei ca parte a tratamentului clinic pentru persoanele cu maladia Alzheimer, cancer, fibromialgie,
sindromul oboselii cronice imunodeficiente, diabet si
insuficienta cardiaca congestiva este foarte inteleapta.
Informatii complementare
Numeroase alte specii ale genului Rhodiola sunt folosite in medicina populara. Nici una dintre ele nu contine rosavinele gasite in R. rosea, iar acestea nu par sa aiba acelasi nivel de activitate. Unele specii, precum R. crenulata, R. fastigita, R. kirilowii, R. sacra si R. sachalinensis, au fost testate in studii pe animale si in vitro si s-a descoperit ca au efecte radioprotectoare, hepato-protectoare, neuroprotectoare si antioxidante.
Dozaj si norme de siguranta
Tinctura (1:4): 40-60 de picaturi, de trei ori pe zi.
Decoctul: se iau una-doua lingurite de radacina macinata/cernuta si se fierb in 0,22 - 0,28 I de apa timp de 15 minute, apoi se lasa la infuzat (acoperit) inca 45 de minute. Se iau de la una la trei cesti pe zi.
Capsule: produsele incapsulate sunt de obicei standardizate la 3 pana la 5% rosavine si un procent salidroside. Se iau de la doua la patru pe zi.
Norme de siguranta: evitati folosirea rhodiolei la pacientii bipolari, maniaci sau care au stari mentale paranoide.
Interactiuni ta/medicament: nu se cunosc.
Studii selectate ale cercetarii
Acute Rhodiola rosea Intake Can Improve Endurance Exercise performance (Administrarea acuta de Rhodiola rosea poate imbunatati durata performantei exercitiului fizic) (De Bock et al., 2004).In acest studiu aleator de tip dublu orb, placebo-controlat s-a descoperit ca rhodiola sporeste capacitatea de exercitiu fizic la subiectii tineri sanatosi ai experimentului. Au fost observate imbunatatiri in taria muschilor, viteza miscarii membrelor, timpul de reactie si durata atentiei.
A Randomized Trial of Two Different Doses of a SHR-5 Rhodiola rosea Extract Versus Placebo Control of Capacity for Mental Work (Un experiment randomizat cu doua doze diferite dintr-un extract SHR-5 de Rhodiola rosea versus placebo si controlul capacitatii de munca intelectuala) (Shevtsoet al., 2003).In acest studiu, cadetilor militari li s-a administrat fie un placebo, fie una dintre diversele doze ale unui extract standardizat de rhodiola. Cadetii din cele doua grupuri care au primit rhodiola au avut niveluri semnificatireduse ale extenuarii, aticu cei carora li s-a administrat placebo.