Denumirea botanica: Lycium chinensis, L barbarum.

Familia: Solanacea (familia umbra noptii).

Denumiri comune: gou qi zi (denumirea chinezeasca), goji
berry, wolfberry (denumiri englezesti), gugijanamu (denumirea
coreeana), kukoshi (denumirea japoneza).

Gustul/energia: dulce, usor cald.

Partea folosita: fructul.
Locatia/cultivarea: lycium este originar din China si se cultiva
mai ales in provincia Ningxia. Este naturalizat in Hawaii, iar o
specie inrudita creste salbatic in sud-vestul Statelor Unite. Are
nevoie de un sol mediu cu un bun drenaj si mult soare.

Evaluarea sigurantei: ***.

Proprietati: antiinflamator, antioxidant, chemoprotector, hepatoprotector, tonic imunitar, scade nivelurile zaharului din sange si este nutritiv.
Constituenti: lycium contine carotenoide antioxidante si antiinflamatoare (zeaxanthina, cryptoxantina) si flavonoizi.

Istoric/etnobotanica

Fructul, frunza, scoarta si butasii de lycium au fost utilizati in medicina chinezeasca timp de milenii. Fructul rosu se coace toamna si se foloseste ca aliment si remediu. Frunza tanara este comestibila si poate fi gatita in supe ca verdeata amaruie. Conform stravechiului text Shi Shu, scris de Lu Ji, consumul fructului si al frunzei "te face sa te simti fericit si viguros". Scoarta radacinii este cunoscuta drept di gu pi si se utilizeaza pentru scaderea febrei si pentru tratarea artritei. Lastarisul tei e denumit gou qi ye si este folosit pentru supa. O veche zicala spune sa nu consumi aceasta ta "atunci cand calatoresti la mii de mile distanta de casa", deoarece este un tonic puternic si sporeste dorinta sexuala. O reteta straveche invoca folosirea florii, fructului, tulpinii, frunzei si radacinii pentru a face un unguent tamaduitor.
Un alt preparat folosind intreaga ta de lycium combina lastarisul, floarea, fructul si radacina. Fiecare era cules in anotimpul adecvat si uscat la umbra. Ele erau apoi inmuiate in vin peste noapte. Apoi erau uscate in aer liber timp de patruzeci si noua de zile, pentru a absorbi energia Soarelui si a Lunii. Cand sunt uscate total, ele sunt macinate fin, amestecate cu miere si transformate in pilule. Legenda spune ca un pustnic, Maestrul Zhang, lua acest leac zilnic (o pilula dimineata, o pilula seara) si din aceasta cauza a trait peste o suta de ani. Chiar si la acea varsta inaintata, el putea umbla cu vioiciune, dintii i s-au regenerat si inca putea intretine relatii sexuale.In medicina traditionala coreeana, fructul de lycium este folosit pentru persoane cu tuse epuizanta si slabiciune, iar in traditia japoneza se utilizeaza pentru persoanele cu lumbago, spermato-ree (scurgere involuntara a semintei fara orgasm) si diabet.

Utilizari moderne

Lycium este folosit in medicina traditionala chinezeasca drept tonic nutritiv pentru ficat, rinichi si sange. El poate fi consumat zilnic pentru intarirea muschilor si a ligamentelor slabe, pentru imbunatatirea performantei sexuale masculine si pentru alinarea cachexiei (malnutritia asociata de obicei cu cancerul sau SIDA) si a transpiratiilor nocturne.In teoria medicala chineza, ficatul deschide ochii, astfel incat tonicele hepatice intensifica vederea. Deoarece fructul de lycium este bogat in carotenoide si flavonoizi, el silizeaza capilarele mici ale ochilor, degenerarea maculara si lacrimarea excesiva si de asemenea ajuta la prevenirea cataractei si a glaucomului. Este combinat, de obicei, cu flori de crizantema, fruct de dud si flori de liliac.
Fructul de lycium poate fi folosit impreuna cu alte tonice yin (te suculente-umectante), pentru a usura uscaciunea plamanilor. Poate fi combinat cu ofiopogon, radacina de pecetea lui So-lomon, bulb de crin sau lemn-dulce pentru persoanele cu tuse seaca, gura uscata si mucus vascos dificil de expectorat.
Lycium nu numai ca intareste capilarele din ochi, dar de asemenea silizeaza capilarele, venele si arterele din intregul corp. Poate fi folosit pentru tratarea sau prevenirea venelor varicoase, a venelor-paianjen, a mainilor si picioarelor reci, neuropatiilor diabetice si aterosclerozei.
Lycium are un numar de alte utilizari moderne. Fructul are activitate hepatoprotectoare; el ajuta la regenerarea celulelor ficatului si protejeaza impotriva deteriorarii ficatului din cauza medicatiilor sau substantelor chimice hepatotoxice. S-a aratat, de asemenea, ca fructul intensifica efectele chemoterapiei si radiote-rapiei, in acelasi timp protejand pacientii cu cancer de leucopenie (scaderea numarului globulelor sanguine albe).
Fructul uscat poate fi consumat asemenea stafidelor, gatit cu orez sau transformat in ceai. Consumul regulat al fructului de lycium promoveaza dezvoltarea unei fiore intestinale sanatoase, scade nivelurile colesterolului LDL si VLDL si poate chiar scadea usor nivelurile zaharului din sange.Intr-un studiu chinezesc, la patruzeci si doi de barbati cu in-fertilitate (cantitate redusa a spermei si/sau motilitate scazuta a acesteia) li s-a administrat 15 g fruct de lycium pe zi. Dupa doua
luni de tratament, treizeci si trei de pacienti au revenit la niveluri
normale al fertilitatii si toti au fost ulterior capabili sa aiba copii.

Dozaj si norme de siguranta

Tinctura (1:4): 60-90 de picaturi de pana la patru ori pe zi.
Decoctul: se pun doua lingurite de fruct uscat in 340 ml de apa, se fierbe 15-20 de minute si se lasa la infuzat timp de 40-50 de minute. Se iau pana la trei cesti pe zi.
Aliment: consumati pana la 30 g pe zi.
Norme de siguranta^ evitati folosirea fructului de lycium daca sunteti sensibiliza te din familia umbra noptii. Evitati folosirea lui la pacientii cu diaree, flatulenta si balonare abdominala.
Interactiuni ta/medicament: pacientii supusi chemoterapiei sau terapiei prin iradiere pot folosi fructul de lycium pentru protectie impotriva scaderii numarului de globule albe din sange si pentru a intensifica efectele terapiei.

Studii selectate ale cercetarii
Observation of the Effects of LAK/ll-2 Therapy Combining with Lycium barbarum Polysaccharide in the Treatment of 75 Cancer Patients (Observarea efectelor terapiei cu LAK/ll-2 combinat cu polizaharide de Lycium barbarum in tratarea a 75 de pacienti cu cancer) (Cao, Yang si Du, 1994).In acest interesant studiu, la saptezeci si cinci de pacienti cu forme avansate de cancer li s-au administrat agenti imuno-terapeutici (celule ucigase activate de limfokine si interleukine-2) Unora li s-a administrat de asemenea un extract polizaharid cu fruct de lycium. Rata atenuarii la pacientii carora li s-a administrat doar imunoterapie a fost de 16,1%, iar rata pentru pacientii carora h s-a administrat terapia combinata a fost de 40,9%. Acei pacienti care au primit tratamentul combinat au at, de asemenea, o perioada mai indelungata de atenuare.