Medicatia tonicardiaca

MEDICATIA TONICARDIACA

Spre deosebire de actiunea clasica, care considera tonicardiace numai substantele extrase din digitala si Strophantus, astazi se considera ca orice drog care imbunatateste contractia miocardica si restabileste debitul cardiac, este tonicardiac.

Din acest punct de vedere si drogurile care scad postsarcina (rezistenta vasculara periferica crescuta care se opune ejectiei ventriculului stang) fac parte din medicatia tonicardiaca.

Toate acestea din urma sunt droguri vasodilatoatoare.

Dintre tonicardiace deosebim:

1.     Droguri inotrop pozitive care cresc forta de contractie a miocardului:
- glicozizii cardiotonici;
- xantinele metilate;
- glucagonul;
- aminele simpatomimetice.

B. Droguri vasodilatatoare ce scad postsarcina.
- nitroglicerina;
- nitroprusiatul de sodiu;
- fentolamina;
- prazosinul (Minipress).

Glicozizii cardiotonici:

Denumiti generic glicozizi digitaliei, acestia au urmatoarele efecte farmacologice:

        cresc forta de contractie a miocardului, influentand direct proteinele contractile (actiune inotrop pozitiva),

        scad frecventa cardiaca (actiune conotrop negativa),

        cresc tonusul muschiului cardiac (actiune tonotrop pozitiva),

        micsoreaza conducerea intraatriala si deprima conducerea atrio-ventriculara (actiunea dromotrop negativa),

        cresc excitabilitatea miocardului (actiune batmotrop pozitiva) si cresc debitul cardiac.

Ca reactii adverse (in special in intoxicatia digitalica) pot apare:

        manifestari cardiace (tulburari de ritm si de conducere),

        tulburari gastro-intestinale (greata, varsaturi, anorexie totala),

        semne nervoase (astenie, insomnie, cefalee, confuzie si delir)

        tulburari vizuale (puncte colorate).

Cand apar tulburarile toxice, dupa caz, :

        se opreste tratamentul digitalic si diuretic,

        se administreaza saruri de K, fenilhidantoina, atropina, xilina, procainamida, propranolol etc.

Glicozizii digitalici se obtin:

        fie din Digitalis purpurea si Digitalis lanata,

        fie din Strophantus gratus si Strophantus Kombe.

        din Digitalis purpureea se prepara pulberea de foi de digitala si principalul sau glicozid digitoxina (digitalina).

        din Digitalis lanata se obtin digoxina si acetildigitoxina.

        din Strophantus gratus se extrage strofantina G (Ouabaina),

        iar din Strophantus kombe strofantina.

In practica se utilizeaza urmatoarele preparate digitalice:

- Digitala pulvis, comprimate de 0,10 g (pulbere de foi de digitala), echivalentul a 5 picaturi din solutie de digitalina \%o.
- Digitalina (digitoxina) solutie l%₀, 50 picaturi = 1 mg digitoxina.
- Digitalina comprimate de 0,1 mg, (digitoxina).
- Acetildigitoxina (Nidacil, Acylanide) este tot o digitoxina (comprimate de 0,2 mg, fiole de 2 ml cu 0,2 mg si supozitoare de 0,5 mg.
- Digoxina, comprimate de 0,25 mg (Lanicor), solutie (50 pic = 1 ml = 0,500 mg) si fiole de 2 ml (0,500 mg digoxina).
- Acetildigoxina, mai resorbabila decat digoxina.
- Beta-metildigoxina, preparat semisintetic (comprimate de 0,1 mg si fiole de 2 ml cu 0,2 mg). Preparatul farmaceutic se numeste Lanitop.
- Lanatosidul C (Cedilanid, Isolanid) sub forma de drajeuri de 0,25 mg, solutie 10% (1 mg = 30 pic.) si fiole de 0,4 mg.
- Deslanosidul C (Desacet). - Strofantina, in fiole de 1 ml (0,25 mg) si ouabaina cu acelasi dozaj au actiune rapida, dar de scurta durata.
- Acetilstrofantidina, preparat partial sintetic sub forma de fiole de 1 ml (0,6 mg), i.v. are acelasi efect.

In practica curenta se folosesc:

        digoxina,

        digitoxina,

        acetildigitoxina,

        deslano-zidul C

        si strofantina

Primele doua se administreaza mai ales oral, ultimele trei parenteral (i.v). in prac-tica este bine sa se cunoasca un tonic cardiac cu actiune rapida si unul cu actiune lenta.

Digitalicele cu actiune rapida au indicatie in:

        insuficienta ventriculara stanga (edemul pulmonar acut)

        si mai ales in tulburarile de ritm atrial paroxistice si rapide, rau tolerate.

Dintre acestea se folosesc :

        strofantina, lanatosidul C si digoxina i.v.

In digitalizarea cronica sunt utilizate tonicardiacele cu actiune prelungita sau interme-diara:

        digitalina, digoxina, lanatozidul C si acetildigoxina pe cale orala.

Sabilirea dozei de atac sau de incarcare si a dozei de intretinere este problema speci-alistului.

Este bine sa se cunoasca si riscurile cumularii, in special pentru digitoxina.

Nevoi crescute de digitala apar in:

        hipertiroidism,

        malabsorbtie

        si interactiune cu fenobarbital, rifampicina si colestiramina.

Nevoi scazute, apar in :

        hipotiroidism,

        in scaderea functiei renale,

        la batrani si dupa administrare de vagolitice (atropina).

Mai trebuie retinut ca in tratamentul cronic cu digitala si cu diuretice saluretice, apar frecvent:

        hipopotasemia si tulburarile de ritm

        si ca la bolnavii digitalizati cronic, se contraindica administrarea de calciu (risc de exitus).

        si asociatia digitalei cu rezerpina prezinta riscuri.

Dintre xantine, cu actiune mai energica, este :

        teofilina si derivatul sau amino-filina.

        efectul stimulant asupra cordului apare imediat, dar este de scurta durata 20 30

Xantinele actioneaza numai ca droguri adjuvante, tonice cardiace.

Glucagonul,

        secretat de celulele insulelor Langerhans pancreatice,

        mareste contractia miocardica.

        in practica nu este folosit.

        Se pot obtine unele rezultate, numai in blocul AV.

Aminele simpatomimetice sau catecolaminele presoare:

        cresc frecventa si debitul cardiac, prin marirea fortei de contractie a miocardu-lui.

Dintre catecolamine se utilizeaza :

        norepinefrina (noradrenalina),

        epinefrina (adrenalina),

        dopamina (Intropin),

        izoproterenolul (Isuprelul) etc.

Sunt utile in caz de soc si diverse grade de insuficienta cardiaca.

Vasodilatatoarele

        sunt drogurile care scad postsarcina.

        Ele sunt indicate in insuficienta cardiaca greu reductibila, in care exista vaso-constrictie cu cresterea rezistentei periferice.

        in special sunt administrate in insuficienta cardiaca din infarctul miocardic acut,

        din hipertensiunea arteriala paroxistica

        si in cardiopatiile obstructive.

Din aceasta grupa fac parte:

        nitritii organici (nitroglicerina si isosorbid dinitratul, preparatul Isoket, adminis-trat de 3 x 10 - 20 mg/zi),

        fentolamina (Regitine)

        nitroprusiatul de Na.

        hidralazina (Hipopresol, comprimate de 25 mg, 1 - 3 /zi)

        minoxidilul (2x1 comprimate de 5 mg).

Efecte asemanatoare are un alfa-blocant, utilizat cu succes si in tratamentul HTA prasozinul (Minipress, comprimate de 2 mg, de 3 ori pe zi cate un comprimat).

In practica curenta nu se intrebuinteaza ca tonicardiace decat glicozizii cardiotonici.