Primele cercetari experimentale de cultire a virusului ccinai in vitro au fost efectuate in 1913 . Ulterior o serie de cercetari au confirmat posibilitatea cultirii seriale , iar rapoarte mai recente au descris caracterele multiplicarii virusului ccinai in culturi de celule (}7) .
Metoda cultirii pe culturi celulare a fost folosita pentru producerea de ccinuri.
Primele incercari de ccinare cu ccin preparat din material obtinut din culturi celulare se datoreaza lui Rivcrs si colab. si lui Herzberg . Acest ccin era inferior celui preparat din limfa de vitel.
Producerea ccinului din materialul obtinut din culturi celulare a luat un nou avint cind s-a pus la punct metoda cultirii celulelor in monostrat.
S-a obtinut cultirea pe linii continue , dar exista obiectia folosirii acestui material la ccinarea umana, dat fiind ca unele celule ale liniilor continue prezinta caractere care se imilnesc la celulele maligne.
Culturile primare de celule prezinta antajul de a constitui un sistem mai putin complex decit animalul, mai uniform in reactiile sale, mai reproductibil, controlabil si necontaminat bacterian, precum si dezantajul virusurilor adventitiaie.
Cu toate acestea, incercarile de folosire a metodei culturilor de celule pentru producerea ccinului antiriolic au fost numeroase .
Pentru multiplicarea virusului necesar ccinului se folosesc in special doua metode: cultirea in monostrat sau culturi tip Maitland, iar ca substrat tesuturi diferite de bovine. Alegerea acestui tesut se lacc. in special, pentru a impiedica modificari ale caracterelor virusului ccinai, dat fiind ca trecerile repetate pe alte gazde in afara de vitel duc la modificarea proprietatii imunogene.
In culturile de celule, numai o parte din virus este eliberat in mediul inconjurator, fiind necesara distrugerea celulelor prin inghet-dezghet, ultrasonare etc. Concentrarea virusului poate ii influentata adaugindu-sc in faza finala a multiplicarii cantitati mai mici de mediu nutritiv. Reducerea volumului de lichid prin centrifugare, lihrare, hofilizare reprezinta alte posibilitati pentru concentrarea virusului.
S-a atras atentia asupra bunelor rezultate pe care le da folosirea pielii embrionare bovine , a muschiului de la embrionii bovini , a cpiteliului profund al membranei mucoase de pe limba de bovine .
Wesslen a aratat ca ccinul produs pe celule embrionare bovine isi pastreaza titrul la +4A cel putin 10 saptamini, dar la +20A isi pierde rapid puterea imunogena. Silitatea poate fi marita fie adaugindu-se la mediul de cultura substante prezernte de tip pep-tona sau ser de vitel, fie prin liofilizarea ccinului.

Frenkel recomanda doua metode:

a) Se recolteaza din uter, in conditii aseptice, un fetus bovin de aproximativ 30 cm. Se recolteaza pielea, care se fragmenteaza cu ajutorul unei foarfeci. Ca mediu nutritiv se folosesc 150 ml lichid amniotic recoltat din uter, la care se adauga penicilina, streptomicina si mico-statin. Dupa 6 zile de incubare la i7 in atmosfera de oxigen si bioxid de carbon, se recolteaza virusul. Se decanteaza lichidul, se cintareste tesutul si se adauga glicerina fosfatata in proportie de 9/1. Se face broiajul in omogenizator Biihler (50 000 rot./min.) de doua ori timp de 2 minute. Vaccinul este testat din punctul de vedere al sterilitatii bacteriene si al infectivitatii membranelor corioalantoidiene ale oualor embrionate de gaina de 1012 zile.
b) in rianta a doua se utilizeaza ca substrat stratul germinativ si cel spinos de pe mucoasa limbii de bovine (animal adult sau tinar) si se procedeaza ca in prima metoda. Cantitatea de virus ce se obtine riaza intre 1,3x si 8,7x10A PFU/ml.In studii relativ recente. Ka si Micklcm au folosit pentru multiplicarea virusului ccin monostratul de celule embrionare de pui. Concentratiile mari de virus pe care le-au obtinut

120 U.I./celula

s-au datorai folosirii unei relatii optime intre numarul celulelor si volumul mediului nutritiv. Dupa recoltare, suspensia este omogenizata si centrifugata, iar depozitul este resuspendat in tampon Mc Iline.
Aceste tipuri de ccin au fost folosite pe scara larga in special in Suedia. Vaccinarea reuseste la 7090% din primoccinati.