DERMOVACCINA (VACCINUL LICHID)
Vaccinurile lichide, sint utile in tarile temperate care dispun de o buna retea de transporturi si de instalatii frigorifice adecte.
Folosirea acestui ccin ofera antajul utilizarii de doze individuale, usor transporile in fiole, tub de plastic sau tuburi capilare, precum si facilitatea manipularii de catre tehnicieni. Din nefericire, aceste antaje sint asociate cu insilitatea ccinului, deoarece acest tip de ccin se deterioreaza rapid daca temperatura ambianta este moderat ridicata sau daca au fost expuse la lumina solara. Vaccinul este inutilizabil dupa 24 de ore la temperatura de peste 1CC si dupa 7 zile de conserre intre 010A .
Tehnica de preparare are cite etape:
multiplicarea virusului pe dcrmul animalului;
recoltarea pulpei ccinale;
omogenizarea materialului recoltat si suspendare in diluant;
eliminarea contaminarii bacteriene;
testarea biologica a eficacitatii si inocuitatii.
Cea mai marc parte a ccinurilor
lichide sint preparate cu tulpini cultite pe pielea unui animal care, dupa posibilitati si preferinta, poate li vitel, bivol, camila, oaie, magar etc.
Animalele, debarasate de ectoparaziti, sint carantinate cel putin doua saptamini in incaperi in care sint asigurate conditii igienice. in aceasta perioada sint termometrizate si examinate pentru a se depista prezenta tuberculozei, brucelozei, febrei Q, febrei aftoase si dermatomicozelor.In functie de animal, de regiune si de tara in care se produce ccinul, se vor avea in vedere si alte boli, ca riola aviara, pesta bovina, febra hemoragica,
dermatita pustuloasa etc.In cele cinci zile care preced inocularea si in timpul incubatiei, animalele nu trebuie sa prezinte oscilatii termice sau semne de boala.
Inocularea animalului se face pe partile care nu risca sa fie murdarite prin dejectii. Suprafata fi rasa. Curatata de o maniera care sa se apropie cit mai mult posibil de asepsia chirurgicala. A doua zi, regiunea searificata fi badijonata cu virus. Suprafata de piele care nu este inoculata fi acope ita cu un tifon steril.
Multi tehnicieni prefera inocularea suprafetei ventrale a animalelor de sex feminin. Se recomanda administrarea in prealabil a unui anestezic pentru a evita durerile produse in timpul rasului, scarificarii si inocularii.
Dupa trei zile de la inoculare, portiunea searificata se badijoneaza cu glicerina si dupa alte doua zile se racleaza pulpa. Mai tirziu de cinci zile de la inoculare se obtine o serozitate mai abundenta, dar titrul virusului este mai mic.Inainte de recoltare se curata din nou zona inoculata si pentru a se evita ca materialul ccinai sa se amestece cu mult singe, animalele sint sacrificate si exsanguinate. Ulterior, materialul se recolteaza separat de la fiecare animal. Toate animalele sint autopsiate si daca se obser semnele unei alte boli generalizate, diferite de ccina, materialul recoltat este inlaturat.
Exista multiple metode de omogenizare, diluare, purificare, conserre si silizare. De obicei, pulpa se omogenizeaza si se dilueaza de 410 ori cu ajutorul unei solutii sterile de glicerina neutra, care contine 20A'A apa distilata.
Daca contaminarea bacteriana este sub 1000 bacterii/ml, iar testele de eficacitate si inocuitate au corespuns standardelor biologice, suspensia ccinala este repartizata in fiole brune sau in fiole de plastic .
Fiolele de sticla bruna, care contin cite 1,1 ml ccin, sint inchise cu dopuri de pluta, parafinate si mentinute pina in momentul utilizarii in teren la temperaturi sub 10A.
Cel mai mare dezantaj al productiei de dermoccina il constituie contaminarea bacteriana.
Metoda de preparare in seric a dermoccinei a suferii putine modificari, singurele imbunatatiri fiind aduse limitarii contaminarii bacteriene, metodelor de recoltare, metodelor de inoculare. Gradul de contaminare poate fi atit de mare, incit pulpa ccinala a trebuit sa fie inlaturata.
Pina nu de mult
flora bacteriana putea fi influentata numai in produsul finit sau semifinit. in prezent, diminuarea contaminarii poate fi efectuata in timpul multiplicarii virusului in dermul animalului.
In afara de iradiere cu ultraviolete, raze X, ultrasunete, caldura, s-a folosit pe scara larga tratarea chimica, care insa, claca distruge bacteria, nu lasa intact virusul ccinai.
Ca substante chimice s-au folosit glicerina, fenolul, toluolul, tripa-flavina, verdele briliant si malachit, rinolul etc. .
Descoperirea sulfamidclor si a antibioticelor a determinat utilizarea pe o scara larga a acestor substante pentru purificarea bacteriana a ccinurilor. Metoda este insa ineficienta, desi testarile bacteriologice au demonstrat sensibilitatea contaminatilor la antibiotice . Totusi, folosirea antibioticelor in faza de multiplicare a virusului este foarte utila, deoarece aplicarea unui unguent cu antibiotice pe aria searificata si badijonata cu ccina previne in buna parte contaminarea bacteriana, fara sa reduca multiplicarea virusului .
Antibioticele nu dau rezultate bune decit daca, pe suprafata searificata,
bacteriile sint de la inceput in numar mic, lucru realizabil prin spalarea cu sapun a tegumentelor si ulterioara lor dezinfectare.
Dupa badijonarea cu virus, se aplica pe zona searificata o pornada cu antibiotice si apoi un bandaj. Cu conditia de a fi mentinut la 20A, materialul ce se obtine este utilizabil citi ani.
Daca totusi contaminarea bacteriana trece de 100 germeni/ml se poate adauga fenol intr-o concentratie finala care nu depasi 0,5%. Dupa cite ore de incubatie la 22A, numarul microorganismelor fi mult redus.In unele tari, limita maxima de contaminare este fixata la 3 000 bacterii/ml.
Silitatea virusului este influentata de tesutul de pe care provine (dermul animalului, membrana corioalantoidiana, culturi celulare), de concentratia si gradul de puritate, de concentratia gliecrinei, pH-ul mediului, prezenta substantelor dezinfectante si silizatoare, de temperatura de conserre.
Glicerina, pe linga actiunea de distrugere a florei microbiene, are si calitatea de a conser proprietatile infectante ale virusului, iar prin viseozitatea pe care o confera, determina o mai buna aderenta a ccinului. Daca viseozitatea nu este adecta se poate adauga agar, guma arabica sau gelatina.Intre 0 si +4A, activitatea bactericida a gliecrinei este mult mai marcata decit cea virulicida. intre 10 si 20A, efectul virulicid este inexistent.
La temperaturi cuprinse intre +10 si +45A, actiunea de silizator a gliecrinei este mai putin eficace , activitatea virulicida datorindu-sc acidifie/ii mediului prin produse autocatalitice . Adaugarea de fosfati poate ameliora silitatea glicerinei si implicit a ccinului .
Data limita de folosinta a ccinului nu depasi un an, iar din momentul livrarii pe teren labilitatea este de 3 luni, chiar daca ccinul a fost pastrat la 0A .
Un mare dezantaj al ccinului glicerinat il constituie insilitatea la caldura. Conserrea sau transportul la temperaturi de peste + 5A ii reduc considerabil eficacitatea . Aceasta situatie a facut ca folosirea ccinului lichid in tarile tropicale sa fie practic imposibila.
Din aceasta cauza, atentia cercetatorilor s-a indreptat spre obtinerea unui ccin rezistent la temperaturi de peste +30A.
