Somnul este o stare mentala si corporala distincta in care organismul se odihneste profund, meolismul este incetinit, iar mintea dene inconstienta fata de lumea exterioara. Aceasta ultima fraza trebuie examinata cu atentie pentru ca toata lumea stie faptul ca in timpul somnului mintea nu dene in totalitate inconstienta; insa ea schimba directia constiintei de la, sa zicem, scaunul de linga pat la un alt scaun din s. De fapt, in termenii functiilor sale biologice, creierul "munceste" mai mult in timpul perioa- a delor de
somn cu se decit in timpul zilei. Mai mult, in cadrul aceastei stari reorientate, dar care nu este totusi "odihna" completa, exista mai multe trepte de intensitate care variaza de la un indid la altul si de la o parte a ciclului de somn la alta. Asa cum unii oameni par mai treji decit altii in timpul zilei, exista oameni care sint "mai adormiti" in timpul noptii decit altii.
Totusi, in printa somnului bun
scopul greu de realizat, pe care atitia oameni se straduiesc sa-l atinga , cred ca exista unele afirmatii generale care ne pot ajuta sa recunoastem fenomenul, daca nu chiar sa-l definim:
a Somnul de calitate pare sa na de la sine. Nu trebuie sa va luptati cu nelinistea sau
anxietatea pentru a-l obtine si nu trebuie sa luati nici un fel de medicamente.
a Rareori ne trezim in mijlocul noptii dintr-un somn bun, dar, daca se intimpla sa va treziti, cuicati-va la loc imediat, fara sa va faceti griji in legatura cu acest lucru.
a Dimineata ne trezim natural. Nu ne simtim greoi sau ametiti si nici anxiosi sau agitati.
a In sfirsit,
somnul bun va ofera un sentiment de talitate care persista pe tot parcursul zilei.
Nu simtiti ca nu v-ati putut odihni in noaptea precedenta si nu sinteti anxios la gindul noptii urmatoare. Acestea sint niste caracteristici subiective ale somnului, din perspectiva celui care doarme. Dar este la fel de util, acum, la inceput, sa examinam si observatiile mai izolate despre somn care au fost puse in edenta de cercetarile clinice.
Cind cercetatorii studiaza caracteristicile umane fiziologice intr-un interval de 24 de ore, masurind inclusiv undele cerebrale prin electroencefalograma sau EEG, ei descopera patru stari de constiinta sau stari psihofiziologice diferite. Acestea sint:
a Somnul adinc sau somnul delta, cind organismul se odihneste si se reface cel mai mult.
a Starea de s cunoscuta si ca somn REM1.
a Somnul usor sau superficial, care deseori ocupa cea mai mare parte a noptii si care apare dupa ce perioadele de mai sus au luat sfirsit.
a Starea de veghe, in care va aflati atunci cind cititi aceasta sectiune.
In timpul fiecarui interval de 24 de ore, aceste patru stari tind sa alterneze la fiecare indid in functie de anumite progresii regulate sau ritmuri.
Problemele de somn apar in diferite momente pe parcursul ciclului de 24 de ore. Unii oameni adorm foarte greu. Altii se trezesc noaptea, uneori foarte des, si le este greu sa adoarma din nou. Iar altii se trezesc la primele ore ale diminetii, la 3 sau la 4, si nu mai pot adormi la loc. Desigur, aceste probleme pot aparea si in forme combinate.
Dar, in primul rind, de ce adormim? Care este scopul somnului? Acesta este un mister care dureaza de foarte mult timp. Aristotel a avansat ipoteza ca scopul somnului este acela de a ajuta corpul sa digere mincarea
desi o masa copioasa inainte de culcare este unul dintre cele mai rele lucruri pentru odihna. Astazi, somnul este un fenomen biologic intens studiat, dar oamenii de stiinta nu au ajuns inca la un acord in printa unora dintre aspectele sale fundamentale. Unii au avansat chiar ipoteza ca somnul nu are o functie biologica pura si este un simplu mecanism de adaptare ramas din timpuri preistorice, cu scopul de a forta organismul uman primitiv sa caute un adapost sigur in timpul periculoaselor perioade de intuneric. Acest comportament adaptativ ar avea si avantajul suplimentar de a pastra energia calorica ce altfel s-ar consuma in orele reci ale noptii. Conform acestei teorii, fiecare noapte de somn este ca o mini-hibernare.
In opinia mea, scopul somnului este acela de a permite corpului sa se refaca si sa intinereasca. Odihna profunda din timpul somnului ingaduie corpului sa isi rena dupa
oboseala si stres si activeaza mecanismele de autorefacere si homeostazie sau pe cele de reechilibrare. Visarea pare sa fie o etapa si mai inalta a acestui proces de purificare si curatare a stresului si tensiunilor din sistemul nervos. Cercetarile prind somnul si privarea de se sustin aceasta teorie.
Este cunoscut faptul ca o persoana care nu a avut un somn odihnitor in cursul noptii va avea a doua zi o stare de bine diminuata. Simtim ca nu putem functiona la maximum si ca sintem mai vulnerabili la efectele stresului, atit mental, cit si fizic. De fapt, o noapte nedormita nu are practic nici un efect masurabil asupra capacitatii noastre de a ne indeplini responsabilitatile obisnuite a doua zi si lucrul acesta a fost demonstrat de zeci de studii. In 1964, in cadrul unui experiment pentru un forum stiintific organizat de un liceu, un elev din California a ramas treaz 11 zile si a fost totusi capabil sa-si indeplineasca obligatiile la un nivel rezonabil in ultima zi. La sfirsitul experimentului, a dormit 15 ore. Nu s-au constatat efecte negative nici pe termen lung, nici pe termen scurt.
Totusi, organismul simte oboseala si reducerea capacitatii de a actiona; este, deci, important sa invatam cum sa ne odihnim mai eficient, ajutind organismul sa se refaca prin somn. Acest lucru va aduce un maximum de talitate si de prospetime atit mintii, cit si corpului.
