Exista ce legat cu patru perechi de picioare si un corp segmentat care inspira groaza multor oameni. Cum altfel sa le explice dezgustul universal pe care mult? lume il simte pentru membrii ordinului Arahnidelor in care intra paianjenii scorpionii si diferitele specii de capuse? La fel ca muscaturile oricarui alt animal, muscaturile arahnidelor necesita tratament, dar majoritatea paianjenilor reprezinta un risc mai mic pentru oameni decat presupune lumea in general.

PAIANJENII
Paianjenii suni animale de prada si, din cand in cand, daca sunt provocati serios, ataca omul. Ca si albinele, ci inoculeaza venin in victime, dar mai degraba printr-o muscatura decat piinlr-o intepatura. Din miile de specii de paianjeni din Statele Unite, doar aproximativ o duzina pot musca cu destula putere pentru a provoca cui chiar si simptome usoare. Dintre acestia, doua tipuri de paianjen (du neagra si pustnicul cafeniu) reprezinta un risc potential serios de otravire si un alt tip (tarantula), cu un risc moderat. Dar chiar si o muscatura a acestora, rareori, ucide un om.
Daca un paianjen musca destul de puternic ca sa cauzeze o reactie, de obicei, dupa aproximativ zece minute aparea pe piele o inflamatie locala, cu doua intepaturi in mijloc. Muscaturile de paianjen pot fi nocive in trei feluri: prin reactia alergica, prin venin si prin infectia cu bacteriile din sali paianjenului. Asa ca protocolul tratamentului de baza este de a urmari eventuala aparitie a reactiei alergice ( modulul -4 pentru simptome), de a neutraliza veninul si de a curata rana.
Multe persoane care isi inchipuie ca au fost muscate de paianjeni au fost de fapt muscate de capuse sau de purici. O muscatura de paianjen este, intru cat mai sensibila si dureaza mai mult decat o muscatura de purice sau de tantar. Daca vedeti un paianjen care musca, incercati sa-l recunoasteti, sa-l prindeti sau sa-l omorati, astfel incat, daca apare totusi o reactie serioasa, medicul sa poata identifica vinotul si sa trateze leziunea in consecinta.
Vadu neagra. "Vadu neagra'" are un colt gol la capatul fiecarui maxilar, legat de un sac de venin. Veninul este mai puternic (desi mai putin cantitativ) decat cel al unei cobre, continand substante chimice care paralizeaza prada paianjenului. La oameni, veninul actioneaza ca o neurotoxina, afectand sistemul nervos. Femela de du neagra este mai mare decat masculul si mai periculoasa, chiar pentru perechea sa, pe care o devoreaza dupa imperechere (doar daca ci n-o sterge afara din panza destul de repede). Masculul este prea mic pentru a avea o muscatura daunatoare.
Femelele de du neagra au un corp negru stralucitor, bulbos, cam de dimensiunea unghiei de la degetul marc (fara a socoti si picioarele). Au un semn rosiatic in forma de clepsidra pe abdomen.
Exista cel putin cinci specii de du neagra in Statele Unite. Ele sunt frecvente doar in unele zone urbane din sud-vest. Desi muscaturile sunt in general destul de grave pentru a reclama ajutor medical de urgenta, se estimeaza ca cel putin una la o suta este fatala.
Majoritatea muscaturilor de du neagra sunt la inceput nedureroase si invizibile sau dau doar senzatia unei intepaturi de ac. in functie de paianjen, pot aparea doar simptome locale relativ minore de roseata, inflamatie si durere ascutita in jurul muscaturii, care dureaza cate ore. Daca muscatura e mai gra, in zece pana la saizeci de minute pot aparea simptome in tot corpul. Adeseori, cam in cincisprezece minute dupa o muscatura serioasa, victima incepe sa se simta agitata. in urmatoarea ora, apar o durere intensa si crampe musculare in zona muscaturii, care apoi se raspandesc rapid in tot corpul. Victima poate avea, de asemenea, durere de cap. ameteala, greata, edem al fetei si dureri toracice. in muscaturile cele mai severe, victima incepe sa transpire abundent, iar temperatura si tensiunea cresc. Muschii stomacului, ai abdomenului si ai toracelui devin rigizi, pieptul se contracta, extremitatile se umfla, iar victima are dificultati in respiratie. Este posibil ca vorbirea persoanei sa fie neclara si sa prezinte simptome de soc: piele rece, lipicioasa, puls slab si respiratie scurta. Simptomelc pol dura douazeci si patru de ore, desi efectele trec de obicei in primele doua pana la trei ore.In rarele cazuri in care o muscatura este fatala, victima este tanara, rstnica sau hipertensi.
Vedeti "Primul ajutor de baza pentru muscaturile de paianjen" pentru tratamentul initial al muscaturilor de du neagra si alti paianjeni foarte veninosi.
Tratamentul la spital poate include antiveninul, desi adeseori acesta este rezert pentru persoanele cu muscaturi grave, pentru copii si pentru alte persoane cu risc crescut. Antiveninul trebuie mai intai testat pe piele penlru a evita reactiile alergice. Este, de asemenea, posibil ca medicii sa faca injectii cu gluconat de calciu sau metocarbamol, un relaxant muscular, si pot administra medicamente pentru calmarea durerii. Poate fi necesara o injectie antiletanica, deoarece complicatiile secundare, cum ar fi bacteriemia tetanica, pol fi mai ucigatoare decat veninul paianjenului.
Tarantula. Tarantulele sunt de culoare brun inchis pana la negru, paroase si lente. Sunt cei mai mari paianjeni din Statele Unite, de obicei ajung la 6.2 cm lungime, dar exemplarele cele mai batrane pot avea 13 cm (pot trai aproape douazeci de ani).
Desi arata mai inspaimantatoare decat duvele negre, reprezinta un pericol mai mic pentru sanatate. Adeseori muscatura lor este usoara, neproducand mai multe neplaceri decat o intepatura de albina obisnuita. Un studiu efectuai nu a descoperit nici un deces inregistrat sau vreo reactie severa. in Arizona. unde tarantulele sunt mai numeroase decat oriunde in alta parte in Statele Unite. Unii temerari ii tin chiar ca animale de casa.
O muscatura de tarantula produce de obicei doar o mica durere in momentul producerii ei sau o senzatie de intepatura, cu o durere usoara in urmatoarele cincisprezeze pana la douazeci de minute. in cele mai grave cazuri, poate aparea o plaga dureroasa care dureaza saptamani pana sa se vindece.

SCORPIONI
Aceste arahnide arata ca niste mici languste, in lungime de la 2 la 7,5 cm. Au opl picioare, un set de clesti in fata si un ac in rful unei cozi flexibile, care se arcuieste pe deasupra corpului. La fel ca verii lor, paianjenii, au vederea slaba, bizuindu-sc in schimb pe simtul tactil. Vor incerca sa intepe orice obiect miscator care ii atinge.
Scorpionii sunt animale nocturne care isi fac cuibul scormonind in nisip. Pot fi gasiti, de asemenea, in pomii prabusiti sau sub stanci si butuci. Deoarece hiberneaza in timpul iernii, majoritatea muscaturilor se petrec intre lunile mai si octombrie, cand pot fi gasiti ascunsi in pantofii sau in cizmele unei persoane, de exemplu. Exista mai multe specii, dar rietatea cea mai letala se gaseste in primul rand in Arizona si in California sudica.
Cand un scorpion musca, majoritatea persoanelor simt doar o intepatura ca de albina sau o senzatie de piscatura. Victima sufera o oarecare inflamatie locala si cate ore de durere usoara. Muscaturile mai severe duc la dureri intense, arzatoare, in zona muscaturii, care devine extrem de sensibila la atingere. Veninul poate produce o suprastimulare prelungita a sistemului nervos, facand victima sa para agitata. Durerile de cap, greata, durerile de stomac si crampele abdominale, febra, ameteala si spasmele musculare pot aparea si ele. Copin pot avea dificultati in respiratie. Fara tratament, rezultatul final il constituie socul, convulsiile si coma.
Muscaturile grave se pot trata la spital cu medicatie administrata pentru calmarea durerilor si a spasmelor musculare. Pacientului i se recomanda sa se odihneasca cel putin douasprezece ore.

CAPUSELE
Capusele sunt arahnide mici care se prind de o gazda, in un ac in forma de harpon sub piele, isi incastreaza capul si incep sa suga sange. Spre deosebire de insectele care sug sange, cum ar ii tantarii, care mananca si fug in cate secunde, capusele sunt aderate gurmande de sange. Un pranz cu sange poate dura zile intregi pana se termina, timp in care ele se umfla de doua sau de trei ori fata de dimensiunea lor initiala.
Datorita faptului ca sunt lente in hranire, capusele pot lua de la soareci, veverite, caprioare, sobolani si alte animale, zeci de tipuri de bacterii. Cand ulterior o capusa se prinde de un om pentru un pranz, se pot transmite acesti agenti patogeni si pot astfel provoca o rietate mai larga de boli decat este poate in stare sa raspandeasca orice alt parazit. Bolile pe care le transmit cel mai frecvent capusele sunt febra patata a Muntilor Stancosi, paralizia de capusa si boala Lyme.
Faptului ca sunt atat de dezgustatoare, se mai adauga si nesansa ca traiesc mult si in toate regiunile Statelor Unite, in special in zonele suburbane aflate in paragina si in locuri cu tufe sau cu iarba inalta. Au putini dusmani naturali si pot fi atat de mici incat sunt greu de obsert pana cand nu se umfla cu sange. Sunt mai numeroase in lunile calde de ra.