in Europa singurul sarpe veninos este vipera. Exista trei tipuri de vipere: pera aspis. pera ansinii si pera berus. Toate cele trei tipuri de vipere sunt agresive si produc o muscatura mortala la copii si la adulti tarati, debilitati.

Muscatura este caracteristica, prin aparitia a doua mici plagi rotunde (intepate) rosii, dureroase. Distanta dintre cele doua orificii este standard de 1 cm. Dupa muscatura, aproximativ la 10-l5 minute apare un edem dur. rosu. dureros. Dupa 6 ore, local, la nivelul plagii muscate, pielea devine cianotica (hemoliza), apar petesile (puncte) rosii hemoragice. iar edemul se extinde la lot membrul. Dupa aproximativ 12 ore. pielea prezinta hemaloame si flictene pline cu un lichid seroliemoragic care alternea/a cu pele livide, escare de necro/a. limfagita (inilamatia canalelor limfatice) si adenopatie regionala si la distanta pe traiectul de drenaj al membrului respectiv. in acesi stadiu, suprainfectia cu germeni patogeni este posibila. Le/iunile progreseaza atingand un maxim in ziua a doua. dupa care incep sa regreseze. Ultima faza este caracterizata prin prezenta necrozei si gangrenei care cupriude iutreg membrul afectat.
Pe lauga aceste semne locale, pacieunil mai pre/inta o scrie de semne generale care apar la circa I ora de la muscatura, crescand in intensitate in decursul timpului Aceste manifestari sunt reprezentate de greturi, varsaturi, diaree cu sange, stari de soc. dureri musculare si toracice cu aparitia unei senzatii de constrictie toracica care nu permite pacientului sa respire normal, sete intensa, dureri de cap. agitatie si scaderea temperaturii corporale la 35-36 C. in lipsa unui tratament adecvat, atat pe local cat si pe general, apar hemoragii mucoase cu aparitia hemoptiziei (sangerare exteriorizata la nivelul aparatului respirator), hematemeza (sangerare exteriorizata la nivelul stomacului), melena sau rectoragie (sangerare exteriorizata la nivelul intestinului gros), purpure cutanate, anemie, hipotermie accentuata, colaps circulator, anurie (lipsa eliminarii urinei), cu necroza renala corticala, coma si stop respirator care duc la decesul persoanei. Iu caz de muscaturi. in vena sau artera, se produce un colaps brutal in 2-3 minute de tahicardie (cresterea frecventei cardiace), tahipnee (cresterea frecventei respiratorii), coma si stop cardio respirator.
Primul ajutor consta in linistirea victimei, cu aplicarea de urgenta a unui garou deasupra muscaturii. Garoul poate fi reprezentat de o sfoara mai groasa, curea, cravata sau coarda de cauciuc. Se va nota cu precizie ora de aplicare a garoului. Aplicarea garoului dupa 30 de minute de la muscatura este inutila. Garoul va ti slabit din 15 iu 15 minute cate 1-2 minute. Aplicarea lui se a face astfel incat sa se comprime doar venele, trebuie sa se simta pulsul la extremitatea distala a membrului afectat. Se va pune membrul lezai in repaus total. In continuare, se va realiza o incizie intre cele 2 orilicii de adancime de 0.5 1 cm. pentru a usura scurgerea sangelui. Daca salvatorul nu are leziuni in gura sau pe buze se poate practica sugerea locului muscaturii. Incizia va Ii iacuta cu un briceag sau o lama de barbierit, dupa ce au fost trecute in prealabil prin foc pentru a li sterilizate. Vaccinul poate Ii extras din rana cu ajutorul unei ventuze. Pe rana se pot aplica comprese sterile, iar in lipsa acestora, ceapa cruda si maruntita sau Hori de grozama (drobita). Iu practica s-a constat ca oile care mananca aceste Hori, sunt imune la muscatura de vipera.
Dupa acordarea primului ajutor, victima se va transporta la spital pe o targa sau pe brate, mersul pe jos fiind total interzis. Orice efort muscular duce la difuzarea rapida a veninului in corp. Consumul de bauturi alcoolice, precum si aplicarea de alcool direct pe rana este total interzis. Se permite consumul de bauturi calde. La spital tratamentul consta in administrarea de ser antiviperinic (ser EK), fabricat de Institutul Pasteur, Paris (10 ml) ser poUvalenl. Acesta se va administra de jur imprejurul muscaturii in tesutul muscular profund si superficial. Administrare de anlihistaminice, corlicoizi si adrenalina in functie de severitatea manifestarilor.
Pentru prevenirea muscaturii de vipera, medicina populara recomanda frecatul incaltamintii cu usturoi zdrobit. Tot pentru prevenirea muscaturii de vipera se indica purtarea de bocanci inalti de piele. ersul pe munte dup^i inserare trebuie facut cu mare grija, pentru a nu trece peste o vipera sau chiar calca pe ea. pera nu ataca decat in momentul in care este in pericol, si sau este zgandarita.