Din cele 100 - 300 de milioane de cazuri de diaree estimate pe an, se presupune ca o treime sunt cauzate de alimentele contaminate. Conform FDA, 9 000 de americani mor in fiecare an datorita intoxicarii cu alimente. Aceasta contaminare bacleriana sau virala a alimentelor poate aparea in timpul transportului, al prepararii sau al manipularii si constituie un factor de risc pentru un numar din ce in ce mai marc de oameni. Fie ca sunt contaminate sau nu sunt pregatite in mod corespunzator, carnea de pasare, de vita, pestele - se afla printre cauzele cele mai comune ale toxiini'ectiilor alimentare, in timp ce alte tipuri de intoxicatii rezulta de pe urma consumarii de alimente toxice cum ar fi, de exemplu, unele ciuperci exotice.
Un numar marc de virusuri, bacterii si alti microbi reprezinta o amenintare in ceea ce priveste siguranta alimentelor. In mod normal ele sunt prezente in cantitati mici in mancare, dar se inmultesc pana la un nivel periculos cand aceasta nu este gatita cu atentie sau este lasata la temperatura camerei mai mult de una sau doua ore, asa cum se intampla la petreceri, picnicuri etc. Cele mai obisnuite microorganisme care duc la toxiinfectii alimentare sunt:
a Salmoneila. Aceasta este cea mai des intalnita bacterie toxica si apare in specia! in friptura de pasare, in oua, in lapte si in peste cand acestea sunt lasate afara la temperatura camerei mai mult de o ora sau doua, sau cand nu sunt gatite in mod adect. Numarul intoxicatiilor datorate Salmonellei sunt estimate la 2-4 milioane de cazuri pe an in SUA.
Multi specialisti in domeniul sanatatii publice sunt de parere ca toxiinfectiilc datorate fripturilor de pasare contaminate cu Salmoneila au crescut dramatic in ultimul deceniu, deoarece fabricile de prelucrare a carnii de pasare au renuntat la banda si au trecut la masini mecanice de eviscerare. in acelasi timp, reducerile de buget si schimbarile de procedura in inspectia federala au perturbat eficacitatea reglementarilor, listimarile arata procentele de carcase de pui contaminate cu Salmoneila, pana la destinatia lor in magazine, se ridica la 35 - 75 %. Oamenii de stiinta din domeniul alimentar arata ca si o alta bacterie - Campvlobacter -este gasita frecvent in puii prelucrati, facandu-sc vinota de tot atatea cazuri de toxiinlectie alimentara ca si Salmoneila.
- Stafilococul. Anumite tulpini ale acestui microorganism contamineaza mancarea, in mod normal, atunci cand cel care o pregateste stranuta sau tusesuintr-un fel care permite bacteriei sa ajunga din corp la aliment. Bacleria respecti creeaza o toxina si aceasta este cea care provoaca diaree, voma si crampe abdominale. Toxina nefiind neutralizata in procesul de preparare a hranei, este esentiala, prin urmare trebuie luate masuri de prevenire a transmiterii bacteriei in mancare.
a Clostridium botulinum. Aceasta bacterie poate cauza botulismul, un tip de toxiinfectie alimentara rara, dar potential fatala. Botulismul apare, in mod frecvent, in urma consumului de legume sarace in acid sau carnuri care n-au fost coserte corespunzator (adesea, in casa). Dupa aproximativ 12 - 36 de ore de la consumarea hranei contaminate cu C.botulinum pot aparea ameteli, vorbire incoerenta, dificultati de respiratie si inghitire, stari de greata, voma, diaree si dureri abdominale. V
a Escherichia coli. La originea toxiinfectiilor alimentare care au afectat peste cinci sute de rezidenti din Pacific, Northwest, la inceputul anului 1993, s-a aflat o tulpina virulenta de E.coli. A murit un baietel de doi ani, peste doua duzini de oameni au suferit de blocaje renale si mai mult de o suta au fost spitalizati dupa ce au consumat hamburgeri tinuti prea putin la cuptor si contaminati cu bacterii, in restaurantele expres (tip fast-foods) din statul Washington. Oficialitatile federale estimeaza ca cel putin douazeci de mii de cazuri de infectii cu E. coli apar in fiecare an la scara nationala, desi cifra poate fi mult mai mare, deoarece medicii nu sunt obligati sa raporteze astfel de cazuri autoritatilor in 39 dintre state.
Bacteriile E.coli se afla cu miliardele in intestinele omului ca si in intestinele vitelor. Se crede ca rianta (E.coli 0157 : H7) responsabila pentru recentele accidente de toxiinfectie contamineaza carnea in timpul sacrificarii. Procesarea si pregatirea in conditii neigienice pot permite inmultirea bacteriilor chiar pana la acei punct in care nici pregatirea corecta nu le mai poate distruge pe toate.
Contaminarea bacleriana a fripturilor este mai putin obisnuita decat cea a hamburgerilor, pentru ca bacteriile de la suprafata camii sunt de obicei distruse prin gaiire. Hamburgerul, care este tocat si amestecat, asigura o suprafata mai mare pentru inmultirea bacteriilor, iar acestea pot supravietui in interiorul unui hamburger gatit mai "in sange". Totusi contaminarea bacteriana a carnii de pasare este mult mai obisnuita decat contaminarea carnii rosii, deoarece partea cea mai contaminata a unui animal este pielea, care nu este indepartata de pe pui si de pe curcani.
Trebuie sa precizam ca toxiinfectiile alimentare datorate acestora sau altor microorganisme trebuie suspectate daca persoana bolna isi aminteste ca a consumat un aliment care, gandindu-se mai bine ulterior, nu parea sa aiba un gust tocmai bun sau ar fi stat la temperatura camerei cat timp. Cand mai multi oameni care au mancat impreuna se imbolnavesc la diferente de o zi - doua, de vina este toxiinfectia alimentara.
Cele mai multe cazuri de toxiinfectii alimentare se limiteaza la simptome usoare care seamana cu gastroenterita: diaree, rsaturi si dureri de stomac. in functie de agentul infectant, simplomele pot aparea la 30 de minute dupa consumarea unui aliment contaminat sau si dupa 48 de ore. Cazurile mai usoare adesea se vindeca singure intr-o zi sau doua. Riscul principal il prezinta deshidratarea datorata diareei si rsaturilor. Rareori, o intoxicatie alimentara dura o saptamana sau mai mult, transformandu-se intr-un caz grav de septicemie.

Cele mai multe cazuri de intoxicatii alimentare raspund la tratamente simple, ce includ odihna la pai si multe lichide. Pana nu se linisteste stomacul, consumul altor alimente inrautateste lucrurile. Alimentele usor digerabile, precum supele de legume, sunt cele mai indicate pentru intreruperea postului. Medicii conventionalisti pot recomanda medicamente pentru a combate diareea si rsaturile. Daca este identificata bacteria vinota prin coprocultura, atunci medicii pot prescrie si antibiotice, cum ar fi ampicilina.

Trebuie sa contactati un medic daca:

a toxiinfectia alimentara nu se vindeca timp de o saptamana sau daca persoana ramane deshidratata
a victima este foarte tanara, foarte batrana sau arc imunitate scazuta
a bolnavul are dificultati in respiratie, dureri abdominale insuporile sau febra de peste 38"C
a rsaturile sau diareea sunt puternice persistand mai mult de o zi sau doua.