Ori de cate ori un val de caldura se abate asupra unei zone temperate, este posibil ca in primele zile, unele persoane sa sufere tulburari legate de caldura, cum ar fi crampe, epuizare si insolatie. Desi organismul se poate adapta la temperaturi si umiditate ridicate cam in curs de o saptamana, nici chiar aceasta adaptare nu ofera o protectie completa. Orice combinatie de vreme caniculara cu alti faciori, cum ar fi oboseala, alcoolul, deshidratarea, obezitatea si mainutritia se poate dovedi daunatoare sau chiar fatala in unele cazuri. Oamenii de stiinta apreciaza ca valurile de caldura sunt cauza a 1 200 de decese in timpul unei veri americane medii.
Cele patru tipuri de tulburari mai freevente legate de caldura sunt:
Lesinul de caldura. Daca stati in picioare sau chiar asezat mai mult timp intr-un loc in care este foarte cald, sangele se acumuleaza si stagneaza in extremitatile inferioare, lipsind creierul de irigare si ducand la un simptom de lesin. De obicei va puteti reveni rapid stand intins intr-un loc racoros si band lichide. (Vezi modulul 13: "Ameteala si lesinul", pentru detalii suplimentare si remedii naturale,)
Crampe datorate caldurii. Acestea sunt contractii musculare dureroase care apar cel mai adesea in abdomen si in picioare dupa un efort fizic facut pe caldura. De obicei repausul si lichidele asigura o ameliorare imediata.
Epuizarea de caldura. Cauza acestei tuburari este de regula o combinatie de caldura, efort fizic si deshidratare. Persoana poate prezenta o respiratie rapida, un ritm cardiac crescut, ameteala si greata. Temperatura interioara a corpului poate fi doar usor ridicata. Epuizarea de caldura se poate preveni de obicei evitand suprasolicitarea pe vreme calduroasa si band apa sau lichide bogate in saruri minerale.

Insolatia. Aceasta este cea mai grava tulburare datorata caldurii, o urgenta medicala presanta, care prezinta o rata de risc de 10-20 % chiar si printre cei care anterior erau sanatosi, au fost diagnosticati prompt si au primit ingrijiri adecvate. Conditiile externe de mediu pot face ca temperatura interioara a corpului sa se ridice la 41AC sau chiar peste. in acest stadiu, sistemele organismului incep sa se deterioreze rapid. Fara un tratament imediat, victima intra in coma si moare.

a Cand corpul se incalzeste excesiv
O crestere a temperaturii corpului datorata unei tulburari produse de caldura este diferita de o crestere a temperaturii corpului datorata febrei mari. De exemplu, atunci cand bacteriile invadatoare produc o infectie, termostatul natural al organismului, situat in hopitalamus, la baza creierului, isi creste "turatia" si astfel face sa creasca temperatura corpului. Aceasta febra vindeca si protejeaza in acelasi timp ( modulul 18: "Febra"). Pe de alta parte, o tulburare datorata caldurii apare ca rezultat al unor conditii cum ar fi efortul excesiv pe canicula, deshidratarea grava sau inchiderea unui copil intr-o masina supraincalzita. in astfel de cazuri, termostatul organismului ramane reglat la normal, dar conditiile de mediu impiedica corpul sa se racoreasca singur.
Corpul raspunde in mai multe feluri la caldura si umiditatea din mediu. El atrage sangele cald din interior si il trimite spre extremitati si spre suprafata pielii, unde vasele de sange se dilata, iar caldura este eliberata din corp cu mai multa usurinta. De asemenea, corpul elibereaza transpiratia prin piele, ceea ce are un efect racoritor atunci cand lichidul se evapora de pe suprafata sa. Cand oricare dintre aceste mecanisme actioneaza prea mult timp, totusi, consecintele incep sa se manifeste in organism. Prea mult sange pierdut produce o lipsa de oxigen la creier, ducand la ameteala, confuzie, lesin si, in final, la coma. Cand organismul pierde prea mult lichid si se deshidrateaza, el opreste transpiratia pentru a pastra ce i-a mai ramas. Aceasta perturba capacitatea organismului de a se racori singur.
Lichidele sunt categoric mai importante perntru corpul omenesc decat alimentele solide, deoarece se poate supravietui saptamani sau luni fara hrana, dar numai trei-patru zile fara lichide. Greutatea corporala a unui adult reprezinta aproximativ 55 - 65 % apa, iar a unui copil pana la 70%. in anumite conditii, puteti transpira intr-o ora un litru de lichid sau mai mult - un studiu a constatat ca un inotator de performanta transpira 1,5 1 de lichid intr-o ora de inot. Mersul pe jos sub un soare tropical, fara imbracaminte de protectie poate produce o pierdere de peste 20 quart intr-o singura zi. O boala sau o activitate care are ca rezultat chiar si numai o pierdere de 10 % din lichidul organismului poate reprezenta un pericol semnificativ pentru sanatate, in timp ce o pierdere de 20 % poate fi fatala.
Celulele organismului au neie de o refacere regulata a rezervei lor de lichide pentru a functiona normal. Apa este o componenta majora nu numai a lichidelor orgarlice, ca sangele, limfa si sucurile digestive, ci se pare ca si a partilor solide ale organismului, cum ar fi oasele (constituite din 20% apa). Atunci cand o transpiratie excesiva se combina cu un consum insuficient de lichide, nivelul lichidelor organice scade. Aceasta are drept consecinta mai multe modificari semnificative in functionarea organismului. Deshidratarea poate produce o scadere in fapl a lumului de sange din corp. Sangele insusi se "ingroasa" si sufera modificari chimice atunci cand se pierd electroliti prin transpiratie.
Electrolitii sunt minerale cum ar fi potasiul, sodiul, calciul si magneziul, dizolvate in sange si in alte lichide organice. Sub forma de solutie, aceste minerale permit furnizarea unor curenti electrici infimi, dar esentiali pentru functionarea normala a muschior si a nervilor. Fara suficienti electroliti, muschii slabesc si isi pierd coordonarea, inima bate anormal, iar reglarea termica a corpului este perturbata.
Atletii in primele stadii de deshidratare pot suferi o scadere a nivelurilor de performanta si de rezistenta. Daca pierderea de lichide si de electroliti este totusi extrema, organismul poate intra in soc. Antrenorii din licee, cu o mentalitate cazona de "gradat" ce conduc instructia recrutilor si interzic jucatorilor sa bea apa in timpul exercitiilor dificile de antrenament, efectiv ucid cam sase sportivi pe an.
Efortul pe canicula nu este singura cauza de deshidratare. Te poti deshidrata si dupa constipatii, diaree, accese de ma sau de febra prelungita. Substantele care produc o urinare mai frecventa - diureticele - pot produce deshidratarea. Printre diuretice se numara produsele farmaceutice, ca Lasix, ca si cofeina si tele medicinale cum ar fi coada-calului. Datorita meolismului mai rapid al copiilor mici si al mecanismului mai putin sensibil de producere a setei la persoanele in varsta, aceste grupuri sunt mai expuse riscului de deshidratare decat majoritatea adultilor. De asemenea, va puteti deshidrata si pe vreme rece, cand pierdeti cantitati mari de lichid prin respiratie.
Printre simptomele de deshidratare se numara buzele si gura uscate, pielea uscata, care se rideaza usor sau arc un aspect imbatranit. Este posibil ca persoana sa urineze numai cantitati mici, iar urina sa fie inchisa la culoare. Ciupiti pielea de pe capul unui copil mic, iar daca pielea ramane ridicata, este posibil ca acesta sa fie deshidratat.

CE TREBUIE SA BETIIn majoritatea cazurilor, remediul deshidratarii este pur si simplu cresterea consumului de apa. Uneori sunt necesare masuri speciale sau anumite tipuri de lichide pentru a rehidrata o persoana. De exemplu, daca un copil mita tot ce bea, incercati sa-l determinati sa ia sorbituri mici si dese. Daca tulburarea este serioasa si persoana este dusa la spital, un medic poate inlocui lichidele si electrolitii pe cale intravenoasa, apoi sa incerce sa trateze conditia de fond.
Apa va preveni majoritatea cazurilor de deshidratare si, de asemenea, va ajuta in tratamentul multor cazuri. Daca pierderea de lichid a fost foarte mare totusi, iar rezervele de electroliti ale organismului sunt epuizate, exista lichide mai bune decat apa pentru a resili functionarea normala a celulelor. Printre acestea se numara:
Solutia de hidratare orala. Aceasta este o formula standard recomandata de organizatie de sanatate din toata lumea. Ea implica doua pahare. Paharul Unu este umplut cu un suc de fructe. "Sucul de portocale sau de mere sunt cele mai bune, datorita continutului lor in potasiu, scrie naturopatul Joseph Pizzorno, dar puteti folosi si alic sucuri". Adaugati o jumatate de lingurita de miere (sau zahar pentru un copil sub un an) pentru glucoza si apoi un praf de sare, pentru sodiu. Paharul Doi este umplut cu 250 ml apa, in care se adauga un sfert de lingurita de bicarbonat de sodiu, pentru echilibrarea electrolitilor. Persoana trebuie sa soarba alternativ, de cateva ori din Paharul Unu si apoi de cateva ori din Paharul Doi.
O supa de legume bogate in minerale sau de soia. Fitoterapeutul Christopher Hobbs spune: "Cea pe care o recomand este "Dr. Bronner's Balanced-Mincral-Bouillon", deoarece contine cantitati extraordinare de saruri de potasiu si ioni minerali. Trebuie sa amestecati o lingura intr-o ceasca cu apa si sa beti. Cred ca aceasta este mai eficienta decat bauturile intens indulcite cu zahar pentru tratarea deshidratarii sau a unei tulburari procate de caldura, pentru ca zaharul este un stimulent si in cele din urma efectul sau este de a incalzi mai degraba decat de a racori". O lingura din "Dr. Bronner's Balanced-Mineral-Bouiilon" asigura 2 150 mg de potasiu, ca si 750 mg sodiu, 30 mg calciu, 25 mg fosfor si 9 mg magneziu. Fabricat de All-One-God-Faith, Inc., din Escondido, California, concentratul este prezentat in sticle de 250 g.
Un complex mineral natural. Unul dintre cele mai bune remedii pentru deshidratare este "Emergen-C", produs de Alacer Corporation din Buena Park, California, in pachetele comode, de 3g. Emergen-C este o pulbere care se dizolva cu efervescenta atunci cand este pusa intr-un pahar cu apa sau suc. Fiecare pachetel asigura 1 000 mg vitamina C, 145 mg de potasiu si cantitati mai mici de sodiu, calciu, magneziu, zinc si mangan. "Combinatia de vitamina C si minerale utile echilibrului electrolitic va ajuta sa va rehidratati", spune Holly Eaglc, specialist in medicina orientala.
Sucuri de fructe proaspete si de legume. Sucul de portocale si de grepfrut sunt surse bune de potasiu si se pot amesteca cu o banana pentru si mai mult potasiu. Sucul de morcov proaspat este alta sursa de potasiu aflata la indemana.
Bauturile cu clorofila lichida. Printre sursele concentrate de clorofila se numara alimentele verzi pe baza de alge Spirulina, Chlorella si alge verzi-albastre si produsele facute din te tinere de grau, orz si lucerna. Mineralele din aceste adjuvante se digera si se asimileaza usor.
O bautura pentru sportivi, Jac uta in casa. Va puteti prepara singur bautura cu electroliti adaugand la un litru de apa, doua linguri de miere sau zahar si o jumatate de lingurita de sare. Pericolul cu bauturile facute in casa este acela de a nu le amesteca bine si de a le adauga prea multa sare. Mai mult, nu inseamna neaparat mai bine in acest caz. Daca beti apa care este prea sarata, puteti mita, deshidralandu-va si mai tare. Masurati corect si folositi proportia de jumatate de lingurita de sare la un litru de apa daca vreti sa va pregatiti in casa o bautura cu electroliti.
O bautura de echilibrare a electrolitilor, pentru sportivi. "Galorade" este cea mai populara dintre acestea. Este o solutie de zahar, aromatizata si colorata artificial, care contic 110 mg de sodiu si 25 mg de potasiu la 250 ml. O alegere mai buna este produsul natural "Recharge" de la Knudscn and Sons din Chico. California. Ca si Gatorade, Recharge este oferit cu mai multe arome si taie rapid setea. Totusi "Recharge" contine 45% suc si nu are adaugat zahar sau coloranti artificiali. La 250 ml asigura mai putin sodiu (20 mg), dar mai mult potasiu (40 mg) decat Gatorade.

Adeptii bauturilor intens indulcite pentru sportivi, cum ar fi "Gatorade", afirma ca zaharul creste rezistenta si ajuta organsimul sa absoarba sarea. Daca organismul utilizeaza mai bine bauturile usor indulcite (2-4%) sau pe cele intens indulcite, cum ar fi "Gatorade" si majoritatea bauturilor racoritoare (10-l2% zahar) acesta este un subiect inca aflat in studiu. Cea mai mare parte a medicilor nutritionisti recomanda evitarea bauturilor care sunt indulcite prin adaugarera unor cantitati mari de zaharuri rafinate.
O persoana care sufera de deshidratare sau de o tulburare procata de caldura nu ar trebui sa bea lichide care contin alcool sau cofeina, st care pot creste astfel pierderea de lichid.