Intoxicatia cu pesticide apare in domeniul industrial la persoanele care participa la fabricarea si ambalarea lor, cat si la persoanele care le utili/ea/a in teren Folosirea pesticidelor, implica anumite operatii, ca diluarea produselor concentrate (operatie care poate duce la o intoxicatie acuta foarte grava prin stropirea tegumentelor sau hainelor cu produs concentrai); raspandirea pesticidelor cu molopompe de mana sau din aon (riscul inhalarii si al imbibarii hainelor cu pesticide); curatirea aparatelor folosite. Intoxicatia se poate produce fie pe cale inhalatorie (inhalare de vapori), lie pe cale cutanata (resorbtie rapida a toxicului).
Aparitia primelor simptome de intoxicatie se face dupa o perioada de latenta de la cateva minute (contaminare masiva) la cateva ore in functie de cantitatea resorbita, de concentratia solutiei, de calea de contaminare si anumiti factori indiduali (copii si obezii sunt predispusi mai frecvent la acest tip de intoxicatii). Forma usoara de intoxicatie apare dupa 4-5 ore de la expunere. Se manifesta prin greturi, varsaturi (exarcebate de fumat sau consumul de alcool), diaree, ameteli, oboseala. Simptomatologia dispare la 2-3 zile dupa intreruperea contactelor. in forma medie de intoxicatie, la simplomele de mai sus se mai adauga obstructia de cai respiratorii, sen/atia de constrictie toracica, cianoza, scaderea tensiunii arteriale, crampe musculare, tremur, transpiratii reci si in final colaps. in forma grava, la fenomenele de mai sus. se adauga tulburari de vorbire, convulsii tonico-clonice sau tetanice, confuzie mentala si in final moarte. Bolnavul intra mai intai in coma. apoi decedeaza prin oprnva respiratiei cu paralizia muschilor respiratorii. Iu maj( ritatea cazuriloi parc dupa o expunere de scurta durata, masiva determinata de-o neglijenta grosolana. Se poate afirma ca din punct de vedere medical, pacientul care supravetuieste iu primele 24 ore de la realizarea contactului cu substanta toxica se poate astepla la o recuperare completa, chiar in ca/urile foarte grave, unde anumite manifestari pot persista mai mult timp (5-6 saptamani).
In cazul unei intoxicatii acute, se va intrerupe imediat expunerea la substanta toxica, prin scoaterea persoanei din mediul respectiv. Se vor indeparta imediat toate hainele contaminate (cu ajutorul unor manusi de cauciuc). Tegumentele se vor spala abundent cu apasi sapun (se va spala inclusiv parul). in apa de spalat se poate introduce bicarbonat de sodiu 2-l0% sau soda causlica, 1 %. Nu se va utiliza alcool sau spirt medicinal pentru spalare deoarece favorizeaza absorbtia rapida a toxicului. Daca substanta toxica a ajuus la nivelul ochilor, decontaminarea ochiului are prioritate. Se va efectua o spalare abundenta cu apa calduta, timp de I minut, apoi cu apa calduta cu bicarbonat de sodiu 3%. Dupa aceste masuri pacientul se va transporta de urgenta la spital pentru acordarea unui trarlament de specialitate. in cazul intoxicatiilor grave cu instalarea paraliziei respiratorii, respiratia gura la gura va fi efectuata imediat si continuata pe tot drumul pana la spital.
Ca masura profilactica, muncitorii vor purta echipament special (combinezon de culoare deschisa) pentru a putea descoperii orice contaminare, manusi si cizme impermeabile, sort. pelerina si gluga din material plaslic). Pe fata se va purta o masca de gaze. in timpul lucrului, se va interzice cu desavarsire serlul mesei, consumul de bauturi alcoolice si fumatul. Insecticidele se vor depozita in incaperi speciale, asfaltate si/sau cimentate si tinute sub cheie, iar pe usa se va afisa un imprimat cu cap de mort avand inscriptia ATENTIE OTRAVA. La stropirea cu mo (o pompa, tractoristul va amenaja cabina cu un sistem de ventilatie artificiala In absenta acestuia, tractoristul va purta in mod obligatoriu o masca, cu tot echipamentul descris mai sus. Durata stropitului nu va depasi 4 ore si va fi efectuata dimineata sau seara. I chipainentul de protectie, va fi decontaminat zilnic, prin spalare cu apa si fndroxiddc sodiu 5% sau carbonat de sodiu 10% si clatire prelungita.

La terminarea lucrului muncitorii vor face dus si isi vor schimba zilnic lenjeria si ciorapii.

SUBSTANTELE CAUSTICE

Substantele caustice includ aci/ii corozi si hidratii alcalini (alcalii). in trecut toxicele caustice produceau circa 50% din sinucideri, astazi utilizarea lor in acest scop a scazut foarte mult. Acizii produc o necroza de coagulare si afecteaza in special stoamcul, iar alcalii produc o necroza de lichefiere si afecteaza in special esofagul.
- Acidul sulfuric (triolul) pe de o parte are o actiune i nleus coroziva, erodand tesuturile cu care ne in contact, iar pe de alla parte, arc o actiune generala, care determina modificarea echilibrului acido-bazic si hidroelecrolitic al organismului, urmat de tulburari respiratorii, circulatorii si leziuni hepato-renale. Acidul sulfuric, produce arsuri de culoare brun negricioase, urmate in evolutie de escare dure si uscate, uneori si de perforatii. Daca vaporii de acid sunt inhalau la nivel pulmonar se produce un edem masiv. Daca acidul este ingeral, apar ca si complicatii, hemoragiile gastro- intestinale, insotite uneori de perforatii gastrice, cu aparitia unei peritonite. Decesul surne prin insuficienta circulatorie (colaps) sau obstructia cailor aeriene. Doza letala este de 5 grame.
-Acidul clorhidric este un lichid incolor, avand o actiune puternic coroziva. Produce escare de culoare albicioase-cenusn. iar prin absorbtie sanguina produce o acidoza secundara. In rest produce aceleasi manifestari ca si la acidul sulfuric. Doza letala este de 10-l5 gr acid concentrat.
-Acidul acetic (esenta de otet cu 95% acid acetic si otetul alimentar cu 4-9% acid acetic) produce moartea la o cantitate de 10-20 gr esenta de otet sau 200 ml otet alimentar. La fel ca ceilalti acizi produce arsuri locale gastrice in special si esofagienemai rar. De asemenea mai produce o liza a hematiilor din sange (hemoliza), cu afectarea rinichilor si eliminarea de hemoglobina prin urina (hemoglobinurie) si aparitia icterului hemolitic.
-Acidul azotic, este un acid mai caustic decat acidul clorhidric, dar mai slab decat acidu sulfuric. Acidul azotic produce arsuri locale, urmate de ulceratii de culoare galbuie, colorand parul si tesuturile in galben datorita formarii de xantoproleine. Doza letala este de 2 gr. pentru acidul azotic fumans si de 8 gr. pentru acidul azotic concentrat.
- Acidul oxalic, este utilizat in industria pielariei, metalelor, in laboratoare ca agenti de inalbirc. Are o actiune caustica locala cu blocarea ionilor de calciu. Produce hiperemie, cu necroza si hemoragie, varsaturi brun-negricioase, colici abdominale si diaree sanghinolenta. Doza letala esle de 5-l5 gr, iar moartea surne in -l ora de la ingerare.
- Hidratii alcalini (alcalii) au de asemenea o actiune caustica, prin absorbtia apei din tesuturi si combinarea lor cu proteinele tisulare. Hidroxidul de sodiu (soda caustica), este cea mai frecventa substanta caustica intalnita in gospodarie. Ea arc un efecl puternic coroziv local, rezultand leziuni cu aspect moale, translucid, sapunos la palpare. Clinic, apar dureri puternice retroslernale si epigastrice, edem al mucoasei faringiene cu disfagie intensa, colici abdominale si scaune sanghinolente. In cazurile grave, decesul se produce prin colaps, hemoragie digestiva, mediastinita (inflamatia mediastinului) si/sau perforatie gastrica.
Tratamentul se realizeaza prin masuri de mentinere sau reanimare a functiilor tale, refacere volemica sangna si urmarirea eventualelor perforatii de organe catare sau aparitiei hemoragiilor gastrointestinale. Se contraindica spalaturile gastrice sau administrarea carbunelui medicinal. Ingestia de alcali va avea ca antidot, lapte (0,5-l litru) amestecat cu 3-4 oua crude, sau otet diluat (2-4 linguri la un pahar cu apa), respectiv acid citric diluat. In ingestia de acizi, in primele 90 de minute se aplica lavajul gastric, cu gluconat sau lactat de calciu 40 gr, permanganat .ie potasiu 1%0, 300 ml, magnezia usta 2-3 lingurite la 0,5 litri apa calda. Primul ajutor consta in transportul de urgenta a ctimei la spital.

METANOLUL

Alcoolul metilic (metanolul), este un lichid incolor, volatil, cu miros asemanator alcoolului etilic. Este utilizat ca solvent pentru lacuri, cleiuri, vopsele, coloranti. in industria maselor plastice, la prelucrarea pieilor naturale si artificiale, in tipografii, la Insiruirea mobilei si la obtinerea filmelor fotografice.
Intoxicatiile cu metanol pot aparea in mod involuntar datorita confuziei lor cu bauturile alcoolice, fie in mod voluntar in scop de suicid. in industrie, patrunderea iu organism a alcoolului metilic se realizeaza mai frecvent prin inhalare de vapori sau prin absorbtie transcutanata.In organism, alcoolul metilic se meolizeaza de 7-9 ori mai lent decat alcoolul etilic. Prezenta concomitenta in organism alai a alcoolului etilic cat si a celui metilic, va determina o intarziere a meolismului metanolului, intarziind prin aceasta aparitia manifestarilor toxice dale de metanol. Metanolul prin produsii finali de meolism, acidul forrnic si formaldehida. va duce la o degenerescenta cu aparitia unor hemoragii in diferile tesuturi si organe. Moartea se produce prin paralizie respiratorie si colaps circulator. Doza letala este de 50-l00 ml alcool metilic pur.
Intoxicatia cu alcool metilic determina initial aparitia unui sindrom prenarcotic manifestai prin cefalee, ameteli, greturi, varsaturi, miscari involuntare. La acestea se adauga o senzatie de opresiune toracica si tulburari zuale. Intoxicatia evolueaza progresiv in decurs de 2-3 zile ducand la agilatie psihoraotorie. dezorientare, apatie, vedere incetosata cu restrangerea campului zual. Globii oculari suni sensibili la apasare, miscarile lor sunt dureroase, pupilele sunt dilatate In linal se ajunge la orbire. Dupa cateva zile de evolutie apare coma. insutita de convulsii si paralizie respiratorie. in majoritatea cazurilor, progiu isticul este rezervat, inclusiv in cele in care se inregistreaza o ameliorare trecatoare a simptomelor initiale.
Acordarea primului ajutor in caz. de intoxicatie cu metanol se realizeaza prin administrarea la pacient a 120-l50 ml de tuica, votca sau orice alta bautura alcoolica lare. La bolnai comalosi se poate administra alcool etilic prin sonda gastrica. Bolnavul va li transportat de urgenta la spital pentru a primi o asistenta medicala specializata sub forma de spalaturi gastrice cu solutii apoase de carbune si perfuzii cu bicarbonat de sodiu, precum i o idministrare de acid folie si efectuarea de hemodializa.
La locul de munca toate recipientele care contin alcool metilic vor fi marcate in mod distinctiv cu "cap de mort" si inscriptia ATF.NTIE-TOXIC. De asemenea esie necesara o instruire a muncitorilor in ceea ce priveste toxicitalea metanolului (aceasta pentru a preveni ingestia). I chipamentul de protectie trebuie sa cuprinda o masca de gaze, manusi si sort adecvat care se soi schimba imediat in cazul imbinarii lor cu metanol.
Controlul medical la locurile de munca unde se lucreaza cu alcool metilic va fi efectuai cel putin de doua ori pe an (se va determina concentratia formialilor in urina, pentru a evalua absorbtia cumulativa de toxic in organism).

ETANOLUL
Etanolul sau alcoolul etilic este un toxic daca este consumat in cantitati mari. LI pr< 'duc. > depresie marcata a centrilor nervosi superiori, in sange, concentratiile mai mari de 100 mg.% definesc intoxicatia etilica, iar peste 400 mg"" se asociaza atat depresia centrilor nervosi cat si insuficienta respiratorie. Doza capabila sa produca moartea variaza cu varsta si obisnuinta, fund de 4-8 mg%0 pentru adulti. Moartea apare prin insuficienta cardiaca acuta cu colaps sau aslixie prin inhalarea lichidelor de voma.In prima faza a intoxicatiei cu alcool etilic, apare o stare exagerata de euforie, logoree, emotitate, stare de caldura si falsa impresie a cresterii actitatii cerebrale, in acest stadiu, alcoolemia variaza intre 0.5-l,5 gr %o. Cu o alcoolemie intre I si 2,5 %o apare o dificultate de exprimare, mersul dene nesigur, clatinat (mersul ebrios), apare o confuzie si dezorientare, varsaturi, congestia fetei, transpiratii excesive, sughituri si o crestere a frecventei respiratorii. La o alcoolemie intre 2.5 4 gr.%o, apare o stare confuza de coma profunda cu narcoza, abolirea reflexelor si colaps circulator. Primul ajutor consta in transportarea ctimei la spital. Tratamentul se realizeaza prin asigurarea permeabilitatii cailor aeriene si administrare de carbune medicinal in primele 6 orc de la ingestia toxicului. insotita de oxigenoterapie.

BARBITURICELE
Barbituricele suni derivati ai acidului barbiluric si se prezinta sub forma unor cristale albe, Cara miros mai mult sau mai putin solubile in apa. Sunt utilizate ca hipnotice, sedalive sau anticonvulsivante. Barbituricele produc intoxicatii frecvente, mai ales in scop de suicid. Manifestarile toxice lin de tipul de barbiturice, cantitatea ingerata si timpul care a trecut de la ingerare. Doza letala este de 6-8 gr. pentru Veronal si 4-6 gr. pentru Fenobarbital.
Clinic intr-o intoxicatie usoara apare o hipersomnie asociata cu stare confuzionala. intr-o intoxicatie medie, bolnavul intra intr-o stare de coma usoara (raspunde la stimuli durerosi), iar in intoxicatia grava, bolnavul intra intr-o coma profunda, cu decuplare totala fata de mediul extern, insotita de depresie respiratorie, hipotensiune si cresterea frecventei cardiace.
Primul ajutor consta in transportul urgent a bolnavului la spital. Tratamentul se realizeaza prin mentinerea functiilor tale, administrare de ser glucozat cu tamina C, B , B si E si administrare de perfu/ii cu bicarbonat de sodiu de 14%o. oxigenoterapie si realizarea unei di ureze fortate sau hemodializa prin rinichi artificial.