Termen general pentru o varietate de senzatii, ameteala este mai degraba un simptom decat o afectiune. Majoritatea formelor de ameteala sunt caracterizate de senzatia unei miscari care nu are loc cu adevarat. De exemplu, cand sta in picioare nemiscata, persoana poate simti ca se leagana, se invarteste, pluteste sau cade. Sau poate percepe mediul inconjurator ca fiind in miscare si poale fi capabila sa-si orienteze corpul in raport cu obiectele din jur. in forma sa cea jnai simpla, ameteala poate fi resimtita ca un scurt moment de plutire, in timp ce victimele ametelii sere, cunoscuta si sub numele de rtij, pot suferi orc intregi le halucinatii potrivit carora se invartesc ele insele sau incaperea in care se afla. ;0 idee gresita care apare frecnt este ca rtijul reprezinta acrofobia sau teama de inaltime; rtijul de inaltime este im termen eronat, folosii uneori pentru ,i rescrie senzatia de lesin pe care o au unele persoane cand prisc in jos dintr-un Boc inalt.) Adeseori ameteala este insotita de alte simplome, cum ar fi greata, ncapacitatea aprecierii adancimii si transpiratie. Ocazional, se termina printr-un tesin.
Orice boala a urechii interne poate provoca ameteala, pentru ca organele
Relicate din ureche joaca un rol central in mentinerea echilibrului. In profunzimea
nrechii, sunt trei structuri tubulare in forma de bucla, asezate in unghiuri drepte
Una fata de alta. Aceste bucle mici - cunoscute drept canalele semicirculare -
Baca pentru organism rolul unui adevarat giroscop. Celulele nervoase filiforme
(pecializate din canalele semicirculare primesc informatii asupra pozitiei capuluiIn raport cu gravitatia, ca si despre cat de repede si in ce directie se misca corpul
capul. Nervii transmit aceste informatii cerebelului, care coordoneaza automat
fin de miscari ale unor muschi fini ai ochilor si ai membrelor, intr-un mod care-i

permite unei persoane sa-si mentina echilibrul.

O disfunctie a acestui delicat sistem senzorial care controleaza echilibrul poate duce la ameteala. De exemplu, poate fi vorba de o infectie a urechii interne iau de o lipsa de aprovizionare cu oxigen a portiunii creierului care coordoneaza echilibrul. De asemenea, esle posibil ca semnalele senzoriale confuze si miscarea constanta sa faca urechea interna sa trimita informatii contradictorii creierului. Aceasta se intampla in majoritatea cazurilor de rau de miscare ( modulul 22: Probleme legate de calatorie").

CAUZELE AMETELII
Ameteala poale fi provocata de ceva simplu, cum ar fi raul de miscare sau scumularea de cerumen in urechea interna sau ceva mai grav, cum ar fi o boala eerebrala. Probabil ca cele mai frecnte cauze sunt leziunile sau infectiile care afecteaza urechea intema, efecte secundare datorate fumatului, medicamentelor au alcoolului si hipotensiunii ortostatice. Alte cateva cauze de luat in consideratie sunt:
Varsta. Ameteala este mai frecnta la persoanele in varsta, poate datorita modificarilor vasculare, cum ar fi sclerozarea arterelor creierului. Ameteala Hatorata hipolensiunii ortostatice si miscarilor bruste ale corpului este, de asemenea, mai frecnta la varstnici.
Bolile. Printre cele care pot produce ameteli sunt sindromul Menicrc, insolatia, hiperntilatia, hipolermia, socul, tulburarile cardiovasculare, intoxicatia cu medicamente sau produse chimice, suprasolicitarea ochilor si hipertensiunea sau hipotensiunca arteriala.
Leziuni si operatii. Ametelile sunt frecnte dupa leziuni ale capului (mai ies contuzii), ale gatului, ale coloanei rtebrale si ale urechilor si dupa interntii chirurgicale pe creier si urechea interna. O sangerare abundenta poate produce ameteli.
Reactile alergice si toxice. Ameteala poate aparea ca urmare a unei muscaturi sau intepaturi sau prin expunere la substante chimice.
Spaima si socul. O experienta care sperie, cum ar li derea sangelui, poate incetini inima scurt timp si scadea tensiunea suficient cat sa produca ameteala.
Regimul alimentar. La persoanele supraponderale ametelile pot fi legate de o alimentatie bogata in grasimi si in colesterol. Maratonistii si alti atleti simt uneori ameteli datorita faptului ca beau doar apa in timpul unui efort fizic prelungit si astfel nilul clectrolitilor din sange scade.
Alinierea defectuoasa a maxilarului sau a rtebrelor cervicale. Dcntisii au identificat sindromul articulatiei tcmporomandibulare (ATM) drept cauza a unor cazuri de rtij. Cliiropracticienii afirma ca ameteala poate fi unul dintre simptomele unui blocaj in lluxul energiei vitale prin rtebre.
Una dintre cauzele mai usor de tratat ale ametelii (si mai rar ale lesinului) este hipotensiunea ortostatica, care apare atunci cand va ridicati brusc in picioare dupa ce ati stal asezat sau intins mai mult timp. Aproximativ 6% dintre persoanele in varsta sanatoase sufera de aceasta tulburare.
Hipotensiunea inseamna tensiune mica. ruda mai putin cunoscuta a hipertensiunii sau tensiunii arteriale crescute. Hipotensiunea cronica nu este, de obicei, un motiv de ingrijorare pentru medici si poate chiar prezenta uncie avantaje pentni sanatate. Spre deosebire de hipotensiunea cronica, hipotensiunea ortostatica este o tulburare trecatoare, care.apare pentru scurt timp la majoritatea persoanelor. Cand va asezati sau va intindeti, vasele sangvine se dilata usor. Ridicati-va repede si ele se vor contracta pentru a mentine aceeasi tensiune arteriala in noua pozitie. In mod normal, sistemul nervos reuseste aceasta modificare rapid si automat. Totusi, in cazul hipolensiunii ortostatice, reactia are loc putin mai lent. Tensiunea va^scadea, iar tluxul de sange spre creier va fi temporar diminuat. Lipsa de oxigen produce ameteala.
I )c obicei nu este nevoie sa va faceti griji pentru ameteli ocazionale datorate hipolensiunii ortostatice. La submodulul pentru remedii, ti gasi mai multe tehnici simple si eficiente de a preni ameteala datorata hipolensiunii ortostatice si este posibil ca tulburarea insasi sa se remedieze in timp. Adeseori, cauza esle foarte simpla, ca de exemplu anxietatea cronica sau o perioada lunga de convalescenta petrecuta in pat. Totusi, in cazuri rare, poale indica o problema mai serioasa, cum ar fi rigiditatea arterelor, diabet sau subnutritie. De asemenea, este un efect secundar potential al anumitor droguri, printre care marijuana si unele dintre medicamente prescrise pentru hipertensiune, cardiopatie sau depresie. Daca hipotensiunea ortostatica va provoaca deseori lesinuri, trebuie sa discutati cu medicul dumneavoastra.
Unul dintre cele mai semnificati aspecte ale unui episod de ameteala este daca aceasta reprezinta o problema recurenta. Un episod izolat se poate lega de o alta tulburare trecatoare. Ameteala care apare repetat trebuie supragheata mai indeaproape pentru a sili cauza de fond.

Ar putea fi nevoie sa va examineze un medic daca ameteala:

nu trece repede, este sera sau se repeta este urmata de pierderea cunostintei,