Ochiul poate fi at cu un aparat de fotografiat. Deviatiile pe care mediile transparente si refringente ale ochiului le imprima razelor luminoase care le trarseaza, cand imaginea obiectelor inconjuratoare se formeaza pe retina, constituie refractia oculara.In ochiul in stare de repaus acomodativ, razele luminoase paralele nite de la infinit (practic de la 5 m), dupa ce au fost reflectate de dioptrul ocular, se intalnesc intr-un focar pe retina (ochi emetrop), inaintea retinei (ochi miop) sau inapoia ei (ochi hipermetrop).

HipermetropiaIn ochiul hipermetrop, imaginea, formata inapoia retinei poate fi adusa pe retina numai printr-un efort .a_cAiriodativ, deoarece puterea de refractie a ochiului este insuficienta. Din aceasta cauza, hiper-metropul nu de bine nici la distanta, nici aproape. Pentru a-si putea corecta tulburarea de dere, el utilizeaza in permanenta o parte din amplitudinea acomodativa, suferind de asLenopie acomodativa. La derea de aproape apare congestia conjunctii, senzatie de disconfort si chiar disparitia pentru moment a literelor, cefalee frontala.
Prin lipsa sinergiei dintre acomodatie si conrgenta poate aparea un strabism conrgent.
Hipermetropia este cel mai frecnt viciu de refractie. Este frecnta la copii in primii ani de viata, cand ochiul nu este complet dezvoltat. Unii copii pot ramane hipermetropi, altoi devin in timp emetropi sau chiar miopi.
Dupa gradul sau, hipermetropia este mica (pana la 3 dioptrii-D), mijlocie (3-6 D) si mare (peste 6 D).
Dupa cauza care o produce, ea poate fi:

- hipermetropie axiala (ax anteroposterior mai scurt);

- hipermetropie de indice;

- hipermetropie de curbura (corneea a).

Corectarea se face cu lentile conxe, prescriindu-se lentila cea mai puternica cu care bolnavul de bine. Este important ca aceasta corectie sa fie facuta in primii ani de viata, pentru a evita aparitia tulburarilor echilibrului oculomotor, deci strabismul si consecintele sale.

Miopia
Se caracterizeaza printr-un exces de refractie al dioptrului ocular, din care cauza razele nite de la infinit se intersecteaza intr-un punct situat inaintea retinei.
Miopia este mai putin frecnta decat hipermetropia si apare foarte rar de la nastere. Ea se poate instala la diferite varste din perioada copilariei si a adolescentei si poate aa caracter progresiv. Spre deosebire de hipermetropie, miopia se poate insoti de alterari ale membranelor oculare. Ea poate fi:
- axiala (cresterea diametrului anteroposterior al globului);
- de indice (cresterea indicelui de refractie a mediilor); ^
- de curbura (marirea curburii suprafetelor refringente).In raport cu lungimea axului anteroposterior se intalnesc diferite grade de miopie:
- miopie mica, pana la 3 D;

- miopie medie, intre 3 si 6 D;

- miopie mare, peste 6 D;

- miopie forte, peste 8 D.

Dupa modul de evolutie se disting:
- miopia benigna, apare la varsta scolarizarii, cu evolutie lent progresiva pana la varsta de 18-20 de ani. Nu se insoteste de complicatii oculare;
- miopia maligna, ereditara este prezenta de cele mai multe ori de la nastere sau de la varste foarte mici. Este evolutiva, ajungand la 20-30 D. Obiectiv, la examenul FO apar leziuni de choroidoza miopica.
Subiectiv, se manifesta prin astenopie musculara ce consta in slabirea conrgentei si aparitia unui strabism dirgent (pacientul trebuind sa apropie mult obiectele pentru a le dea mai bine) si a unei miodezopsii (senzatie de muste zburatoare).
Complicatiile miopiei sunt dezlipirea de retina, cataracta patologica, glaucomul etc.
Prognosticul miopiei este variat, depinzand de ritmul cresterii dioptriei, de starea de sanatate a copilului, de eforturile fizice si vizuale din activitatea cotidiana.
Miopia se corecteaza cu lentile conca purtate permanent. La copil si la adultul tanar se prescrie corectia totala, fiind aceeasi pentru distanta si pentru aproape. De obicei se prescrie lentila cea mai slaba care da o dere buna.
Miopia este principala indicatie pentru purtarea lentilelor de contact, in special in miopiile mari, ochelarii sunt inferiori din punctul de dere al performantelor vizuale. La copii ele pot fi prescrise incepand cu 8 - 10 ani.
Pe langa tratamentul optic este de mentionat un tratament general, igienodietetic si medicamentos (vasodilatatoare, vitamine).
Copiilor miopi li se va impune o pozitie corecta in bancile scolare, cu o iluminare corespunzatoare si se prescrie pe cat posibil limitarea eforturilor fizice.

Astigmatismul

Este o ametropie de curbura, in care razele paralele nite de la infinit trarseaza mediile oculare si nu se intalnesc intr-un focar unic, deoarece ochiul nu are in toate meridianele aceeasi refractie.

Astigmatismul poate fi:

- neregulat

- regulat: a simplu;

a compus;

a mixt.

Ca simptomatologie, un astigmat nu de bine nici la distanta, nici aproape. El de deformat si de multe ori, in fata optotipului, are o atitudine vicioasa a capului. Pacien tul se ge de cefalee, congestie oculara, dureri oculare la efortul de fixare aproape sau la distanta.
Efortul de compensare al acestei ametropii poate provoca si intretine o blefarita, conjunctivita, migrena.
Astigmatismul nu este progresiv, variatiile sale pe parcursul vietii fiind neglijabile.
Corectia astigmatismului se face cu lentile cilindrice. Necorectat, poate fi cauza unor atitudini vicioase ale capului si ale coloanei rtebrale.