Premise personale
Reanimarea nou-nascutului trebuie sa se afle in mana medicului experimentat. Este indicat ca in special la prematuri < 32 SG sau la boli fetale deosebite sa o execute colegi cu experienta. De asemenea, sunt necesare alte ajutoare cu experienta (sora de pediatrie, moasa; se discuta inainte impartirea sarcinilor. In anumite cazuri (de exemplu, nasterea multipla, hidrops fetal, gastroschizis) este necesara prezenta a doi medici si a doua ajutoare.


Necesarul prind aparatura (dotarea)Inainte de a incepe, se verifica preventiv instrumentarul (daca este complet) si functionalitatea aparatelor:
a Unitatea de reanimare cu incalzire, iluminare si ceas
a Campuri calde, folie de argint
a Aparat pentru aspiratie (reglare la -0,2 bar) si cateter pentru aspiratie (marime 6-l2), eventual aspirator bucal cu membrana
a Balon pentru ventilatie cu autoumplere, ventil si masca (Laerdal, Penlon) cu limitare de presiune la 30-35 cm H20 si legatura cu sursa de oxigen, oxigenul pe cat posibil sa fie incalzit si umectat

a Masca de oxigen (de exemplu, Laerdal) marimea 0-2

a Aparat de ventilatie cu reglaj in timp, cu flux constant, pe cat posibil cu amestec gazos

a Monitor ECG

I a Pe cat posibil pulsoximetru si aparat de masurare TA-oscilometric

a Stetoscop

a Laringoscop cu lame drepte marimea 0 si 1

a Sonde traheale marime 2,0; 2,5; 3,0 si 3,5 mm

a Mandren pentru sonda traheala

a Pensa Magill

a Solutii de perfuzat (glucoza 10%, solutie de proteine plasmatice sau 5% albumina umana)

a Medicamente (** . 3.7)

a Seringi, canule
a Canule venoase permanente 24G si dispozitive de inchidere si conectare
a Plasturi pentru fixarea sondelor si canulelor venoase
a Sticlute pentru hemocultura, materiale pentru frotiuri, eprubete, pipete pentru recoltare sange
a Set de cateter pentru vasele ombilicale

a Pense si set pentru legarea cordonului ombilical

a Sonda gastrica.

Informatii despre factorii de risc incriminati
a Factori de risc pre-existenti si afectiuni materne: varsta mamei < 16 ani si peste 40 de ani, prima nastere > 30 ani, paritate > 3, avorturi si probleme post-partum la copin nascuti anterior, boli ereditare, DZ, astm, afectiuni cardio-vasculare, tratamente medicamentoase de durata.
a Factorii de risc din timpul sarcinii: sarcina multipla, infectii (TORCH, bacteriene), eclampsie, adm. de medicamente, droguri, fumat, alcool, indicatii ecografice prind o insuficienta placentara si retardare a cresterii intrauterine, semne pe doppler-ecografie prind modificari circulatorii fetale si hipoxie, indicii prind afectiuni fetale prin diagn. prenatal (amniocenteza, respectiv biopsie din lozitati coriale, ecografie, diagnostic de laborator)
Factori de risc din timpul nasterii: varsta gestationala (calculata, corespunzator corectata ecografic), greutate necorespunzatoare la nastere, anomalii de imtare placentara si dezlipire prematura de placenta, anomalii ale pozitiei fetale, modul de extractie vaginal spontan/ vaginal operativ/cezariana, indicatii in extractie operatorie, indicii de asfixie prenatala (CTG patologica, examinarea microhemoragiilor, ecografie Doppler), nastere precipitata sau prelungita, leziuni precedente ale membranelor, febra intrapartum si semne de laborator prind un sindrom infectios amniotic, modificari ale lichidului amniotic (polihidramnios, oligohidramnios, lichid verde, lichid incolor-urat mirositor), absenta maturarii pulmonare la prematuri, corectata prin glucocorticoizi si rezultatul analizei lipidelor in lichidul aminotic (lecitina, raport LS).

Masuri generale de remaniere

Reanimarea nou-nascutului se orienteaza dupa observarea tulburarilor functiilor tale (respiratia, circulatia, functia cerebrala). Diagnosticul merge paralel cu masurile terapeutice.

Diagnosticul starii post-partum
Documente corespunzatoare ca pentru scorul APGAR (A" 6.2.1) prin examinare dupa 1,5 si 10 min. Cu aceasta ocazie se realizeaza o evaluare precisa a simptomelor existente, nu se face doar o insumare a punctelor date. Folosirea scorului APGAR la prematuri (hipotonie fiziologica) si nou-nascuti ventilati (evaluarea criteriului respiratiei) duce la subevaluari.

Efectuarea reanimarii nou-nascutului

Realizarea reanimarii nou-nascutului se conduce dupa regula ABCD (*a 6.3). Problema principala in cazul nou-nascutului cu tulburari de acomodare este de obicei hipoxia perinatala; aceasta trebuie corectata neintarziat. Reanimarea cardiaca este necesara, daca se iau masurile cuvenite numai in cazuri de exceptie.
a Uscarea si incalzirea: etarea hipotermiei. Compromis intre expunerea nou-nascutului si prevenirea pierderilor de caldura, infasarea cu precautie in scutece incalzite in prealabil reduce pierderile de caldura si stimuleaza respiratia. Se conecteaza monitorul ECG
a Aspiratia: nu este necesara aspiratia de rutina. indicata in caz de secretii abundente in faringe si nas, dupa cezariana si in caz de lichid aminotic hemoragie, infectat sau meconial. Initial se aspira numai prin narine si in catatea buco-faringiana
> Aspiratia mai adanca determina stimularea vagului (bradicardie) si tulburari de adaptare. Greseala de incepator: aspiratie prea intensiva la copil "rau".
a Ventilatia pe masca: in caz de aspiratie spontana satisfacatoare si frecventa cardiaca buna nu este necesara ventilatia pe masca. in cianoza se adm. 02 pe masca. in respiratie nesatisfacatoare, ventilatie pe masca cu oxigen. Tehnica: capul in pozitie "de pus picaturi in nas" (Aa 6.4), se ridica mandibula cu degetele 4 si 5 ale mainii stangi si se aplica strans lipit pe gura si nas masca de dimensiunile potrite, apasata cu policele si indexul. Primele ventilatii se fac cu timp inspirator prelungit si presiune crescuta suficient, ritmul ulterior functie de excursiile toracelui si zgomotele respiratorii auscultate. Pentru dezvoltarea primara pulmonara sunt necesare, functie de circumstanta, presiuni pana la 40 cm H20; ventilul de suprapresiune al balonului ventilator corespunzator va fi inchis la trecere. {Precaupe: barotrauma, pneumotorax). Eficienta estimata dupa coloritul tegumentar si frecventa cardiaca. Ventilatia in continuare cu frecventa 40-60/min si presiune mai scazuta. Dupa silizare, examinarea respiratiei spontane si corespunzator oprirea ventilatiei. in caz de copil sil cardio-circulator, nascut la termen si cu depresie respiratorie determinata de opiacee (anamneza!) se incearca cu Naloxon i.v. ( Calciul nu are nici o importanta in reanimarea nou-nascutilor.

Masuri dupa terminarea reanimarii
a Hotararea prind tratamentul in continuare: indicatii de supraveghere intensiva/ingrijiri intensive? Sectie normala? Ramanerea in clinica de ginecologie?
a Transportul dupa silizarea copilului. Edentierea prealabila a schimbului de gaze adecvat (pulsoximetrie, eventual AGS)
a Suport al respiratiei in timpul transportului: fie ca exista respiratie spontana suficienta, CPAP in faringe sau (numai in cazuri indoielnice!) intubatie si ventilatie inainte de transport
a Sondarea esofagului pentru excluderea unei atrezii esofagiene.
a Coresp. sonda gastrica pentru evacuare in ocluzia intestinala {a" 23.3.1), dupa ventilatie pe masca timp indelungat si sub CPAP in faringe
a Acces venos (de exemplu, pentru transport de durata, hipovolemie, perico1 de hipoglicemie, copil in situatie insila)
a Se iau actele de insotire impreuna cu sange matern si placentar
a Informarea mamei si/sau a tatalui despre starea nou-nascutului, masurile preconizate si locul unde se afla copilul lor
a Asigurarea functionarii sistemelor de transport (temperatura incubatorului, aparatul de ventilat).
Intreruperea reanimarii nou-nascutului
Chiar si un nou-nascut cu asfixie severa se poate siliza rapid dupa ventilare adecvata si oxigenare. Necesitatea unui masaj cardiac extern si adm. de adrenalina in caz de bradicardie persistenta sau asistolie semnalizeaza o hipoxie miocardica severa si prelungita. in aceste situatii se poate banui existenta de leziuni cerebrale hipoxico-ischemice edente. Cei mai multi neonatologi sunt de parere ca abandonarea masurilor de reanimare se face cand, dupa minim 10 min.de reanimare corespunzatoare nu se poate realiza o circulatie spontana