Pentru a inta sa citeasca, sa scrie si sa socoteasca, copilul trebuie sa aiba o maturitate suficienta, pe intelectual, fizic si afectiv. in functie de copil, aceasta maturitate este atinsa la 5, 6 sau 7 ani.

Odata intrat la "marea scoala", copilul trebuie sa depaseasca simpla familiarizare cu lectura in care a fost initial eventual de parinti, la gradinita sau camin, pentru a incepe aderata intatura. HI descopera astfel, putin calc putin, metodele de lucru care ii vor permite accesul direct, autonom, la un univers mai larg. In cazul in care copilul are greutati, ii veti fi de un mare ajutor ajutandu-l seara in recapitularea celor intate ziua.

A inta sa citesti
Institutorii utilizeaza mai multe metode de intare a citirii. La gradinita, copilul este intat sa-si recunoasca prenumele dintre altele, sau sa identifice cate cuvinte foarte curente cu ajutorul unui suport vizual. Prin urmare, ei asociaza aceasta metoda vizuala globala si o alta. prin care ii ajuta pe copii sa disocieze si sa pronunte literele si silabele unui cunt: este metoda alfabetica fono-logica. mai traditionala. Combinatia acestor doua metode permite o buna stapanire a cititului.

EtapeleInainte de a sti sa citeasca curent, copilul trece in general prin 4 faze. La sfarsitul primului an de studiu veriil. el a asimilat bazele citirii, pe care le perfectiona in continuare. Paralel, copilul inta sa scrie (dupa cum veti vedea) dupa aceleasi metode. In faza de lectura alfabetica fonologica. copilul scrie fonetic: in stadiul urmator, ortografia sa devine putin cate putin conforma cu regulile limbii.
a Prima etapa: "pseudo-lectura". Aceasta prima faza in achizitia lecturii este numita astfel, deoarece copilul nu descifreaza cuntul, ci pur si simplu il ghiceste dupa amplasament. El inta mai intai sa recunoasca cate cuvinte gratie contextului in care acestea apar. El identifica, de exemplu, marcile de produse (Esso, Danone) in contextul lor publicitar. Din aceasta "pseudo-lec-tura" copilul nu are nici un beneficiu pentru intarea scrisului.
a A doua etapa: lectura logogtafica. Copilul recunoaste anumite cuvinte a caror forma i-a devenit familiara, la fel cum o face pentru logos. Poale astfel sa-.si recunoasca numele sau termenii "mama" si "tata". Dar el nu slie intotdeauna sa distinga literele alfabetului si nu poate deci descifra un cunt pe care nu-l cunoaste.
a A treia etapa: lectura alfabetica fonologica.Copilul inta sa descompuna un cunt si, in acelasi timp. sa citeasca cuvinte curente pe care nu le cunoaste. Este capabil sa identifice literele si sa le asocieze sunetul potrivii. El stie astfel ca p+a = pa; m+a=ma etc.
a Ultimul stadiu: lectura ortografica. Copilul recunoaste imediat un cunt in totalitatea sa. nu numai pentru ca ii identifica forma (cum era in stadiul lecturii logografice), ci si pentru ca el decodifica rapid lantul literelor din care este constituit. De acum, poate silabisi (si deci scrie) corect cuvinte mai putin curente.

Dificultatile

Un anume numar de dificultati pot aparea cateodata: copilul se chinuie cu exercitiile sale de lectura, pe care le considera o corvoada; sau accepta cu docilitate sarcinile sale, dar se multumeste sa recite pe de rost ina studiata in acea zi si este incapabil sa descifreze ina urmatoare. in alte cazuri, el descifreaza cu dificultate, confundand anumite litere ("b" cu "d", "m" cu "n") sau inversand literele ("le" pentru "el"), nereusind sa citeasca asociatii de consoane precum "gne" sau "tre" sau confunda grupurile de vocale. Ba mai mult, pare sa nu inteleaga tot ceea ce citeste.
a Cum se manifesta dislexia? Un copil cu inteligenta normala, and pana atunci o dezvoltare psihomotorie normala, poate sa sufere de o tulburare legata special de insusirea citirii si a ortografiei. Acest necaz se poate manifesta intr-una din diferitele faze ale intarii lecturii: copilul, de exemplu, nu depaseste stadiul lecturii logografice si nu reuseste sa stapaneasca lectura alfabetica fonologiei. Cateodata, el asimileaza lectura fonologica dar nu ajunge la lectura ortografica. In anumite cazuri, aceasta tulburare, numita dislexie disortografica apare doar intr-al doilea an: copilul citeste relativ bine. dar incet. Face greseli de descifrare, mai ales daca textul e lung si are greutati in a intelege ceea ce citeste. In paralel, are probleme cu ortografia, care arata nu numai o proasta asimilare a regulilor gramaticale, dar si greseli de recunoastere a sunetelor. Anumite greseli, obserte in dictari, sunt revelatoare in aceasta privinta. Astfel, greselile de sunet, greselile de pauza, greseli in ceea ce priveste omofoncle, confundarea categoriei gramaticale. Copilul dislexie disortograllc este pierdut in sensul frazei. inlantuie fara logica siruri de cuvinte sau de silabe. Confunda genurile si numerele. a Care sunt cauzele dislexiei? Nu se cunoaste inca cu precizie originea acestor tulburari. Anumiti cercetatori cred ca sunt legate de existenta unor anomalii microscopice in anumite regiuni ale creierului. Altii d in asta, inainte de toate, a anomalie genetica, altii cred ca sunt datorate in principal unor dificultati psihologice. Raspunsul este deci departe de a fi unanim. Se constata ca dislexia disortografica atinge mai des baietii decat fetele, se intalneste mai des la copin care au avut intarzieri in dezvoltarea limbajului oral si la cei ai caror parinti au avut la randul lor dificultati similare.

A inta sa scriiIntarea scrisului nu e perccpula de copil ca o necesitate, contrar intarii vorbirii, care corespunde unei nevoi naturale de a se exprima. Adesea, copilul nu intelege rostul exercitjilor de scriere pentru ca nu isi da seama imediat de aplicatiile lor practice: isi vede parintii telefonand frecvent, dar scriind rar. De altfel, expresia scrisa cere mai multa rigoare ca expresia orala, care poate fi nuantata si subliniata de gesturi sau intonatie. Este pentru el mai abstracta pentru ca se adreseaza unui destinatar ce nu este prezent. Nu trebuie uitat ca, in cadrul scolii, copilul este plasat intr-o situatie artificiala: el isi face temele scrise la cererea unui institutor care il corecteaza, ba chiar il penalizeaza. Aceasta schema nu corespunde obiectivelor obisnuite ale comunicarii scrise si poate parea absurda copilului.

Un proces in trei etapeIntarea expresiei scrise, desi diferita de la copil la copil, se imparte in 3 faze esentiale. In primul an de studiul la 6-7 ani) cuvintele sunt putin reliefate, frazele scurte (5 sau 6 fraze) .si ideile sunt exprimate in dezordine. In cursul urmatorilor trei ani (de la 8 la 10 ani), frazele se lungesc, sintaxa progreseaza cu aparitia circumstantialelor si subordonatelor, cuvintele sunt net precizate. Compunerile se lungesc in al 5-lea an (10-l1 ani): copilul stapaneste bine sintaxa si reuseste sa exprime idei diverse. Prin urmare, el reuseste sa organizeze o argumentare si isi formeaza un stil personal. Pentru predarea scrisului, doua tipuri de exercitii sunt adesea folosite: fie copilul inta sa se exprime corect, respectand regulile gramaticale si folosind cuvintele potrivite, fie esle pus sa redea mai liber fapte si idei precise. Se opune adesea pedagogia traditionala, care da copilului "textele frumoase" ca referinta, si pedagogia moderna care consta in redactarea de texte libere. Un echilibru intre aceste abordari este fara indoiala cea mai buna din atitudinile pedagogice.

Dificultati de natura riabila

Dificultatile intampinate de copil in intarea scrierii se pot explica prin mediul in care traieste: daca parintii sai nu citesc si nu scriu niciodata si dovedesc o preocupare excesi pentru televizor, copilul fi putin interesat de comunicarea scrisa. Dar aceste dificultati isi pot avea cauza intr-o dislexie disortografica neobserta pana acum. Unii copii reusesc, in timpul intarii citirii, sa compenseze prin inteligenta dificultatile de descifrare. Nu se dovedesc dislexici decat la intarea sensului.