In ochii multor parinti, adolescentul seamana cu o fiinta bizara, "in naparlire". In spatele acestui individ strain in plina transformare, copilul pe care-l leganam in brate pare foarte departe. Si totusi, este aceeasi persoana.

Supus tulburarilor legate de pubertate, adolescentul se schimba rapid si uneori radical, atat pe fizic cat si in comportamentul sau cu ceilalti. El pare ca se indepaarteaza de parinti, pentru a se apropia de cei asemeni lui, baieti si fete de aceeasi varsta cu el: este timpul amicilor si a gasitilor.
Multi parinti au atunci impresia ca nu-si mai recunosc copilul si ca se afla in fata unui necunoscut. Totusi, este rba, evident, de aceeasi persoana. Pentru a intelege mai bine mica relutie care il tulbura pe fiul sau fiica lor, poate ca adultii ar trebui, pur si simplu, sa incerce sa-si rememoreze propria adolescenta.

Nici chiar acelasi, nici chiar altulInainte de a intra in varsta adulta, adolescentul are neie de a-si "revizita" copilaria, de a-si simti din nou puterea asupra celorlalti si mai ales asupra parintilor, sa sondeze deasemenea limitele care ii sunt impuse, lata de ce adolescentul este in acelasi timp un pas inainte si o intoarcere in urma. Ca si cand era bebelus, adolescentul incalca interdictiile, cauta confruntarea si conflictul pentru a-si crea repere. Bineinteles ca nu din cauza scutecelor ude se r naste conflictele, ci poate din cauza aspectului vestimentar sau a rezultatelor scolare. Adolescentul este asaltat de dorinte noi pe care nu are posibilitatea sa le realizeze imediat si pe care trebuie sa le amane, ca si copilul care ia sa se deplaseze cu mult inainte de sti sa mearga sau sa se exprime cu mult inainte de a sti sa rbeasca
Invatarea
noilor raporturi de forta Modul in care adolescentul reactioneaza in fata acestor frustrari (prin comportamente agresive, prin manie, prin imbufnare) nu este fundamental diferit de atitudinile pe care le putea adopta, la vremea sa, bebelusul neputincios de a-si concretiza dorintele. Ceea ce le distinge acum, este ca tanarul sau tanara dispune de mijloace de ale adultilor pentru a se apara si a protesta impotriva limitelor care ii sunt impuse. Cel care, copil fiind, dorea inconstient uneori "sa-si ucida" tatal, dupa cum explica psihanalistii, are astazi o forta suficienta pentru a-l lovi. Cea care era geloasa pe mama sa insarcinata, sau visa sa fie rapita de un print fermecator, poate in prezent sa devina mama la randul ei. Aceasta nu inseamna, bineinteles, ca adolescentul va actiona in acest sens, ci pur si simplu ca el poseda mijloacele pentru a actiona si ca raportul de forte cu adultii - adica puterea sa - s-a schimbat. Agitat, nelinistit, adolescentul are uneori tot atata neie de reconfortare sau de tandrete ca in primii ani, dar el nu mai poate, cu noul sau corp sexuat, sa accepte la fel alintarile si tandretea parintilor sai.
Prietenii mai intai
Ceea ce nu mai incredinteaza parintilor sai, adolescentul imparte de acum cu fetele si baietii de varsta sa. Prietenia joaca un rol esential in viata si in echilibrul personalitatii sale. Este perioada orelor petrecute la telefon, a hohotelor de ras nepotolite, a tinutelor vestimentare obligatorii, chiar a limbajului codificat (folosit exclusiv de prieteni). Cu cei si cele din "gasca" sa, baiatul sau fiica dumneaastra se linisteste in ceea ce priveste identitatea sa si nor-malitatea schimbarilor pe care el sau ea le sufera: este ca prietenul sau prietena sa, deci normal ( dedesubt).
Aceasta faza, deosebii de agasanta pentru parinti, este necesara pentru adolescent: ea vine sa completeze ucenicia vietii in societate.

Continuati, totusi, sa fiti parinti
Adultul incearca sa inteleaga ceea ce simte bebelusul cand ge sau se agita. El trebuie apoi sa faca acelasi efort fata de comportamenul, uneori derulant, al adolescentului. Nimic mai inselator, intr-adevar, decat aparentele. La varsta pubertatii, nu gandim neaparat ceea ce afirmam cu aplomb; dimpotriva, trecem sub tacere uneori cu incapatanare ceea ce simtim in mod intim, sau chiar refuzam cu violenta ceea ce dorim mai mult. Adultul nu trebuie deci sa ia adolescentul "litera cu litera", ci mai degraba sa discearna care sunt dorintele, nelinistile, pe care le disimuleaza sub comportamente abrupte si procante.

Evitati judecatile gata facute

Este legitim ca parintii sa continue sa-si exprime parerea asupra actiunilor copilului lor. Dimpotriva, ar fi periculos sa inceapa sa-l judece dupa aspectul sau reactiile sale de peste zi. Adolescentul care a sterpelit ceva intr-un magazin nu devine totusi un "hot"; cel care a fumat putin hasis nu este condamnat a fi "un drogat"; la fel ca si altul care, de cateva saptamani, are rezultate scolare slabe, nu este neaparat un "lenes".
Atribuirea unor astfel de calificative unui tanar care, tocmai, se analizeaza si se intreaba cine este, poate din nefericire sa dea nastere unor rationamente periculoase de tipul: "Sunt un hot, un drogat, un lenes? Ei bine, fie!". Neintelegerile sunt frecvente. Singurul mod . j a le evita este de a incerca sa cunoasteti mai bine adolescentul care creste, in asa fi incat sa nu devina un strain pentru dumneaastra, ci sa devina pur si simplu o fiinta familiara, o fiinta care face parte din familie. Este greu? Fara indoiala, caci, inainte de a-l incita ca sa vi se destainuie, poate ar trebui sa incepeti sa-i rbiti despre dumneaastra. De altfel, va trebui sa acceptati ca el poale II diferii de personajul pe care ati fi dorit sa se incarneze in el. Fiecare tala, fiecare mama, nulresle in secret, chiar inconstient, uri pentru copin sai. Trebuie sa intelegeti ca adolescentul doreste sa si realizeze propriile uri si doreste sa fie iubit pentru ceea ce este.

Descoperirea sexualitatii

Urmare a transformarilor fizice procate de pubertate, adolescentul isi descopera un corp sexuat, adica un corp cu care actul sexual (fara a rbi chiar de procreare) devine posibil. Aceasta noua capacitate este. pentru el o sursa de excitatie, neincredere si neliniste, in acelasi timp. Baiatul descopera ca nu are deloc o alta alegere decat aceea de a fi barbat, iar fata ca va fi femeie.
Fiecare dintre cele doua sexe trebuie sa se familiarizeze cu celalalt. Iata de ce contactele fizice pe care le cauta intre ei adolescentii (tinandu-se de mana. saruntandu-se, flirtand) sunt nu numai naturale, dar si necesare in descoperirea celuilalt si a diferentei dintre ci. Raporturile sexuale propriu-zise sunt avute in vedere mai tarziu. Dupa cum o arata statisticile, varsta medie a primelor raporturi sexuale se situeaza spre 17 ani. Totusi, nu trebuie sa credem ca adolescentii activi din punct de vedere sexual sunt mai maturi decat ceilalti. Trebuie deasemenea sa intelegem ca adolescentii suni mai degraba fideli in dragoste si, orice ar spune, ei pun sentimentele inaintea placerii fizice.

Informarea asupra contraceptiei

Informarea contraceptiva este in orice caz fundamentala, caci o fata poate fi fertila dupa primele sale menstruatii, in timp ce sperma baiatului poate fecunda in a doua jumatate a pubertatii, sau cel putin la sfarsilul pubertatii. S-a crezut mult timp ca este periculos de a prescrie pastile unei fele foarte tinere, sau ale carei cicluri sunt inca neregulate. Astazi se stie ca nu este asa. Pastila poate li prescrisa la orice varsta. O consultatie ginecologica (realizata de preferinta de un medic ginecolog - femeie. ii va permite tinerei fete sa-si exprime liber indoielile si intrebarile.
Informarea baietilor este deasemenea indispensabila: de pilda, problema SIDA. care trebuie neaparat amintita, le va furniza parintilor ocazia de a deschide dialogul, si de a arata necesitatea recurgerii la prezervativ. Adolescentii r aprecia abordarea subiectului sexualitatii cu parintii lor, din momentul in care acestia nu se multumesc doar sa-i denunte toate primejdiile.