Atunci cand psihologii iau in discutie problema dezltarii copilului de obicei incep prin a o imparti in dezltare mentala si dezltare motorie. Dezltarea mentala include dezltarea cognitiva (modul in care invatam sa intelegem lumea si in care facem ca ea sa aiba sens pentru noi), dezltarea emotionala si dezltarea limbajului. Dezltarea motorie este deseori impartita in dezltare motorie elementara (de exemplu ridicatul in picioare, mersul si cataratul) si dezltare motorie fina (de exemplu apucarea unui mic obiect sau felul in care invatam cum se tine un creion in mana).
Aceste aspecte ale dezltarii copilului reprezinta cursul dezltarii, adica ce anume face un copil si cand anume o face. Dorinta de a afla care este acest curs al dezltarii a condus la desfasurarea unor cercetari in care au fost cuprinsi mii de copii pentru a incerca sa aflam, de exemplu, care este momentul in care, in general, copilul incepe sa mearga sau sa rbeasca. S-au elaborat "orare" ale dezltarii pe care le puteti consulta pentru a vedea daca copilul dumneaastra face exact ceea ce "ar trebui" sa faca si in momentul in care ar trebui s-o faca.
Timp de cincizeci de ani am rezistat din mai multe motive tentatiei de a include asemenea "grile" de dezltare in aceasta sectiune. in primul rand, schema de dezltare a fiecarui sugar si copil este diferita de a celuilalt. Unul poate fi extrem de avansat in ceea ce priveste forta si coordonarea fizica - un fel de "copil atletic". Cu toate acestea, el poate fi mai lent in deprinderea activitatilor care necesita indemanarea degetelor sau in deprinderea rbirii. Copin care mai tarziu se dovedesc a fi deosebit de dotati in scoala se poate sa fi invatat foarte greu sa rbeasca. De asemenea, copin cu aptitudini medii se poate sa fi manifestat precocitate in dezltare.
Cred ca reprezinta o mare greseala sa se noteze cu obstinenta momentele in care sunt depasite reperele dezltarii priri atie cu "media".

Ceea ce este cel mai important este ca schema de dezltare a copilului sa fie una care elueaza in sensul corect. Nu trebuie neglijat aspectul ca dezltarea are tendinta de a decurge prin salturi inainte si alunecari inapoi. Deseori exista o asemenea regresie inaintea unui progres. Parintii nu trebuie sa se ingrijoreze in fata acestor regresii, asa cum nu trebuie sa incerce sa grabeasca progresele in dezltare. Nu exista nici o dovada in sprijinul ideii ca a depune un efort concertat pentru a invata un copil sa mearga, sa rbeasca sau sa citeasca cat mai devreme poate genera un beneficiu pe termen lung, nemairbind de faptul ca poate da nastere unor probleme si poate frustra parintii. Copin au neie de un mediu care sa le permita urmatoarele realizari in cadrul dezltarii, dar care nu-i sileste sa le indeplineasca.

Ca toti ceilalti parinti, va priviti copilul crescand si dezltandu-se, fiind dumneaastra insiva sub imperiul unui amestec de sentimente intense. Atunci cand el face progrese rapide sunteti mandri de el si de dumneastra pentru ca l-ati creat. Pe masura ce isi manifesta placerea in legatura cu noile sale realizari si in descoperirea lumii pline de surprize care-l inconjoara, veti retrai cea mai placuta parte a propriei dumneaastra copilarii.
Puteti descoperi insa cat de usor va cuprinde ingrijorarea in fata oricaror semne care arata ca el nu mai tine pasul cu progresele facute anterior sau cu ceilalti copii pe care-i cunoasteti. Va veti simti nu numai nelinistiti dar si intrucatva vinovati, ca si cand nu v-ati fi straduit indeajuns. Asa sunt toti parintii buni. Orice mic pas in afara drumului ii face sa-si puna problema daca se ingrijesc cum se cuvine de copilul lor, daca le transmit o mostenire valoroasa, daca nu cumva ceva din trecutul lor care-i face sa se simta vinovati il afecteaza.
Nu uitati ca schema de dezltare precoce a copilului dumneaastra este unica si ca de obicei se datoreaza mai mult firii copilului decat educatiei sale (bineinteles, in conditiile unei educatii rezonabile si ale unui mediu stimulativ). El nu face decat sa creasca si sa se dezlte in propriul sau ritm. Deci urmariti "grilele" de dezltare ca sa fiti impacati ca o faceti, dar nu uitati ca acestea au un caracter relativ. Si neaparat discutati orice decalaje care va ingrijoreaza cu medicul curant al copilului.

Bucurati-va urmarind dezltarea copilului. Sper ca va bucurati de fiecare etapa din dezltarea copilului dumneaastra chiar daca aceasta se petrece un pic mai "devreme" sau un pic mai "tarziu". Aveti toate sansele ca dezltarea copilului dumneaastra sa fie perfect normala. E pacat sa va ingrijorati din cauza unor variatii nesemnificative in dezltare cand ati putea de fapt sa le sarbatoriti.