Dupa perioada ganguritului, iat-o pe cea a primilor cuvinte. De la 1 an la 3 ani, copilul face progrese enorme in domeniul limbajului. El formuleaza primele sale cuvinte, apoi incepe sa le combine intre ele si sa faca primele sale fraze.

Cam pe la varsta de 12 sau 14 luni, copilul incepe sa pronunte adevarate cuvinte, dintre care primele sunt adesea. tala si mama, spre marea bucurie a parintilor sai care-l incurajeaza in acest sens. Aceste cuvinte au. intr-adevar, o incarcatura afectiva evidenta si copilul reuseste destul de rapid sa le spuna. Celor patrii sau cinci silabe mai mult sau mai putin articulate de la sfarsitul primului an ( p. 220) le va succede "limbajul de bebelus". Vocabularul copilului se imbogateste progresiv, dar dupa un ritm foarte variabil. De fapt, la aceasta varsta. intelegerea este inaintea expresiei, copilul intelege mai multe cuvinte decat rosteste. La numerosi copilasi, progresele limbajului sunt mai ales sensibile in jurul varstei de 2 ani.

Primele cuvinte
Pana la 18 luni. copilul continua sa recurga mai ales la gesturi pentru a se face inteles de catre cei din jur, dar el incepe deasemenea sa fabrice cuvinte, vorbind de exemplu de "ham-ham" pentru a denumi un caine. Semnificatia pe care o acorda cuvintelor nu corespunde intotdeauna cu precizie celei pe care Ie-o atribuim noi. Pentru el, cuvantul "tata", de exemplu, se poate aplica nu numai tatalui sau, ci tuturor adultilor masculini pe care ii cunoaste; termenul "ham-ham" poate desemna in acelasi timp cainii, caii, pisicile etc. Uneori. dimpotriva, copilul da unui cuvant un sens exagerat restrictiv; sunt, astfel, fetite care folosesc termenul "papusa" numai pentru papusa lor preferata si niciodata penlru alte jucarii de acelasi tip.
De la I an la 2 ani, copilul intelege mult mai multe cuvinte decat poale el exprima. Deasemenea, este frecnt ca un simplu termen sa aiba in mintea sa valoare de fraza. Cand pronunta "mama'" in prezenta mamei sale, el poate sa vrea sa transmita un mesaj ca; "este poscla mamei" sau "vreau poseta mamei". Penlru aceasta cerere, el nu are la dispozitie decat un cuvant, dar ceea ce vrea el sa comunice este in realitate mai complex decat pare. Desi exista mari diferente intre copii, se estimeaza ca, la 18 luni sau 2 ani, copilul poale pronunta intre 50 si 75 de cuvinte si ca intelege 300. De la 2 ani la 3 ani, poate exprima intre 250 si 450, in timp ce intelege intre 500 si 900 (vocabularul de baza utilizat de adult contine 1500 cuvinte. 3000 daca el esle un om cultivat si 5000 daca el este erudit).

Primele fraze
In general, incepand cu varsta de 2 ani. copilul reuseste sa asocieze doua-trei cuvinte pentru a descrie un fapt precis: "lata plecat" penlru "tata a plecat", "ti-tit bebe" pentru "masina bebelusului". Aceasta etapa in dezvoltarea limbajului sau este foarte importanta, caci marcheaza o progresie ncla a capacitatilor sale de expresie. Nu numai vocabularul i s-a inbogatit, dar a reusit si sa continue cuvintele intr-un mod de a spune clar ceea ce vrea sa spuna. La inceput frazele sale sunt telegrafice:
"cu vreau bomboane". HI exprima negatie prin punerea lui "nu" in fata unui alt cuvant, de pilda; "nu nani-nani". Pentru a exprima interogatia, foloseste uneori cuvintele "cine" sau "ce", dar, mai ales, foloseste intonatia specifica intrebarii. incetul cu incetul, el trece de la simpla juxtapunere a doua cuvinte la o formulare corecta. La 2 ani, el zice de exemplu "pinpin Thomas" pentru a-l desemna pe iepurasul sau. Apoi va putea spune "iepurasul lui Thomas", apoi "iepurasul al meu", inainte de a declara corect, cam pe la 2 ani si jumatate, "iepurasul meu".
Descoperind deasemenea pronumele "eu" pe la 2 ani. copilul invata sa spuna "eu", in general, la 2 ani si jumatate, ceea ce, deasemenea, constituie o etapa importanta a dezvoltarii sale. La aceasta varsta, el stie deasemenea adesea sa se serasca de pronumele "tu" si "el", in timp ce nu integreaza decat mai tarziu pronumele "ea", "voi", "mie", "tie", "noua" etc. Privind prepozitiile si adrbele, s-a constatat ca cei mai multi copilasi folosesc mai inlai prepozitiile indicand posesia ("pentru mine", "pentru tata"), apoi incep sa asimileze adrbele de loc ("aici", "acolo"), inainte de a putea utiliza adrbele de timp ("inainte", "apoi", "dupa aceea").

Pronuntia

Desi a lacul mari progrese in domeniul limbajului, copilul, la varsta de 2 ani si jumatate, nu reuseste inca sa pronunte cu lotul corect cuvintele. El le deformeaza, simplificand pronuntia. Scurteaza anumiti termeni ("va" in loc de "vaca"), duplica uneori silabe ("cro-crodil" in loc de "crocodil") sau face inrsiuni. Aceste deformari sunt foarte firesti, dar nu trebuie sa le incurajati, chiar daca le gasiti pline de farmec.
Progresele in invatarea sintaxei sunt net influentate de ceea ce el aude, chiar atunci cand nu ne adresam lui neaparat. Daca adultii din apropierea lui se complac in a repeta formularile stangace si in a imita limbajul sau imprecis, copilul nu va putea deloc progresa. Slraduiti-va deci sa vorbiti "normal" si corect cu copilul dumneavoastra, chiar daca va pare ca este inca micut. Coreclati-i, cand este cazul, cuvintele, fara sa-l constrangeti totusi sa repete formularile bune; acestea ii vor deni in curand familiare.