Date epidemiologice. Cauza bolii este Trichinella spiralis, un nema-tod capabil sa infecteze numai animalele cu sange cald. Infectia este enzootica in toata lumea, la multe carnivore.
Sursa obisnuita de infectie la om este
carnea de porc si, mai rar, carnea de urs sau de alte carnivore salbatice. Infectia se produce dupa ingestia de
carne sau de produse de carne (care contin larve inchistate abile de T. spiralis) crude sau insuficient gatite.Sucul
gastric elibereaza larvele inchistate care se matureaza rapid, se fecundeaza, dupa care femela adulta patrunde in mucoasa
intestinului subtire; in 4-5 zile ea incepe sa descarce larve pare care disemineaza prin limfatice si curentul sanguin catre majoritatea tesuturilor.
Larvele care ajung in musculatura, stilata se inchisteaza si raman abile timp de luni sau ani, iar cele care ajung in alte tesuturi sunt rapid distruse. Viermii adulti (2-3,6 mm/75-90 urn) supraetuiesc pana la 6 luni. in ciclul natural, larvele se dezvolta spre erme adult in
intestin atunci cand un carnivor ingereaza muschi parazitat.
Gazdele-rezervor sunt: porcii, caini, pisicile, sobolanii si multe animale salbatice (lupul, ursul, mistretul, animale mari in Arctica, hiena, sacalul si leul la tropice). Hranirea porcilor cu gunoi sau resturi alimentare negatite perpetueaza ciclul infectiei; mai rar, porcii se infecteaza mancand sobolani infectati.
Perioada de incubatie este de 1 -2 saptamani (limite: 12 ore-28 de zile); boala nu se transmite direct (de la om la om). Infectia umana apare sporadic sau in epidemii.
Manifestari clinice. Spectrul clinic este foarte variat, de la infectii asimptomatice pana la boala fulminanta/letala, severitatea fiind proportionala cu doza infectanta.In prima saptamana dupa ingestia carnii infestate: dureri abdominale/crampe, greata,
varsaturi A diaree, stare de rau.In saptamana a 2-a pana la 1 -2 luni (pe masura ce larvele migreaza in tesuturi), apar: febra, mialgii si sensibilitate musculara (la palpare), edem facial/periorbital, rash uiUcarian,
hemoragii conjunctivale si sub-unghiale.In
infectiile severe, dupa 1-2 luni urmeaza:
insuficienta miocardica, afectare neurologica/encefalita, pneumonita granulomatoasa.
Diagnostic. Anamneza alimentara (ingestia de
carne sau produse din carne de porc, urs, mistret, inadecvat gatita), simptomele compatibile si eozinofilia importanta sugereaza diagnosticul. Exista si teste serologice diagnostice, al caror titru dene pozitiv dupa saptamana a 3-a de boala (testul de floculare-bentonita, de imunofluorescenta, ELISA).
Date de laborator nespecifice: eozlnofilie (ajungand la 70%), cresterea enzimelor serice (creatinin-fosfokinaza, LDH, TGO, aldolaza); VSH este normala, ceea ce constituie o cheie importanta de diagnostic; hipergammaglobulinemie importanta. La 3-4 saptamani dupa infectare se pot zualiza larvele la
biopsia musculara (prelevare din gastrocne-mieni sau pectorali; examen proaspat, cu tesutul presat intre doua lame microscopice). Chiar in absenta larvelor, edentierea miozitei la examenul histologic este un element semnificativ pentru diagnostic.
Imagistica: radiografia de torace in faza acuta edentiaza infiltrate localizate sau diseminate; mai tardiv se pot vedea calcificarile musculare. Testul intradermic nu se mai recomanda, deoarece el ramane pozitiv mai multi ani.
Diagnostic diferential: febra,
durerea si sensibilitatea musculara, rash-ul si eozinofilia impun luarea in discutie a colagenozelor (der-matomiozita,
poliarterita nodoasa).
Tratament
A. Faza intestinala: Mebendazol 200-400 mg, de 3 ori/zi x 3 zile, apoi 400-500 mg, de 3 ori/zi x 10 zile. Alternative: Thiabendazol, 25 mg/kg/doza (maximum 1,5 g/doza) x 2/zi, dupa mese, 3-7 zile; Albendazol: 400 mg x 2/zi, timp de 15 zile.
B. Faza de invazie musculara (spitalizare!): corticosteroizii diminueaza reactia inflamatorie; tratamentul este important in formele severe, cu afectarea SNC si a miocardului; se dau doze mari, timp de 24-48 h, apoi doze mai mici, zile/saptamani.
Prognostic. Decesul surne rareori, in 2-3 saptamani in infectiile severe, de regula in 4-8 saptamani, prin
insuficienta cardiaca sau pneumonie.
Masuri de control si educatie sanitara:
- hranirea corespunzatoare a porcilor;
- deratizarea activa;
- educarea populatiei/copiilor despre necesitatea de a consuma carne si produse din carne bine gatite (pana cand carnea nu mai este roz!);
- tratarea indizilor recent contaminati.
