Obligatii de plata pentru consultatii programate la care pacientul nu a venit. Medicul poate pretinde o desubire pentru o programare de consultatie daca aceasta nu a fost anulata cu 24 de ore inainte, daca pacientul este pe deplin avizat ca medicul poate proceda astfel. in practica, totusi, nu trebuie aplicata frecvent o asemenea atitudine tinindu-se seama de pacient si de circumstantele sale.
Consultul intercolegial. Medicii trebuie sa apeleze la consult ori de cite ori cred ca ar fi de folos la ingrijirea pacientului sau cind este cerut de pacient sau de reprezentantul acestuia. Cind un pacient este trimis la un consult, medicul care il trimite trebuie sa puna la dispozitie un istoric al bolii si alte informatii de acest fel, de care consultantul ar avea nevoie, iar consultantul trebuie sa avizeze medicul care trimite rezultatele examinarii si recomandarile pentru solutionarea cit mai favorabila a cazului. Medicul ales de pacient cu scopul de a obtine o a doua opinie sau o alternati de atitudine nu este obligat sa comunice medicului curant datele obtinute sau recomandarile.
Plati incidentale ale medicului. Daca plata unui medic pentru serviciile medicale depinde de rezolrea cu succes a unei reclamatii, exista pericolul tot mai mare ca medicul sa devina mai putin un vindecator si mai degraba un avocat. in acest scop, plata unui medic pentru servicii medicale trebuie sa se bazeze pe loarea serviciului prestat de medic pentru pacient, si nu pe deznodamintul incert al unei posibilitati care nu se poate corela in nici un fel cu loarea serviciului medical.
Relatii contractuale. Relatiile contractuale pe care medicii si Ie asuma cind intra in sistemele de practica de grup preplatite (asigurari pentru sanatate) sint riate.
Aranjamentele de plata pot include salarii pentru plata cu ora pentru medicii care lucreaza partial, salarii anuale pentru cei ce lucreaza tot timpul si impartirea unui venit de grup pentru medicii care sint parteneri in grupuri intru cit autonome, avind contract cu sistemele de acordare de ingrijiri medicale. Aranjamentele includ, de asemenea, de obicei, beneficii suplimentare, cum ar fi concedii platite, asigurari si cote pentru pensie.
Medicii pot lucra direct sau intr-un sistem ( de acordare a asistentei medicale) sau pot fi angajati de un grup medical sau de un spital care are contract cu sistemul (ul) pentru a presta servicii. in desfasurarea activitatii acestor uri de practica de grup preplatite, medicii nu trebuie supusi interferentelor nemedicale in probleme profesionale medicale.
Medicamente si accesorii medicale
1) Medicul nu trebuie sa fie influentat in prescrierea medicamentelor, accesoriilor sau micro-protezelor de un interes direct sau financiar al unei firme de medicamente sau al unui alt furnizor. Faptul ca firma este producator, distribuitor, vinzator en gros sau reambalator al produselor respective nu este important. Firmele cu reputatie se bazeaza pe calitate si eficienta pentru a-si vinde produsele in conditii de competitivitate si nu apeleaza la medici pe care sa-i intereseze material cu scopul de a le influenta prescriptiile.
2) Un medic poate fi proprietarul unei farmacii sau poate conduce o farmacie, daca faptul respectiv nu determina exploatarea clientilor.
3) Medicul nu trebuie sa formuleze retetele cifrat sau sa aiba intelegeri cu farmaciile sau cu alti furnizori cu privire la onorarea prescriptiilor cifrate.
4) Pacientii au aceeasi libertate de a-i alege pe cei de la care isi vor procura retetele, ca in cazul alegerii unui medic ( 9.05). Prescriptia este o indicatie scrisa pentru un agent terapeutic sau corectiv. Pacientul este indreptatit sa primeasca o copie a retetei pentru medicamente, lentile de ochelari, lentile de contact sau altele, asa cum prevede legea. Pacientul se poate duce pentru executarea prescriptiei oriunde doreste.
5) Pacientii au un drept recunoscut de etica si de lege de a avea acces prompt la informatiile detinute in fisierele lor medicale individuale sau la insemnarile medicale. Retetele (prescriptiile) sint parti esentiale ale insemnarilor medicale asupra pacientului. Medicii nu trebuie sa obstructioneze pacientii care doresc prescriptii scrise sau sa-i indemne sa isi execute retetele la unitatile cu legatura telefonica directa sau care au intrat in afaceri sau au alte aranjamente preferentiale cu medicul, in scopul executarii prescriptiilor acestuia.
Consimtamintul dupa prealabila informare. Dreptul pacientului la auto-decizie poate fi exercitat efectiv numai daca pacientul poseda suficienta informatie, care il face capabil de o alegere inteligenta. Pacientul trebuie sa-si faca optiunea asupra tratamentului. Consimtamintul dupa prealabila informare este o atitudine sociala de baza, de la care sint permise urmatoarele exceptii:
1) cind pacientul este inconstient sau incapabil de a consimti din alta cauza si daunele aminarii tratamentului sint iminente ;
2) cind riscul dezluirii situatiei de fapt determina o amenintare psihologica serioasa in detrimentul pacientului, incit ar fi medical contraindicata.
Atitudinea sociala nu accepta viziunea paternalista ca medicul poate ramine tacut, deoarece dezluirea ar putea incita pacientul sa renunte la terapia necesara. Nu ne vom astepta ca toti pacientii rationali, corect informati sa actioneze uniform, chiar in circumstante similare, in a agrea sau a refuza tratamentul.
Serviciile de laborator
1. Un medic nu reprezenta in fals si nu ajuta la reprezentarea in fals a serviciilor de laborator prestate si supervizate de un ne-medic, ca si cum ar fi serviciile profesionale ale medicului. Aceste situatii pot aparea la un laborator aflat in proprietatea unui medic care dirijeaza treburile financiare si de aprovizionare, fara sa presteze servicii medicale; munca de laborator fiind facuta de tehnicieni si supervizata direct de un tehnician medical fara participarea medicului; numele medicului fiind folosit in legatura cu laboratorul poate crea aparenta nu numai ca este proprietatea medicului, ci si ca acesta lucreaza
si supravegheaza nemijlocit, ceea ce nu este aderat. 2. Daca laboratorul este proprietatea unui medic care lucreaza si supervizeaza in
conformitate cu legile statului si executa analize exclusiv pentru medicii care
primesc rezultatele si fac propriile lor interpretari medicale, se vor aplica
urmatoarele considerente. Responsabilitatea etica a medicului este de a pune la dispozitia pacientilor servicii de inalta calitate. Aceasta include serviciile pe care le face personal si acelea pe care le deleaga altora. Medicii nu trebuie sa foloseasca serviciile oricarui laborator, netinind seama ca cel ce lucreaza este medic sau nu, decit daca au maxima incredere in calitatea serviciilor. Medicul trebuie sa-si asume personal responsabilitatea in interesul pacientilor. Rationamentul medical care se bazeaza pe o munca de laborator de calitate inferioara este, de asemenea, inferior. Considerentele medicale, si nu pretul trebuie avute in vedere atunci cind medicul alege laboratorul. Medicul care nu considera calitatea ca prim criteriu si care alege laboratorul doar pentru ca ii furnizeaza analizele la un pret mic, el realizind un profit de pe urma clientului, nu actioneaza in interesul pacientului. Chiar asa fiind, daca sint demne de incredere, datele de laborator obtinute la preturi mici trebuie sa aduca economii pacientului. Ca practician, medicul are dreptul de a fi rasplatit pentru serviciile sale. Medicul nu trebuie sa solicite un supliment de plata, comision sau profit pentru serviciile facute de altii. Medicul nu trebuie sa pretinda plata pentru servicii neprestate. Un supliment de plata este o solicitare excesi care exploateaza pacientul daca nu reprezinta altce decit o suma pentru un serviciu deja prestat si trecut pe nota de plata a laboratorului.
Legile ipotecarii. In statele in care exista legi pentru ipoteca, un medic poate inscrie in registrul public o ipoteca ca mijloc de plata, pentru sumele pe care trebuie sa le primeasca, cu conditia ca acestea sa fie fixe si nu incidentale, in functie de silirea reparatiei dupa o reclamatie facuta de pacient unei terte parti.
Neglijarea pacientului. Medicii sint liberi sa serveasca pe cine vor sa serveasca. Totusi, medicul trebuie sa-si puna la dispozitie toata abilitatea in caz de urgenta, cind tratamentul de prim ajutor este esential. O data ce a preluat cazul, medicul nu trebuie sa-si neglijeze pacientul, nici sa se indeparteze de la caz fara sa anunte intii pacientul, rudele sau prietenii responsabili cu suficient timp inainte, pentru a se putea dedica altui caz ce trebuie salt.
Informarea pacientului. Principiile de etica medicala cer ca un medic sa puna la dispozitia pacientului informatii relente, labile pentru colegi si pentru public. Medicul trebuie sa informeze adect pacientul despre natura si scopul tratamentului luat sau prescris. Medicul nu poate refuza dreptul pacientului de a fi informat.
Inlocuirea chirurgului fara stirea sau consimtamintul pacientului. A
folosi alt medic operator pentru pacientul cui, fara stirea si consimtamintul pacientului, este o inselaciune. Pacientul are dreptul sa-si aleaga propriul sau medic si trebuie sa i se permita sa accepte sau sa refuze inlocuirea. Chirurgul se obliga catre pacientul sau pentru efectuarea operatiei chirurgicale, dupa cum urmeaza:
1) sa corespunda scopului autorizarii garantate de consimtamintul pentru operatie;
2) sa fie in concordanta cu termenii relatiilor contractuale ;
3) operatia sa se faca cu dezluirea completa a tuturor faptelor relente pentru necesitatea si executia ei;
4) sa-si utilizeze toata indeminarea pentru executarea operatiei.
Trebuie scos in evidenta faptul ca pacientul isi da consimtamintul pentru a fi operat si accepta sa fie operat doar de medicul operator. Pacientul este indreptatit sa primeasca serviciile medicului chirurg cu care are contract. Acceptind pacientul, chirurgul este obligat sa-si utilizeze talentele personale in executarea operatiei, la amploarea ceruta de intelegerea care a determinat relatia medic-pacient. El nu poate delega altuia obligatiile care se cer a fi indeplinite de el personal.In cadrul intelegerilor normale si obisnuite cu pacientii priti, tinind seama de forma obisnuita de consimtamint pentru operatie, medicul chirurg este obligat sa execute operatia si poate folosi serviciile unor medici secundari (rezidenti) sau a altor asistenti chirurgi in masura in care operatia necesita in mod rezonabil folosirea unei asemenea asistente.In cazul in care medicul secundar (rezident) sau alt medic intra in operatie sub indrumarea chirurgului, este necesar ca acest fapt sa fie pe deplin dezluit pacientului, iar dezluirea sa fie scoasa in evidenta printr-o afirmatie corespunzatoare continuta in consimtamintul scris.
Daca medicul chirurg angajat mai degraba asista medicul secundar sau pe alt medic in executarea operatiei, inseamna ca medicul secundar sau celalalt medic devine chirurg operator. Daca pacientul nu este informat incit sa-l poata identifica pe medicul chirurg operator, situatia constituie "chirurgie de stafii".
Chirurgul operator este format pentru a fi chirurg executant nemijlocit. Astfel, sarcinile si responsabilitatile sale cuprind mai mult decit simpla dirijare, supraveghere, ghidare sau participare minora la actul operator.
Medicul nu este angajat pentru a supraveghea numai operatia. El este angajat pentru a o executa. El poate utiliza serviciile unui asistent care sa-l asiste in executarea operatiei, dar nu se considera ca el executa operatia, atunci cind participarea lui acti consta mai degraba in ghidaj sau responsabilitati de asteptare pentru cazuri de urgenta.
