Este componenta reflexologiei care se ocupa cu tratamentul prin
masaj al punctelor reflexe diagnosticate ca fiind sensibile (dureroase). Masajul se practica cu varful degetului mare de la mana (policele) sau cu articulatiile interfalangiene, intr-o ordine care tine seama de ecoul biologic al fiecarui organ reprezentat si fara obiecte intermediare (betisoare, baghete etc).In timpul executarii masajului, punctele reflexe trebuie controlate in permanenta pentru a nu se traumatiza zonele invecinate si a evalua deblocarea cristalelor, deoarece defectiunile organelor se manifesta si sub forma aglomerarilor in punctele reflexe corespunzatoare de cristale (de exemplu: acid uric, saruri, alte impuritati).
Prin masaj se faciliteaza circulatia sangvina, "impunand" accelerarea transportului toxinelor spre organele de eliminare sau de detoxi-fiere. Perturbarea circulatiei in zonele reflexe face ca suferinta organului corespondent sa avanseze. Masarea zonelor reflexogene afectate, pe parcursul mai multor sedinte, implica fisurarea cristalelor de toxine, depuneri pe care circulatia sangvina le va trimite prin fluxul sangvin spre organele de eliminare, imbunatatind astfel starea de sanatate.
Buna circulatie a sangelui este vitala pentru fiecare organ sau zona din organism, deoarece transporta material nutritiv si plastic, hormoni, anticorpi, oxigen, deseuri meolice si alte substante neidentificate inca. Cu cat circulatia sangvina este mai aneioasa, cu atat mai greu va surveni vindecarea. Miile de metri de material tubular prin care circula sangele (artere, vene, capilare) in corpul nostru se mentin in activitate prin vasoconstrictie si vasodilatatie, functionarea lor depinzand de activitatea musculara. O circulatie buna se mentine prin activitati musculare adecvate pentru fiecare zona din corp (exercitii de gimnastica,
sportul in general).
Daca activitatea muschilor slabeste, tesuturile se fibrozeaza, circulatia sangvina in acea zona devine greoaie, articulatiile de la maini, picioare si coloana devin rigide, dureroase, exercitand presiuni asupra unor terminatii nerase sau vasculare.In consecinta, activitatea nervilor si cea sangvina este stanjenita, fluxul sangvin perturbandu-se datorita produselor toxice care se acumuleaza in organele afectate si in punctele lor reflexe. Si reversul este, din pacate, valabil. Daca circulatia sangvina este deficitara intr-un anumit segment din corp sau intr-un organ, functia acelui segment, respectiv organ, este perturbata, ajungandu-se (daca situatia nu se remediaza) la distrugerea structurilor proprii. Toate acestea conduc cu timpul la anchiloze, dureri, boli organice, intoxicarea organismului,
slabirea puterii de aparare impotriva bolilor. Picioarele se resimt, devenind reci si chiar intens dureroase.
Daca nu se acorda atentia cuvenita acestor stari in faza incipienta, se r descoperi ulterior
tulburari la distanta in corp, in organele de legatura.