Multi oameni au anumite conceptii care ii impiedica sa fie asertivi. Aceste conceptii se numesc mituri, pentru ca sint foarte rar testate in realitate. Atunci cind sint rificate, reiese de obicei ca nu sint adevarate. Cele mai comune mituri care ii impiedica pe oamenii cu anxietate sociala exacerbata sa fie asertivi sint:
1. Mitul bunului prieten. Credeti in acest mit daca faceti afirmatii precum : "A fi trebuit sa stie ca nu vreau asta" sau "Ar fi trebuit sa inteleaga de ce am spus asta". Ceea ce spuneti de fapt este: "El/ea ar fi trebuit sa-mi citeasca gindurile". Presupuneti ca prietenii ar trebui sa stie cum va simtiti in legatura cu orice lucru, intr-un anumit moment. De asemenea, este important sa va amintiti ca ceilalti oameni nu acorda importanta acelorasi lucruri ca si dumneavoastra. De exemplu, puteti considera ca punctualitatea este importanta. Daca un prieten intirzie la o intilnire, va puteti spune: "Daca m-ar fi respectat, n-ar fi intirziat". Totusi, este posibil ca prietenul dumneavoastra sa nu vada nici o relatie intre respectul pe care vi-l poarta si cit de punctual este. Pur si simplu, punctualitatea ar putea reprezenta un aspect neimportant in viata lui. in acest caz, nu ar intelege de ce v-ati simti ofensat. Cel mai potrivit mod de a rezolva acest tip de problema este o discutie directa. Desigur, nu ti aa intotdeauna cistig de cauza, insa cel putin le ti spune prietenilor ce este important pentru dumneavoastra si nu ti fi nevoit sa va bazati pe faptul ca va "citesc gindurile".
2. Mitul obligatiei. Credeti in acest mit atunci cind va spuneti: "Daca un prieten imi cere sa-i fac un serviciu, trebuie sa fiu de acord, daca ii sint cu adevarat prieten". De asemenea, ati tendinta sa credeti si rersul acestui fapt; de exemplu, daca ii cereti unui prieten o favoare, va asteptati sa fie de acord, asta daca va este prieten adevarat. Daca dumneavoastra credeti in acest mit, nu va ti simti niciodata conforil in privinta cererii si satisfacerii favorurilor, pentru ca nu va dati seama ca exista posibilitatea unei alegeri. Cu alte cuvinte, atunci cind cineva va roaga un anumit lucru, puteti aa resentimente pentru ca nu sinteti capabil sa refuzati. Totodata, nu ti fi in stare sa rugati pe nimeni nimic, pentru ca ti aa impresia ca oamenii nu au cum sa refuze.
Abilitati de autoaparareIn anumite situatii, cind ti incerca sa fiti asertiv, ti intimpina o puternica rezistenta. Alte persoane pot actiona in mod agresiv, irational, intr-un mod extrem de emotional sau pot refuza sa va asculte punctul de dere. in astfel de circumstante, puteti fi nevoit sa apelati la aptitudinile dumneavoastra de autoaparare. Acestea nu reprezinta tocmai solutia ideala, pentru ca rareori rezolva o situatie intr-un mod satisfacator pentru ambele parti, insa va pot ajuta sa faceti fata unor situatii extrem de neplacute, in care comportamentul dumneavoastra axat pe afirmarea sinelui nu apare si la cealalta persoana implicata in situatie. Nu uitati: in primul rind, raspundeti prin asertivitate. Doar atunci cind aceasta strategie nu pare sa dea rezultate, din cauza unei reactii nefavorabile din partea celeilalte persoane, ar trebuie sa apelati la aceste "aptitudini de autoaparare".
Autoaparare 1: tehnica discului defect
Atunci cind este clar ca o alta persoana nu este dispusa sa va accepte raspunsul sau macar sa ia in considerare punctul dumneavoastra de dere, este timpul sa renuntati la explicatii, sa incetati sa raspundeti la intrebari si pur si simplu sa repetati raspunsurile iar si iar, fara alte motivatii sau explicatii. De exemplu, spuneti "Nu" fara incetare unui vinzator insistent sau refuzati categoric o cerere deplasata din partea unui prieten. Este important sa va pastrati calmul si sa nu deniti si dumneavoastra agresiv, deoarece situatia ar putea degenera. Greseala cea mai frecnta pe care o fac oamenii in legatura cu aceasta tehnica este faptul ca nu ramin la acelasi raspuns, ci se lasa antrenati in explicatii suplimentare sau raspund la intrebarile puse de cealalta persoana.
Autoaparare 2: ignorarea selectiva
Prin intermediul acestei tehnici, alegeti sa nu reactionati fata de aspectele inadecvate ale comunicarilor celorlalti. Deseori, aceasta strategie ii va determina sa renunte. De exemplu, o persoana continua sa vi se plinga in legatura cu anumite enimente din trecut, in pofida faptului ca ati discutat de multe ori cu ea, incercind sa o ajutati, insa niciodata nu a dat curs sfaturilor si nu a incercat sa depaseasca momentele respecti. Atunci cind nu mai reusiti sa faceti fata lamentarilor sale, desi continuati sa raspundeti la celelalte subiecte ale conrsatiei, lipsa reactiilor fata de acel subiect o poate determina sa renunte la el, pentru ca nu obtine nici o satisfactie. Poate fi de folos sa spuneti o data pentru totdeauna: "Stiu ca inca mai esti suparat din cauza asta, insa stii ca eu cred ca nu-ti face deloc bine sa vorbesti in continuare despre asta. Daca mai aduci vorba despre subiectul acesta, am sa ma prefac ca nu am auzit nimic. Mi-ar placea mult mai mult sa discutam despre altceva". Totodata, ignorarea selectiva poate fi o tehnica utila atunci cind simtiti ca alte persoane va critica in repetate rinduri in legatura cu un lucru din trecut (despre care considerati sau nu ca merita sa va atraga critici la momentul respectiv). Puteti face o afirmatie de genul: "Am ascultat punctul dumneavoastra de dere si am discutat despre aceasta chestiune de multe ori. Stiti ca nu sint de acord cu dumneavoastra. Nu as vrea sa mai discut despre asta niciodata si nu am sa va mai raspund de acum inainte. Daca mai aduceti vorba despre asta, am sa ignor ceea ce spuneti. Asta nu inseamna ca nu vreau sa discutam despre alte lucruri". Apoi, ati grija sa ignorati intr-adevar orice referire ulterioara! Desigur, deseori este greu sa nu tinem seama de critici, mai ales daca le consideram neintemeiate - insa daca nu ati reusit sa-i determinati sa-si schimbe opinia pina acum, probabil ca nu ti reusi niciodata.
Autoaparare 3 : potolirea rniniei
Cind cineva se comporta agresiv fata de dumneavoastra in mod nejustificat, uneori este posibil sa-i potoliti minia refuzind sa continuati conrsatia pina cind nu se calmeaza. De exemplu, puteti spune: "Vad ca esti suparat din cauza asta si as vrea sa discutam, dar nu pot, atita vreme cit esti inca nervos. Hai sa vorbim mai tirziu, cind vom fi amindoi calmi si dispusi sa discutam". Fiti gata sa ascultati si sa discutati despre ceea ce ii ingrijoreaza pe ceilalti dupa ce se calmeaza. Daca v-ati certat si sinteti amindoi nervosi, e indicat sa sugerati sa "luati o pauza" - ca sa va linistiti -, fara sa va invinovatiti reciproc. "Uite, ne-am aprins amindoi. Hai sa incheiem discutia acum si sa vorbim mai tirziu, cind o sa fim mai calmi."
Autoaparare 4: disocierea aspectelor
Deseori, oamenii confunda anumite aspecte. De exemplu, o persoana apropiata de dumneavoastra ar putea spune : "Daca ti-ar pasa de mine cu adevarat, mi-ai imprumuta niste bani". Aceasta afirmatie poate genera confuzie inclusiv pentru persoana careia ii este adresata, acesteia fiindu-i mai dificil sa raspunda prin aser-tivitatc. in acest caz, trebuie disociate cele doua aspecte, de exemplu : "imi pasa de tine, doar ca nu vreau sa-ti imprumut bani". Pentru o eficienta maxima, puteti combina aceasta tehnica cu tehnica discului defect.
Autoaparare 5 : acceptarea vinovatiei
Unele persoane au invatat sa incerce sa-si satisfaca nevoile facindu-i pe altii sa se simta vinovati, in loc sa fie asertivi. De exemplu, un prieten sau o ruda ar putea cere o favoare, spunind "Te-am ajutat atunci cind ti-am adus copin acasa acum e rindul tau sa ma ajuti sa ma mut". Aceasta afirmatie respecta "Carta drepturilor de asertivitate " ? Disocierea celor doua chestiuni se poate dodi importanta. De exemplu : "iti multumesc foarte mult ca mi-ai adus copin acasa ieri. imi pare rau ca nu te pot ajuta sa te muti simbata". Susceptibilitatea noastra fata de vina nejustificata se poate amplifica, daca am asteptari nerealiste de la propriul comportament (vrem intotdeauna sa facem ceea ce este corect, sa nu suparam niciodata pe nimeni, sa multumim pe toata lumea, sa fim perfecti). Daca va dati seama ca va simtiti vinovat, in primul rind trebuie sa va intrebati de ce va simtiti vinovat. Ce nu ati facut, dar va reprosati ca "ar fi trebuit" sa faceti ?
Autoaparare 6: scuzeleIn unele situatii, este bine sa ne cerem iertare. Cu totii facem greseli. De exemplu, se poate intimpla sa uitati sa faceti ceva ce ati promis. Persoana careia i-ati facut promisiunea se plinge de acest lucru, insa ajung sa critice tot ce va priste. Va dati seama ca i-ati dat urile peste cap si ii recunoasteti dreptul de a fi iritata sau chiar suparata pentru ca ati uitat, insa trebuie sa precizati destul de clar ca, desi va cereti scuze pentru lucrul respectiv, nu acceptati toate celelalte afirmatii pe care Ie-a facut despre dumneavoastra. Expresia "imi pare rau" este folosita uneori prea des. Deseori, nu este rostita cu sinceritate. O persoana care isi cere scuze mereu se simte vinovata chiar si cind nu este cazul; nu reuseste sa-si acorde dreptul de a aa propriile opinii si propria viata. Este bine sa evitati sa va cereti scuze, daca nu simtiti foarte clar ca ati moti intemeiate sa o faceti.
Autoaparare 7: "Am sa-ti transmit eu"
Din mai multe moti care stau la baza altor tipuri de comportamente ce evita asertivitatea, specifice tulburarilor anxioase de natura sociala, cei afectati se tem sa spuna "Nu". Primul lor raspuns la o solicitare este intotdeauna "Da". Deseori, isi iau prea multe angajamente si nu le mai ramine timp pentru ei. Multi oameni nu sint pregatiti sa spuna "Nu" tara sa se simta vinovati sau fara sa invoce moti si scuze; de multe ori nu isi lasa nici o portita de scapare, pentru ca spun imediat "Da". Aceasta metoda de autoaparare va invata sa va acordati timp de gindire, pentru a va analiza drepturile si dorintele, pentru a alege cu atentie raspunsul pe care il ti da si pentru a ifica modul in care ti spune "Nu" daca ti vrea - la inceput, nu va fi usor. Exersati afirmatii precum : "Trebuie sa-mi rific agenda", "Trebuie sa ma gindesc putin" sau "Am sa-ti spun miine" (nu uitati sa faceti acest lucru).
