GeneralitAfi
In societatea actualA, cunoscutA si sub numele de societate de consum, viata de familie plinA de dragoste, securitate si fericire nu mai constituie regula. Aceasta se observA din numArul mare de separAri si de divorturi. Rata divortului a crescut alarmant in toate tArile lumii in care legea si religia permit acest lucru. De exemplu, in Australia rata divortului a crescut de la 14% in 1971, la 35% in 1987. Cresterea ratei divortului in unele tAri poate fi explicatA si de usurinta cu care acesta se obtine. Procentul cAsAtoriilor care ajung la divort este mai mare cAnd unul sau amAndoi partenerii au mai fost cAsAtoriti anterior. Alte riscuri familiale sunt: pArinte unic, concu-binaj, familii nomade, familii etnice sau grupuri etnice minore.
Cauzele disarmoniei maritale sunt multiple: cuplu nepotrivit din punct de dere emotional sau intelectual, cuplu imatur, imposibili-tatea de a face fatA greutAAlor financiare, dependenta de alcool sau de droguri, implicarea prea mult in profesie, astfei cA sotii/partenerii nu sunt capabili sau nu pot sA alba timpul necesar asigurArii necesitAtilor cuplului.
In toate grupurile unde sunt familii divortate, copin vor suferi priva(luni emotionale. Multi vor suferi de lipsa stimulArii intelectuale, mai ales acolo unde mama suferA de
depresie psihicA.
Identificarea familiilor in dificultate se face in moduri diferite:
1. in cazurile in care apar probleme financiare, un pArinte poate apela direct la o agentie/organizatie de ajutorare. Aceasta este metoda cea mai usoarA de identificare.
2. Vecinii sau rudele pot raporta situatia deosebitA a unei familii serviciilor sociale existente in fiecare tarA sau chiar politiei.
3. Aparitia unor manifestAri organice la un copii trebuie sA alerteze medicul sau asistenta de ocrotire. Copin reactioneazA la stres in moduri variate, in functie de vArstA. Simptomeie care sugereazA
stresul la copilul mic sunt, de exemplu, dificultAtile in
alimentatie si somn. Dure-rile abdominale recurente, durerile de cap, scAderea randameniului scolar, dificultAtile in realizarea relatiilor cu colegii sunt simptome ce traduc stresul si
anxietatea la copilul mare. La adolescentA problemele familiale se exteriorizeazA prin comportament antisocial, renuntarea la seoalA, consumul de droguri, delincntA.
4. Un semnal de alarmA poate sA-l constituie o mamA anxioasA care-si duce copilul la medic, repelat, pentru probleme minore.
5. Un mod frecnt de idenAficare a familiei in impas este abuzul la copil ( modulul 13).
Exemple de familii in dificultate 1. Familia cu un singur pArinte
Se estimeazA cA circa 10% din familiile cu copii dependenti sunt formale dinlr-un singur pArinte; de asemeni, cA in viitorul apropiat unul din cinci copii nAscuti isi vor petrece o parte semnificativA a copilAriei intr-o familie cu un singur pArinte. Desi majoritatea pArintilor singuri sunt mame, un numAr din ce in ce mai mare de tati au prelual astAzi responsabilitatea ingrijirii totale a copilului. In mod dar, familia cu un singur pArinte trebuie privitA ca o variantA legitimA a chii familii traditionale.
Familia cu un singur pArinte rezultA cel mai frecnt din divort sau din pArAsirea familiei de cAtre celAlalt partener. O altA cauzA o constituie decesul unuia dintre pArinti. Separarea involuntarA (unul dintre pArinti in inchisoare sau in institutii de sAnAtate mentalA) este un alt mecanism de creare a familiei cu un singur pArinte. A crescul numArul mamelor necAsAtorite care doresc sA-si creascA copilul Ae pAnA la adoptie, fie permanent, ca si numArul persoanelor singure care adoptA copii.
Stilul de viatA al familiilor cu un singur pArinte variazA foarte mult. O minoritate a pArintilor singuri cu grad mare de inteligentA, energici, ajutati de rAde si prieteni, poate sA asigure toate nevoile copiilor lor. In majoritatea cazurilor InsA, mama nu reuseste sA invingA greutAtile de ordin financiar, astfei incAt cresterea copilului este neadecvatA si rezultatul final este disfunctia familiei.
Problemele pArintelul singur sunt:
a) Financiare. Problemele bAnesti sunt cele mai evidente si apar precoce. Foarte putine familii au sigurantA economicA si cel putin 30% au nitul sub limita sArAciei. In familiile in care sotul a dece-dat, vAduva poate sA primeascA pensie de urmas sau pensie socialA, care insA nu este suficientA pentru achitarea datoriilor acumulate cu boala sotului si cu AnrnormAntarea. De asemenea, in cazul divortului sau separArii voluntare, femeia este financiar dezavantajatA, dar nu in acelasi grad precum cele ale cAror soti sunt fugiti, se aflA in inchisoare sau in institutii de sAnAtate psihicA. DacA vAduva este privitA cu mai multA simpatie si ajutatA de rAde, de prieteni sau de comu-nitate, celelalte categorii de pArinti singuri sunt mai putin simpatizati si ajutati. De aceea nu este de mirare cA majoritatea pArintilor singuri sunt dependenti de ajutorul social.
b) Locuinia. Familiile cu un singur pArinte au probleme in obtinerea unei locuinte satisfAcAtoare. Circa 18% dintre familiile australiene farA tatA trAiesc cu chirie, ativ cu 2% din familiile cu ambii pArinA. Foarte putini pArinA singuri pot sA-si intreAnA propria casA. Majoritatea locuiesc in apartamente scumpe, dar sub Standard, in locuri nepri-elnice cresterii adecvate a copiilor.
c) Probleme sociale. Un mare numAr de pArinti singuri sunt izolati. Unii inceteazA relatiile cu rudele si chii prieteni, dar pentru cei ce nu au fAcut-o, mentinerea contactului este din ce in ce mai difi-cilA, din cauza problemelor financiare. Lipsa fondurilor provoacA probleme si in respectarea aclivitAtilor sociale, cum ar li plimbatul copiilor in parc, la zoo, la teatru etc. Din cauza persistentei chilor atitudini ale comunitAtii, multe mame necAsAtorite sau divoilate au sentimente de culpabililate si de rusine, sunt dispuse la depresie, isi pierd mult mai repede rAbdarea si, prin urmare, calitatea modului in care pArin-tele isi indeplineste obligatiile fatA de copil scade vizibil. Stresul este cu atAt mai mare, cu cAt timpul acordat copilului este mai redus. De aceea nu este de mirare cA sindromul copilului bAtut este mult mai frecnt in familiile cu un singur pArinte.
Problemele copiilor din familiile cu un singur pArinte. Stimu-larea intelectualA si emotionalA a copilului in familiile cu un singur pArinte este de cele mai multe ori neadecvatA. De exemplu, ei vor aa mai putine jucArii si cArti specifice copilAriei mici sau activitAti extrascolare (balet, muzicA, sporturi) pentru copilul mai mare. Ei ajung mai rar in scolile superioare (Ucee, facultAti). De aceea multi nu vor fi pregAtiti pentru o viatA normalA de adult si ciclul privatiunilor, al sArAciei si al neimplinirilor se va relua in generatia urmAtoare. In toate aceste cazuri trebuie sA intervinA atAt societAtile gurnamentale, cAt si cele comunitare, pentru a acorda sprijinul necesar.
